ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 67/2016

HOTĂRÂRE
21.01.2016
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 67/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra recursului

civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 281 din 29 ianuarie

2004 pronunțată de Judecătoria Turda în Dosarul nr. 4680/2004, s-a admis în

parte acțiunea reclamanților S.C. și S.V. împotriva pârâților P.E., I.I. și P.R.

formulată în Dosarul conexat nr. 5196/2002, apoi s-a admis acțiunea reclamantei

P.E. împotriva pârâtei I.I. formulată în Dosar nr. 4680/2004 și respingându-se

cererea reconvențională a acestei pârâte, s-a dispus radierea din C.F. Ghiriș

Sâncrai, a criptei demolate, s-au rectificat numerele topografice menționate în

sentința civila nr. 271/1965 a fostului Tribunal raional Turda, ca fiind

imobilul din C.F. Ghiriș Sâncrai A+4 nr. top enumerate mai sus, s-a dispus

înregistrarea pe acest teren a construcțiilor descrise în raportul de expertiză

efectuat de ing. M.S., pe seama reclamanților, respectiv a defunctei I.E.

Apoi, stabilindu-se

că masa succesorală a defunctei I.E., se compune din cota de 10/16 parte din

imobilul înscris în C.F. Ghiriș Sâncrai A+4, s-a dispus predarea acesteia, pe

seama fiicelor I.I. și P.E. în cote egale și intabularea în aceleași cote.

Totodată, pârâta I.I.

a fost obligată să recunoască reclamantei cu titlu de cumpărare, dreptul de

proprietate asupra cotei de 2106/20621 parte din imobilul înscris în C.F.

Ghiriș Sâncrai A+4 și împreună pârâtele I.I. și P.E., au fost obligate să

recunoască reclamantului, dreptul de proprietate dobândit prin cumpărare, pe

cota de 1104/20621 parte din același imobil, dispunându-se întabularea în

favoarea reclamanților.

De asemenea, s-a

dispus dezmembrarea imobilului din C.F. Ghiriș Sâncrai A+4 potrivit variantei

II din raportul de expertiză, în 4 parcele, grădină de 12.301 mp revenind

pârâtelor cu titlu de moștenire și partaj, în cote egale, de 3.176 mp cu casă

formată din subsol și parter va reveni pârâtei P.E. ca bun propriu, cu titlu de

moștenire și partaj, nr. top nou de 4.040 mp cu casă având subsol și parter,

revine pârâtei I.I., iar nr. top nou de 1.104 mp cu casă și anexe gospodărești

va reveni def. S.I. cu titlu de moștenire și partaj.

Apoi s-a stabilit că

masa succesorală a acestui din urmă defunct, se compune din imobilul

susmenționat, dispunându-se predarea pe seama unicului moștenitor S.C., și

întabularea lui la C.F.

Apelurile declarate

de reclamanta P.E. și pârâta I.I., au fost respinse inițial prin Decizia civilă

nr. 2232 din 8 noiembrie 2004 pronunțată în Dosarul nr. 8550/2004 a Curții de

Apel Cluj, care a fost ulterior casată în partea privitoare la apelul

reclamantei P.E., urmare a admiterii recursului ei, prin Decizia civilă nr.

1191 din 9 mai 2005 a Curții de Apel Cluj, cauza fiind trimisă pentru

rejudecarea apelului reclamantei P.E., Tribunalului Cluj.

Prin Decizia civilă nr.

407 din 22 iulie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 4069/2005 a Tribunalului Cluj,

apelul reclamantei P.E., a fost admis în parte, schimbându-se în parte sentința

atacată, în sensul că s-a dispus partajarea imobilului în litigiu din C.F. Ghiriș

Sâncrai conform variantei III din raportul de expertiză întocmit de ing. M.S.

Parcela cu nr. top

nou de 12.301 mp revenind cu titlu de moștenire reclamantei P.E. și pârâtei I.I.,

parcela de 2.101 mp cu casa de locuit având 3 camere și dependințe fiind

atribuită reclamantei P.E., parcela de 2.555 mp atribuindu-se reclamantei P.E.,

parcela de 1104 mp, cu casa de locuit având 4 camere cu dependințe și anexe

gospodărești, s-a atribuit defunctului S.I., iar parcela de 2.555 mp, cu casa

de locuit având 2 camere și dependințe s-a atribuit pârâtei I.I.

S-au menținut

celelalte dispoziții ale sentinței.

Prin Decizia civilă nr.

2858/R din 12 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 17.066/2005

s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta I.I. împotriva Deciziei civile

nr. 407 din 22 iulie 2005 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 4069/2005,

care a fost menținută.

Prin Decizia civilă nr.

12/R din 14 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. 5046/328/2014,

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de revizuienta I.I.

împotriva Deciziei civile nr. 407/A din 22 iulie 2005 a Tribunalului Cluj în Dosar

nr. 4069/2005 și a Deciziei civile nr. 2858/R din 12 decembrie 2005 pronunțată

în Dosar nr. 17.066/2005 a Curții de Apel Cluj, care a fost menținută.

A fost obligată

revizuienta să plătească intimatei P.E. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată

în recurs.

Prin Decizia civilă nr.

198/R din 31 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a respins ca

inadmisibilă contestația în anulare formulată de pârâta I.I. împotriva Deciziei

civile nr. 12/R din 14 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj.

S-a respins excepția

tardivității contestației în anulare.

Contestatoarea a fost

obligată să plătească intimatei suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în

contestația în anulare.

Împotriva acestei

decizii a formulat prezenta contestație în anulare pârâta I.I..

Prin Decizia civilă nr.

411/R din 11 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a respins ca

inadmisibilă contestația în anulare formulată de pârâta I.I. împotriva Deciziei

civile nr. 198/R din 31 martie 2015 a Curții de Apel Cluj.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs contestatoarea I.I.

Recursul

a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,

la data de 29 octombrie 2015.

Astfel investită,

Înalta Curte, la termenul din 21 ianuarie 2016, a reținut cauza în pronunțare

cu privire la excepția inadmisibilității recursului, pe care o va analiza cu

prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o va admite,

pentru considerentele care succed:

Împotriva hotărârii judecătorești se

pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la

care nu se poate deroga.

Potrivit

dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date

fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de

lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 320

alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă

acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație.

Față de aceste dispoziții, recursul

declarat împotriva unei decizii irevocabile este inadmisibil, o asemenea

hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

În speță, decizia

pronunțată de curtea de apel cu privire la contestația în anulare formulată de

contestatoarea I.I. este irevocabilă, în sensul dispozițiilor art. 377 alin. (2)

pct. 5 raportat la art. 320 alin. (3) C. proc. civ., întrucât a fost pronunțată

în soluționarea unei contestații în anulare care vizează o decizie prin care

s-a soluționat o contestație în anulare împotriva unei hotărâri prin care s-a

soluționat cererea de revizuire a unei decizii din recurs.

Așa fiind, decizia

recurată nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru

neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 299 C. proc. civ.

Această concluzie derivă din regula

unicității dreptului de a folosi o cale de atac și cum un asemenea drept este

unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de

mai multe ori în aceeași cale de atac.

Mai mult,

recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a

principiului constituțional al egalității în fața legii, iar, din acest motiv,

aceasta apare ca o soluție inadmisibilă.

Prin urmare,

reținându-se că Decizia nr. 411/R din 11 septembrie 2015 pronunțată de Curtea

de Apel Cluj este irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea

recursului și, față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea I.I. împotriva Deciziei nr. 411/R

din 11 septembrie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 ianuarie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-10-27
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2082/2016
rea Sentinței nr. 2080/2010, prin care s-a reținut că aceștia nu dețin dreptul de proprietate asupra unei părți din terenul restituit pârâților din prezenta cauză. Deși în procesul-verbal de punere în posesie se menționează că terenul se id
ÎCCJ 2016-04-21
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 967/2016
-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a apartamentului nr. 1, a fost menținută dispoziția în ce privește respingerea cererii pentru terenul aferent, s-a dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în f
ÎCCJ 2007-05-14
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3861/2007
Asupra recursului de față: Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 8 iunie 2004, la Tribunal Galați, reclamanta B.M.A. a chemat în judecată pârâta SC F.E.E.E.M.N. SA solicitând ca, în temeiul L
ÎCCJ 2016-09-22
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1569/2016
ptul că reclamantele nu au specificat în mod distinct că imobilul a cărui revendicare o solicitau includea și subsolul nu pune în discuție soluția dată pe fondul cauzei, întrucât acestea au pretins restituirea imobilului în ansamblul său și
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1506/2017
ție și terenul de sub construcție, cât și 1/2 din terenul liber, respectiv 893 mp, și o cotă indiviză de 194,50 mp, în total de 1063,27 mp, din totalul de 1087,50 mp. Prin Dispoziția nr. 5430/01.03.2006 s-a dispus modificarea art. 1 din dis
Sursă