Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.10.2015
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2151/2015

HOTĂRÂRE
13.10.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2151/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 5 mai 2015, petenta J.E.E. a formulat o contestație la executare, solicitând instanței să facă cuvenitele lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara. La termenul de judecată din 21 mai 2015, în prezența reprezentantului petentei, instanța a clarificat temeiul de drept al cererii și anume, dispozițiile art. 399 alin. (1) C. proc. civ. privind contestația la titlu.

În motivarea contestației, petenta a arătat că prin Încheierea nr. 34.213 din 2 martie 2015 s-a respins executarea celor dispuse de Curtea de Apel Timișoara prin Decizia nr. 805/2011, apreciindu-se că nu sunt îndeplinite prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 7/1996, republicată, nr. topografic al imobilului care face obiectul hotărârilor judecătorești nefiind în concordanță cu numărul topografic înscris în cartea funciară. Împotriva acestei încheieri, petenta a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin Încheierea de reexaminare din 11 martie 2015, comunicată la data de 17 aprilie 2015, cu motivarea că "imobilul cu nr. top. x1, înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara (care face obiectul hotărârilor judecătorești depuse), constând în casă cu 2 etaje și curte în ... de 928 mp, a fost unificat cu parcelele cu nr. top.

x2 și x3, aduse din cărțile funciare nr. y2, respectiv nr. y3 Timișoara, rezultând un imobil nou, cu nr. top. x1, x2, x3, constând în casă cu 2 etaje și curte în ... de 1.409 mp". Față de această motivare, petenta a arătat că este în afara oricărui dubiu că în privința identificării corpului funciar având nr. topografic x1, înscris în cartea funciară y4, provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr. y1 Timișoara, nu poate exista nicio îndoială sau neclaritate, acest corp funciar constituie o certitudine de necontestat, întrucât dispozitivul Deciziei civile nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, se referă foarte clar și indiscutabil la "imobilul situat în Timișoara, ..., evidențiat în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top.

x1, compus din casă cu subsol și două etaje, precum și curte." Astfel, în privința acestui imobil, Biroul de cadastru și publicitate imobiliară Timișoara nu trebuia să facă altceva decât să execute operațiunea de despărțire (dezunificare), dezlegând unificarea celor 3 corpuri funciare, care, de altfel, și în prezent sunt identificate prin nr. top. x1, x4 și x3. În considerentele Deciziei civile nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara se fac referiri detaliate la constatările făcute prin expertiza tehnică judiciară întocmită de expertul judiciar ing. O.R., care a făcut identificarea și evaluarea întregului imobil. Prin Raportul de expertiză tehnică judiciară din 20 august 2010, întocmit de doamna ing.

O.R., se constată că imobilul este înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, x2, având o suprafață totală de 1.409 mp, iar la evaluarea terenului înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, nr. top. x2, se constată că suprafața acestui imobil este de 1.409 mp. Nimeni nu a contestat temeinicia acestor constatări. Concomitent cu formularea Notificării din 12 noiembrie 2001 prin care s-a cerut restituirea în natură a imobilului situat în Timișoara, înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, casă cu 2 etaje și curte în suprafață de 928 mp, proprietatea antecesorilor G.M. și soția G.V., născută M., împreună cu ceilalți comoștenitori au formulat notificare și pentru restituirea imobilului clădit situat în Timișoara, str… , casă cu 3 etaje și curte, înscris în cartea funciară nr. y2 Timișoara, nr. top.

x5 cu suprafața de teren de 690 mp și în cartea funciară nr. y3 Timișoara, nr. top. x6, cu o suprafață de teren de 1.594 mp, care potrivit extraselor de carte funciară, la fel, a constituit proprietatea defuncților G.M. și soția G.V., născută M., imobilul având suprafața totală de 2.284 mp. Aceste două imobile clădite, situate în municipiul Timișoara, str… , respectiv ..., sunt imobile limitrofe, astfel s-a putut întâmpla ca cele 2 corpuri funciare având nr. top. x5 și x6 să fie dezmembrate, iar corpurile funciare cu noul nr. top. x2 în suprafață de 135 mp și noul nr. top. x3 în suprafață de 346 mp să fie transmise în cartea funciară nr. y2 Timișoara, concomitent cu contopirea terenurilor respective, din considerente de oportunitate.

La data formulării notificării de restituire în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, imobilul situat în municipiul Timișoara, ..., era înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara și numai ulterior a fost transcris în cartea funciară nr. y4 Timișoara. De asemenea, prin Notificarea din 21 martie 2001 depusă la Biroul executorilor judecătorești Judecătoria Timișoara, înregistrată la 26 martie 2001 la Primăria municipiului Timișoara, petenta a solicitat, împreună cu ceilalți comoștenitori ai defuncților G.M. și soția G.V., născută M., restituirea în natură a imobilului situat în Timișoara, str… , înscris în cartea funciară nr. y2 Timișoara, ca urmare a unificării acestei cărți funciare cu cartea funciară nr. y3 Timișoara, nr. top.

x6. Această notificare a fost soluționată prin Dispoziția din 17 martie 2011 a Primarului municipiului Timișoara, prin care s-a constatat că actuala contestatoare are calitate de persoană îndreptățită conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), coroborate cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, la imobilele înscrise în următoarele 3 cărți funciare: (1) Cartea funciară nr. y2 Timișoara, cu nr. top. x5, casă cu 3 etaje și curte din str… , fosta str… , în suprafață de 690 mp, care a trecut în proprietatea statului de la proprietara tabulară G.V., născută M.; (2) Cartea funciară nr. y3 Timișoara, cu nr. top. x6, casă cu 3 etaje și curte din str… , în suprafață de 1.594 mp, care a trecut în proprietatea statului de la proprietarul tabular G.M.; (3) Cartea funciară nr. y1 Timișoara, cu nr. top.

x1, casă cu 2 etaje și curte din ..., în suprafață de 928 mp, trecut în proprietatea statului de la proprietarii tabulari G.M. și soția G.V., în părți egale. În Dispoziția din 17 martie 2011 se mai constată, că din cartea funciară nr. y2 Timișoara, cartea funciară nr. y3 Timișoara și cartea funciară nr. y1 Timișoara rezultă că ulterior preluării de către stat, nr. top. x5 și x6 se dezmembrează și apoi se unifică astfel: - nr. top. x5 și x6, înscrise în cartea funciară nr. y2 Timișoara, casă cu 3 etaje și curte în str… , în suprafață de 1.803 mp, proprietatea Statului român, se apartamentează și parte din apartamente se vând chiriașilor; - nr. top. x1, x2, x3, înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, casă cu 2 etaje și curte în ..., proprietatea Statului român, a trecut la data de 2 noiembrie 1999 în proprietatea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș.

În privința imobilului cu nr. top. x5, x6 înscris în cartea funciară nr. y2 Timișoara, casă cu 3 etaje și curte în str… , în suprafață de 1.803 mp, având 37 apartamente și 12 spații cu altă destinație, s-a mai constatat că majoritatea apartamentelor au fost vândute chiriașilor, astfel li s-au restituit în natură petenților doar apartamentele nevândute și spațiile cu altă destinație, împreună cu cota parte din terenul aparținător acestor apartamente și spații cu altă destinație. Din mențiunile de mai sus se confirmă concluzia că le revine reclamanților din Dosarul nr. 6263.1/59/2006, în calitate de moștenitori legali ai foștilor proprietari tabulari G.M. și soția G.V., născută M., dreptul de proprietate asupra corpurilor funciare cu nr. top.

x1, x2, x3, pentru care afirmă că nu au primit niciun fel de despăgubire. Intimații au formulat întâmpinări în cauză, prin care au invocat excepția tardivității contestației la executare și, în subsidiar, au solicitat respingerea contestației, ca nefondată. Prin Decizia nr. 88 din 21 mai 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins excepția tardivității contestației la executare. A respins, ca neîntemeiată, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării Deciziei civile nr. 805 din 19 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 6263.1/59/2006, formulată de petenta J.E.E. Curtea de Apel, în raport cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 401 alin. (1 1 ) C. proc.

civ., a constatat că, contestația nu este tardivă, de vreme ce textul art. 401 alin. (1 1 ) prevede explicit că orice contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită. Or, în speță, Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara a devenit irevocabilă prin confirmarea acestei soluții de către înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia civilă nr. 7.178 din 22 noiembrie 2012, iar prezenta contestația s-a înregistrat la data de 5 mai 2015, deci înăuntrul termenului de 3 ani, astfel că nu este incidență excepția prescripției dreptului la acțiune.

Curtea de Apel a constatat că nu poate fi primită nici excepția inadmisibilității contestației, deoarece, așa cum a clarificat contestatoarea la termenul din 21 mai 2015, aceasta nu a formulat prin prezenta o contestația la executare împotriva Încheierii de reexaminare din 27 martie 2015 a Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Timiș, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 31 și urm. din Legea nr. 7/1996, republicată, ci, așa cum a explicitat însăși contestatoarea, sunt incidente dispozițiile art. 399 coroborat cu art. 400 alin. (2) C. proc. civ. Pe fondul contestației, Curtea de Apel, raportat la dispozițiile art. 399 alin. (2) C. proc. civ. a constatat că cererea cu privire la lămurirea dispozitivului deciziei Curții de Apel Timișoara este nefondată, cu mențiunea că reclamanta, de asemenea, nu a înțeles să uzeze, la momentul corespunzător, de dispozițiile art. 282 1 C. proc.

civ. Cu privire la lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării Deciziei nr. 805/2011 a Curții de Apel Timișoara, instanța a constatat că reclamanta nu face altceva decât să solicite instanței o completare a acestui dispozitiv. Însă, prin cererea de chemare în judecată, inițial formulată de către reclamată și de către ceilalți coreclamanți din dosarul de fond, s-a solicitat constatarea nulității absolute și radierea drepturilor înscrise în favoarea Stalului și a celorlalți dobânditori ulteriori, cu consecința restituirii în natură a imobilului înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, iar reclamanții nu au solicitat niciodată și nu s-a menționat niciunde un alt număr topografic.

Prin urmare, lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 805/2011 a Curții de Apel Timișoara, prin obligarea Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Timiș la înscrierea acesteia în cartea funciară, deși nr. topo. indicat în decizie nu există, ar însemna în realitate o modificare a acestei decizii și acordarea unui plus sau extra petit, adică mai mult decât s-a cerut prin cererea de chemare în judecată, care nu a avut niciodată un alt obiect decât imobilul identificat în cartea funciară y1 Timișoara, nr. top. x1. Sub aspectul conținutului expertizei efectuate în cauză, aceasta nu are nicio relevanță în ceea ce privește descrierea imobilului, atâta timp cât reclamanții nu au formulat o precizare de acțiune în acest sens.

În plus, efectuarea expertizei în cauză a avut cu totul alt scop decât identificarea topografică a imobilului, fiind o expertiză tehnică judiciară în materia construcțiilor. Cu privire la existența Dispoziției Primarului municipiului Timișoara din 17 martie 2011, precum și la faptul că reclamanții nu au primit despăgubiri pentru suprafețele de teren aferente nr. top. x5 și x6, aceste aspecte, de asemenea, nu pot avea relevanță asupra prezentei cereri, pentru simplul motiv că nu au făcut niciodată obiectul judecății în Dosarul nr. 6263.1/59/2006 al Curții de Apel Timișoara. Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta J.E.E., în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și admiterea contestației formulate în baza art. 399 alin. (1) teza a doua C. proc.

civ., cu consecința de a se face lămuririle necesare cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu. În motivarea recursului, petenta a arătat că Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a următoarele prevederi legale: - art. 22 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art. 12 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 614 din 27 iunie 2001; - art. 315 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.; - art. 399 alin. (1) și art. 400 alin. (2) din vechiul C. proc. civ., modificat prin art. 1 pct. 18 din Legea nr. 459/2006; - art. 28 alin. (1) și (2) și art. 29 alin. (5) din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în M. Of.

nr. 83 din 7 februarie 2013; - art. 626 din noul C. proc. civ. privind rolul statului în executarea silită; - art. 6 parag. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; - jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia executării hotărârilor judecătorești în domeniul procesului civil; - art. 879 din noul C. civ. privind modificarea imobilului înscris în cartea funciară prin alipiri sau prin dezlipiri; - art. 885 alin. (4) din noul C. civ. privind efectele hotărârilor judecătorești definitive asupra dobândirii sau stingerii drepturilor reale asupra imobilelor.

Potrivit hotărârii recurate au fost anihilate constatările făcute și măsurile luate prin Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apei Timișoara, precum și cele dispuse în această cauză prin Decizia civilă nr. 10.028 din 2 decembrie 2005, Decizia civilă nr. 3.997 din 17 mai 2007 și Decizia nr. 7.178 din 22 noiembrie 2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, pentru simplul motiv că la imobilul clădit cu nr. top. x1, casă cu 2 etaje și curte, situat în ..., în suprafață de 928 mp, au fost alipite parcelele cu nr. top. x2 și nr. top. x3, în suprafață totală de 481 mp. Constituie un aspect semnificativ faptul că și imobilele cu nr. top, x5 și x6 au format obiectul Notificării din 12 noiembrie 2001, fiind naționalizate tot de la G.M.

Potrivit identificării de sub pct. 1 s-a avut în vedere restituirea întregului imobil, cuprins în cartea funciară y1, nr. top. y5, la care au fost alipite parcelele cu nr. top. x2 și x3, despre care s-a dovedit cu certitudine că au aparținut defuncților G.M. și soția G.V., de la care s-au trecut în proprietatea Statului român cu titlu de naționalizare. S-a clarificat că imobilul cu nr. top. y5 era compus din casă cu subsol și două etaje, precum și curte în suprafață de 928 mp. La acest corp funciar au fost alipite parcelele cu noul nr. top. x2 în suprafață de 135 mp și noul nr. top. x3 în suprafață de 346 mp. Astfel a rezultat o suprafață totală de 1.409 mp. Este de necontestat că și parcelele cu nr. top.

x5 și x6 au fost naționalizate de la numiții G.M. și soția G.V., iar prin Dispoziția din 17 martie 2011 a Primarului municipiului Timișoara petenților li s-au recunoscut drepturile conform Legii nr. 10/2001. În ipoteza în care se consideră că măsurile luate prin Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, trimisă spre executare către Biroul de cadastru și publicitate imobiliară Timișoara, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, acestui organ de specialitate al statului îi revine obligația să efectueze dezlipirea parcelelor cu nr. top. x2 și x3 de la corpul funciar cu nr. top.

y5 și asupra acestuia din urmă să efectueze înscrierile dispuse de către instanța judecătorească privitoare la drepturile reale tabulare. Art. 626 din noul C. proc. civ. consacră rolul statului în executarea silită. În lumina acestor dispoziții legale este cât se poate de evident că organelor de cadastru și de publicitate imobiliară - care au primit spre executare Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată - le revenea obligația legală de serviciu de a se conforma dispozițiilor ferme cuprinse în hotărârea judecătorească devenită definitivă și irevocabilă, făcând o simplă operație de dezlipire sau de despărțire, după care asupra corpului funciar având nr. top.

x1, compus din casă cu subsol și două etaje, precum și curte în suprafață de 928 mp să execute operațiunile de rectificare, radiere și de reînscriere dispuse în hotărârea judecătorească trimisă spre executare. C. civ. din 19 iulie 2009, republicat, în Titlul VII Cartea funciară - "Art. 879 Modificarea imobilului înscris în cartea funciară" prevede: "(1) Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dacă mai multe imobile alăturate se unesc într-un singur imobil sau dacă se adaugă o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, după caz, se mărește întinderea acestuia." "(2) De asemenea, imobilul înscris în cartea funciară se modifică prin dezlipiri, dacă se desparte o parte din imobil sau se micșorează întinderea acestuia." Art. 626, art. 622 alin. (4) din noul C. proc.

civ., art. 6 alin. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 alin. (1) din Primul protocol adițional la Convenție, art. 6 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt dispoziții legale în temeiul cărora Curtea de Apel Timișoara avea posibilitatea legală să dispună înlăturarea impedimentelor existente. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a consacrat, cu titlu de regulă, că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată ca parte integrantă a "procesului", în sensul art. 6 din Convenție, iar în ipoteza în care autoritățile având atribuția să acționeze în vederea executării unei hotărâri judecătorești, dar manifestă abstențiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului.

Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În această privință se are în vedere și comportarea autorităților competente, (a se vedea Hotărârea din 27 iunie 2000 în cauza Frydlender împotriva Franței, parag. 43 și Hotărârea din 6 aprilie 2000 în cauza Comingersoll împotriva Portugaliei, parag. 19). Mai mult, o omisiune din partea autorităților de a se conforma într-un termen rezonabil unei hotărâri definitive poate genera o încălcarea a prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenție și a celor cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, în special atunci când obligația de executare a deciziei în cauză îi revine unei autorități administrative (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 29 septembrie 2005, pronunțată în cauza Tăcea împotriva României, parag.

27, 39 și 40). Aceste argumente sunt întărite și prin alte exemple din jurisprudența Curții Europene în materie, astfel cum sunt prezentate mai jos: Executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integrantă a procesului civil, în accepțiunea art. 6 parag. 1 (Cauza Hornsby v. Greece, 19 martie 1997, § 40), Statului îi revine o obligație pozitivă de a organiza un sistem de punere în executare a hotărârilor judecătorești care să fie eficient din punct de vedere normativ și jurisprudențial, sistem care trebuie pus în aplicare fără întârziere (Fuklev v. Ukraine, nr. 71186/01, § 84, 7 iunie 2005), în prezența obligației pozitive a autorităților statului de a acționa pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, inactivitatea acestora poate angaja răspunderea statului, în temeiul art. 6 parag.

1 din Convenție (§ 52 din prezenta hotărâre, Scollo v. Italy, 28 septembrie 1995, § 44). Statului îi revine obligația de a se echipa cu un arsenal de instrumente juridice apte și suficiente pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor pozitive care îi incumbă (parag. 66 din Hotărârea pronunțată de Curte în cauza Ruianu împotriva României, nr. 34647/97). În concluzie, recurenta-petentă consideră că Oficiului de cadastru îi revenea obligația de a efectua (I) operațiunile de rectificare, radiere și de reînscriere asupra întregului imobil clădit situat în municipiul Timișoara, ... evidențiat în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, x2 și x3, sau (II) de a efectua dezlipirea parcelelor cu nr. top.

x2 și x3 de la corpul funciar cu nr. top. x1, iar asupra corpului funciar cu nr. top. x1 să efectueze operațiunile de rectificare, radiere și de reînscriere a dreptului de proprietate în favoarea foștilor proprietari tabulari G.M. și soția G.V. născută M., așa cum s-a dispus prin Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Prin întâmpinare, intimata SC R. SA a invocat excepția nulității recursului, întrucât motivele formulate nu au legătură cu decizia recurată. Recurenta-petentă J.E.E. a indicat prin cererea de recurs temeiul de drept pe care își întemeiază această cale de atac, respectiv dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a menționat, în mod expres, faptul că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a prevederilor legale enumerate.

În motivarea recursului, petenta a prezentat criticile și argumentele pentru care consideră că decizia atacată este lipsită de temei legal. Așa fiind, excepția nulității recursului va fi respinsă, urmând ca relevanța normelor legale invocate în susținerea recursului să fie verificată cu ocazia analizării recursului. Recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente: În temeiul dispozițiilor art. 399 alin. (1) C. proc. civ., petenta J.E.E. a solicitat instanței să facă cuvenitele lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara. Contestația la titlu este destinată să expliciteze dispozitivul ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea proceda la executarea acestuia.

Statuând că se poate cere pe calea contestației la executare lămurirea unui titlu executoriu, legiuitorul se referă la acele cazuri în care există neclarități cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, respectiv, în situația hotărârilor judecătorești atunci când mențiunile dispozitivului sunt confuze și nu permit stabilirea conținutului obligațiilor ce incumbă părții care a căzut în pretenții necesitând explicitare. O astfel de contestație nu poate fi primită când termenii folosiți în redactarea dispozitivului sunt expliciți, arătând cu claritate care sunt obligațiile ce incumbă părților litigante. Așadar, contestația la titlu nu poate fi considerată drept un mijloc procedural destinat a modifica titlu/executoriu, această finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor de atac.

În acest sens, nu se pot examina împrejurări de natură a repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluție ce ar afecta grav principiul autorității de lucru judecat. În speță, prin Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011, Curtea de Apel Timișoara a admis acțiunea reclamanților J.E.E., J.N.L., J.C.I., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. și B.S. împotriva pârâților Inspectoratul Teritorial de Muncă Timișoara, SC R. SA Timișoara și M.F.P., prin D.G.F.P. Timiș. A constatat nulitatea și prin urmare lipsa titlului valabil al Statul român asupra imobilului situat în Timișoara, evidențiat în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, compus din casă cu subsol și două etaje, precum și curte.

A constatat nulitatea actelor de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului român, apoi a dreptului de administrare operativă în favoarea fostei I. Timișoara și apoi a SC R. SA Timișoara, precum și ulterior a dreptului de proprietate al SC R. SA Timișoara, respectiv a Inspectoratului Teritorial de Muncă Timișoara, atât asupra casei cu 2 etaje, cât și a terenului evidențiat în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1. A dispus rectificarea cărții funciare nr. y1 Timișoara, nr. top x1, prin radierea tuturor acestor drepturi înscrise succesiv și a dispus reînscrierea dreptului de proprietate ai foștilor proprietari tabulari, antecesori ai reclamanților G.M. și soția G.V., născută M. A obligat pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Timișoara să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților și să restituie imobilul descris mai sus către reclamanți, în natură.

Analizând conținutul dispozitivului acestei decizii, rezultă că hotărârea ce face obiectul contestației nu conține dispoziții contradictorii, echivoce, care să impună necesitatea unor lămuriri sau interpretări, în funcție de care să se realizeze executarea, întrucât cuprinde toate elementele prevăzute de lege. Termenii folosiți în redactarea dispozitivului Deciziei civile nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara sunt expliciți, instanța statuând cu claritate obligațiile ce revin pârâților, dispozitivul hotărârii nefiind de natură să creeze vreo confuzie, care să justifice cererea de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, formulată de petenta J.E.E.

Pe de o parte, recurenta-petentă susține argumente ce constituie apărări privind fondul cauzei, invocând greșita interpretare și aplicare a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art. 12 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, precum și a prevederilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ. Or, așa cum deja s-a arătat, aceste susțineri nu pot fi invocate pe calea contestației la titlu, față de prevederile art. 399 alin. (1) C. proc. civ. Recurenta invocă temeiul de drept al unei contestații la titlu, însă, în realitate, urmărește reanalizarea unor aspecte care vizează fondul pricinii (imobilele cu nr. top.

x5 și x6 au format obiectul Notificării din 12 noiembrie 2001, fiind naționalizate tot de la G.M.; prin Dispoziția din 17 martie 2001 a Primarului municipiului Timișoara petenților îi s-au recunoscut drepturile conform Legii nr. 10/2001; reclamanții au solicitat restituirea întregului imobil cuprins în cartea funciară y1 și care a fost identificat prin expertiza judiciară; nerespectarea statuărilor și indicațiilor cuprinse în deciziile de casare pronunțate în ciclurile procesuale parcurse în cauză) și care au fost soluționate cu ocazia procesului de fond, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, intrând în puterea lucrului judecat. Așadar, în cadrul contestației la titlu, instanța nu poate să cerceteze și să rețină decât fapte și împrejurări care sunt ulterioare hotărârii ce se execută, deoarece împrejurările anterioare au fost puse sau puteau fi invocate la instanța de fond sau în căile de atac.

Pe de altă parte, prin criticile formulate recurenta tinde la modificarea soluției pronunțate în litigiul dintre părți, urmărind o completare a dispozitivului hotărârii ce constituie titlu executoriu, prin care instanța a dispus restituirea în natură a imobilului înscris în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1. Se solicită obligarea Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Timiș la efectuarea operațiunilor de rectificare, radiere și reînscriere în cartea funciară a întregului imobil evidențiat în cartea funciară nr. y1 Timișoara, nr. top. x1, x2 și x3. Aceasta ar însemna acordarea unui plus sau extra petita, adică mai mult decât s-a cerut prin cererea de chemare în judecată, care nu a avut niciodată un alt obiect decât imobilul identificat în cartea funciară y1 Timișoara, nr. top.

x1, aspect care rezultă fără echivoc din dispozitivul deciziei ce constituie titlul executoriu. De asemenea, în cadrul prezentei contestații întemeiată pe dispozițiile art. 399 alin. (1) C. proc. civ., petenta nu poate formula critici care se circumscriu unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară prin care Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Timiș a respins cererea reclamanților de intabulare a imobilului. Ca urmare, recurenta nu poate invoca o greșită interpretare și aplicare în prezenta contestație la titlu executoriu a prevederilor art. 28 alin. (1) și (2) și art. 29 alin. (5) din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată.

Recurenta susține că Oficiul de cadastru și de publicitate imobiliară Timiș, care a primit spre executare Decizia civilă nr. 805 din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, a refuzat să execute operațiunile de rectificare, radiere și de reînscriere dispuse în hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul executoriu. Or, obiectul prezentei pricini deduse judecății este o contestație privind lămurirea înțelesului. întinderii sau aplicării titlului executoriu, așa încât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia executării hotărârilor judecătorești în domeniul procesului civil, menționată în susținerea recursului, nu are relevanță în speță. Dispozițiile din noul C. proc. civ.

invocate de petentă sunt inaplicabile în cauză, față de prevederile art. 24 din noul C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare". Noul C. proc. civ. a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013. În cauză, acțiunea introductivă formulată de reclamanți a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 13 august 2002, sub imperiul vechiului C. proc. civ. Așadar, sunt incidente prevederile C. proc. civ. în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată. Nici dispozițiile din noul C. civ.

invocate de recurenta-petentă nu sunt aplicabile în cauză, față de prevederile art. 6 din acest act normativ, care prevăd că: "(2) Actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor" și "(5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare." Noul C. civ. a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, potrivit Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., publicată în M. Of.

nr. 409 din 10 iunie 2011. Având în vedere toate considerentele expuse, recursul va fi respins, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurenta J.E.E. va fi obligată la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata SC R. SA, reprezentând onorariu de avocat, conform dovezilor aflate la dosarul de recurs.

D E C I D E Respinge excepția nulității recursului, formulată de intimata SC R. SA. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta J.E.E. împotriva Deciziei nr. 88 din data de 21 mai 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă. Obligă pe recurentă la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata SC R. SA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2015. Procesat de GGC - N

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 131/2017
/2001, cât și dreptul comun permit obținerea unor despăgubiri pentru investițiile făcute de constructor pe terenurile proprietatea altuia, astfel încât se impune a se stabili în mod corect suprafețele de teren afectate de aceste construcții
ÎCCJ 2025-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1142/2025
zătoare apartamentelor/spațiilor de la demisolul imobilului raportat la suprafața construită și restrângerea în mod corespunzător a cotelor de teren aferente apartamentelor situate la parter și la etajul construcției; - să se constate că în
ÎCCJ 2015-10-13
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2152/2015
e la dosarul cauzei. Se contestă, așadar, modul de stabilire, pe baza probeior administrate, a situației de fept, însă aceste critici nu se încadrează în niciunu! din cazurile de modificare sau casare prevăzute expres și limitativ de art. 3
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1839/2016
nr. cad. LL/x/472 în suprafață de 38.006 m 2 ; anterior, terenul a fost cuprins parțial sub nr. top. x/1 și parțial sub nr. top. x/3 înscrise în CF x5 Timișoara. (8) CF x14 Timișoara (provenit din conversia CF x2 Timișoara), nr. cad. Vn/x/4
ÎCCJ 2015-09-23
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1793/2015
suprafață de 7.257 mp din nr. top. x nu este întemeiată. De asemenea, Curtea de Apel Timișoara a constatat că situația nr. top x (lăcaș de cult) a fost dezlegată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (în sensul că respingerea ex
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă