ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1472/2020

Ședința publică din data de 24 iulie 2020

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința nr. 212/2019 din data de 18 octombrie 2019, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. CRAIOVA, să dispună punerea în întârziere a pârâtei în privința executării obligațiilor asumate contractual; să oblige pârâta la respectarea obligației asumate prin prevederile art. 11 din contractul cadru de lucrări nr. x/12.12.2018, în sensul de a continua să-i dea comenzi și să execute lucrările de refacere sisteme rutiere și pietonale în urma intervențiilor la rețelele de apă și de canalizare în Municipiul Craiova, până la limita prețului convenit contractual, respectiv 447.873,87 RON, precum și la acoperirea sumei în cuantum de 100.000 RON, reprezentând prejudiciul creat ca urmare a achiziționării materialelor necesare executării lucrărilor ce formează obiectul contractului mai sus invocat; în subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune interese în cuantum de 297.670,87 RON, reprezentând diferența dintre ceea ce s-a executat și prețul contractului.

Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. a declarat apel, care a fost respins ca inadmisibil prin decizia nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că "potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, hotărârea pronunțată în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.

În cauză, raportat la dispozițiile legale sus citate, Curtea constată că instanța de fond a făcut o mențiune inexactă în cuprinsul sentinței nr. 212/2019 din data de 18 octombrie 2019, în ceea ce privește calea de atac deschisă contra acesteia, indicând greșit că respectiva sentință se atacă cu apel, calea de atac prevăzută de lege în cauzele având ca obiect pretenții decurgând din executarea contractelor administrative, precum este și contractul cadru de lucrări nr. x din 12.12.2018, fiind recursul, în raport de dispozițiile exprese al art. 55 alin. (3) din Legea nr. x.

Prin urmare, pentru cauzele având ca obiect pretenții decurgând din executarea contractelor administrative, calea de atac este recursul, iar nu apelul, cum în mod eronat a precizat în cuprinsul dispozitivului sentinței atacate instanța de fond.

În considerarea mențiunii inexacte din dispozitiv, reclamanta S.C. A. S.R.L., a formulat apel împotriva sentinței nr. 212/2019 din data de 18 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2019, deși această sentință putea fi atacată cu recurs așa cum s-a arătat anterior.

În această situație și în temeiul dispozițiilor legale redate mai sus, Curtea va respinge ca inadmisibilă calea de atac indicată de instanța de fond, respectiv apelul, prezenta hotărâre urmând a fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată, iar de la data comunicării începând să curgă termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege, respectiv recursul."

Împotriva acestei decizii, dar și a sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs.

În motivarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, recurenta a prezentat pe larg argumentele pentru care apreciază că acțiunea sa este întemeiată, subliniind că, așa cum reiese din prevederile contractului în discuție, intimata nu și-a respectat întocmai obligațiile asumate, în condițiile în care, deși avea posibilitatea efectuării unor scăzăminte pentru cele două comenzi neexecutate, pentru care a și fost sancționată contravențional, nu și-a îndeplinit această obligație. Mai mult, nu i-a adus la cunoștință procesele-verbale de contravenție.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva deciziei nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, recurenta a susținut că în mod nelegal i-a fost respins ca inadmisibil apelul.

În motivare, a arătat, în esență, că instanța trebuia să aibă în vedere că litigiile care se soluționează potrivit art. 53 din Legea nr. 101/2016 se judecă de urgență și cu precădere, termenele fiind stabilite de legiuitor. Or, în speță, termenele scurte stabilite prin lege nu au fost respectate.

De asemenea, a susținut că, față de succesiunea în timp a actelor normative incidente și raportat la principiul exceptio est strictissimae interpretationis, în interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 287 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, în litigiile având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor de achiziție publica, începute după data de 15 februarie 2013, hotărârea pronunțată în primă instanță de secția de contencios-administrativ a tribunalului poate fi atacată numai cu apel.

În final, a arătat că, deși instanța de apel a mânat pronunțarea până la 12.12.2019, în vederea depunerii de concluzii scrise, i s-a comunicat că soluția a fost dată la 11.12.2019, cu încălcarea art. 396 alin. (3) C. proc. civ.

La data de 2 martie 2020 intimata-pârâtă COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. CRAIOVA a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, iar la data de 13 mai 2020 recurenta a răspuns la întâmpinare.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva deciziei nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și excepția necompetenței sale materiale în soluționarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019 a Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă, asupra cărora reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.

Recursul are ca obiect decizia nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019, prin care Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil apelul declarat împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, într-o cerere vizând executarea unui contract de achiziție publică.

Potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data inițierii procesului, hotărârea pronunțată în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, în termen de 10 zile de la comunicare.

În acest sens sunt și concluziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin decizia nr. 40/2020 din 18 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, privind interpretarea și aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice), a stabilit că, hotărârea pronunțată în primă instanță în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară, secția sau completul specializat în litigii cu profesioniști, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016.

Prin urmare, în speță, hotărârea primei instanțe poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, a cărei hotărâre, fiind pronunțată în recurs, este definitivă.

Altfel spus, hotărârea prin care Curtea de Apel Craiova a respins ca inadmisibil apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe, reținând că împotriva acesteia poate fi declarat doar recurs, nu este supusă recursului, întrucât, în această materie, legiuitorul a recunoscut doar calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate de tribunal în primă instanță.

În acest context, trebuie subliniat că, în exercitarea prerogativelor sale privind reglementarea căilor de atac sau exceptarea de la exercitarea lor, legiuitorul beneficiază de o anumită marjă de apreciere, după cum a statuat constant în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului (de exemplu, în cauza Trif c. României).

Așadar, legiuitorul are competența exclusivă de a institui reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația liberului acces la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

De altfel, art. 129 din Constituție nu conține dispoziții cu privire la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci instituie posibilitatea părților interesate și a Ministerului Public de a le exercita, dar în condițiile legii.

Față de aceste considerente, instanța supremă apreciază că, în speță, nu este deschisă calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, Înalta Curte reține că, potrivit art. 483 alin. (4) C. proc. civ., "recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată."

De aceea, în condițiile în care sentința atacată a fost pronunțată de Tribunalul Dolj, competența de soluționare a cererii de recurs aparține Curții de Apel Craiova, în favoarea căreia urmează să fie declinată.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., rap. la art. art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și, în baza art. 483 alin. (4) C. proc. civ., va declina în favoarea Curții de Apel Craiova competența de soluționare a recursului declarat împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 973/2019 din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 212 din 18 octombrie 2019 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iulie 2020.