ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1847/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 2 noiembrie

2006 reclamantul C.V. ca asociat și administrator al SC C.E.T. SRL Valea Lungă

solicită instanței să dispună excluderea din societate a asociatului administrator

S.P.G.

Prin sentința nr. 633 din 24 aprilie 2007

Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ, admite

acțiunea reclamantului, dispune excluderea din societate a asociatului S.P.G.,

obligă pe pârât să plătească societății suma de 31.420 lei cu titlu de cotă

parte din pierderile înregistrate de societate la momentul excluderii și să

restituie societății următoarele bunuri: banchetă dublă însoțitori cu tetiere

și centură de siguranță, suport banchetă dublă însoțitori sau contravaloarea

acestora în sumă de 5.810 lei, luând act de declarația reclamantului de a

continua activitatea ca asociat unic cu același capital social, cu 3.390 lei

cheltuieli de judecată în sarcina pârâtului. Reține instanța, pentru a decide

astfel, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 222 din Legea nr. 31/1990

întrucât pârâtul - administrator al societății - și-a însușit piese din dotarea

microbuzelor folosite de societate în regim de leasing, cu efect prejudiciabil

pentru societate, refuzul de a le restitui evidențiind intenția de a profita de

pe urma activității sale frauduloase.

Prin Decizia nr. 130

din 18 iunie 2007 Curtea de Apel Ploiești-Secția comercială și de contencios

administrativ respinge ca nefondat apelul declarat de pârât împotriva hotărârii

primei instanțe, reținând - în acest sens - că instanța de fond a făcut o

corectă apreciere a tuturor probelor administrate în cauză, stabilind de

asemenea corect culpa apelantului pârât față de societatea în care avea

calitatea de asociat și administrator, fiind astfel incidente dispozițiile art.

222 din Legea nr. 31/1990.

Împotriva deciziei de

mai sus pârâtul declară recurs, solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în

sensul admiterii apelului și pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca

nefondată. În susținerea recursului său recurentul critică instanța de apel

pentru eronata interpretare a probelor administrate în cauză și, în special,

pentru denaturarea conținutului depozițiilor martorilor.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimatul reclamant solicită respingerea recursului, arătând că

motivele invocate nu îndeplinesc condițiile art. 304 alin. (1) C. proc. civ., nefiind

motive de nelegalitate.

Examinând recursul

recurentului pârât din perspectiva excepției invocate se constată că aceasta

este întemeiată.

În acest sens se

reține că recurentul invocă formal dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

dar criticile pe care le avansează vizează exclusiv modul în care instanța de

apel a interpretat înscrisurile depuse la dosar și mai ales declarațiile

martorilor, reproșând instanței și neindicarea expresă a înscrisurilor luate în

considerare pentru pronunțarea hotărârii recurate.

Cum dispozițiile art.

304 C. proc. civ. prevăd că o hotărâre poate fi modificată numai pentru motive

de nelegalitate, iar - în speță - recurentul formulează doar critici de

netemeinicie, care nu pot fi examinate în recurs față de abrogarea dispozițiilor

fostului pct. 11 din art. 304 C. proc. civ., recursul de față urmează a fi

considerat ca nemotivat.

Astfel fiind, Înalta

Curte urmează să admită excepția nulității recursului și, cu aplicarea art. 312

alin. (1) raportat la art. 304 alin. (1), art. 302

1

alin. (1) lit.

c) și art. 306 alin. (1) și (3) C. proc. civ., urmează să constate nul recursul

declarat de recurentul pârât împotriva deciziei instanței de apel.

Cu aplicarea

dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. recurentul pârât urmează a fi

obligat să plătească intimatului reclamant suma de 1.000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția

nulității recursului.

Constată nul

recursul declarat de

pârâtul S.P.G. împotriva Deciziei nr. 130 din 18 iunie 2007 a Curții de Apel

Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.

Obligă recurentul

pârât la plata a 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul C.V.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 29 mai 2008.