TRIF v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Institutului European din România” (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support of the European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 54950/10

prezentată de Mihai Marcel TRIF

împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită la 23 februarie 2016 într-un comitet compus din:

Vincent A. De Gaetano,

Președinte,

Krzysztof Wojtyczek, Iulia Antoanella Motoc,

judecători,

și Fatoș Aracı,

grefier adjunct de secție,

având în vedere cererea menționată anterior, introdusă la 16 septembrie 2010,

având în vedere declarația prezentată de Guvernul pârât la 24 iunie 2015 solicitând Curții să scoată cererea de pe rol și răspunsul reclamantului la această declarație,

după ce a deliberat în acest sens, pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT ȘI PROCEDURA

1.

Reclamantul, Mihai Marcel Trif, este resortisant german, născut în 1951 și cu domiciliul în Sunrise.

2.

Guvernul român („Guvernul“) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C.

Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Guvernul german, care fusese informat despre cauză, dată fiind naționalitatea reclamantului, nu și-a exercitat dreptul de a interveni în temeiul art. 36 § 1 din Convenție.

3.

Reclamantul s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenție de durata nerezonabilă a procedurilor penale inițiate împotriva sa.

4.

Cererea a fost comunicată Guvernului.

ÎN DREPT

5.

După eșuarea încercării de a se ajunge la o soluționare pe cale amiabilă, prin scrisoarea din 24 iunie 2015, Guvernul a informat Curtea cu privire la propunerea de a formula o declarație unilaterală în vederea soluționării litigiului. Acesta a solicitat în continuare Curții să scoată cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenție.

6.

Declarația prevede următoarele:

„Guvernul declară, prin această declarație unilaterală, că admite faptul că art. 6 § 1 din Convenție a fost încălcat din cauza duratei procedurii contestate.

Guvernul este pregătit să plătească reclamantului Mihai Marcel Trif, ca reparații echitabile, suma de 810 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudența Curții. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor și a cheltuielilor de judecată și va fi scutită de orice impozite sau taxe aplicabile. Această sumă se va plăti în contul indicat de reclamant în decurs de trei luni de la data notificării deciziei în conformitate cu art.

37 §

1 din Convenție. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menționat și până la momentul plății, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei.

Guvernul invită onorata Curte să decidă că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu art. 37 § 1 lit. c) din Convenție”.

7.

Prin scrisoarea din 14 iulie 2015, reclamantul a indicat că nu era satisfăcut

cu termenii declarației unilaterale. El susținea că suma propusă nu reprezenta pentru el o reparație echitabilă.

8.

Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că aceasta poate, în orice stadiu al procedurii, să decidă scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanțele permit să se tragă concluziile specificate la lit. a), b) sau c) ale alineatului 1 al acestui articol. Art. 37 §

1

lit. c) permite Curții în special să radieze o cauză de pe rol dacă:

„din orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică.”

9.

Curtea reamintește, de asemenea, că în anumite circumstanțe, poate să radieze de pe rol o cerere sau o parte a acesteia în temeiul art. 37 § 1 lit. c) pe baza unei declarații unilaterale a Guvernului pârât – chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să fie continuată.

10.

În acest scop, Curtea a examinat declarația în lumina principiilor care reies din jurisprudența sa, în special hotărârea

Tahsin Acar

[a se vedea

Tahsin Acar împotriva

Turciei

, (MC), nr.

26307/95, pct. 75–77, CEDO 2003-VI;

WAZA Spółka z o.o. împotriva Poloniei

(dec.) nr. 11602/02, 26

iunie

2007; și

Sulwińska

împotriva Poloniei

(dec.) nr. 28953/03, 18 septembrie 2007].

11.

Curtea a stabilit într-un număr de cauze, inclusiv în cele împotriva României, practica sa cu privire la plângerile în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea într-un termen rezonabil a unei cauze [a se vedea, de exemplu,

Frydlender împotriva Franței

(MC), nr. 30979/96, pct.

43, CEDO 2000-VII,

Cocchiarella împotriva

Italiei

(MC), nr.

64886/01, pct. 69-98, CEDO 2006

‑

V;

Abramiuc împotriva României,

nr. 37411/02, pct. 103-109, 24 februarie 2009 și

Vlad și alții împotriva României

, nr. 40756/06, 41508/07 și 50806/07, pct.

133 și 154-156, 26 noiembrie 2013).

12.

Ținând seama de natura celor admise în declarația Guvernului, precum și de suma compensației propuse, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art.

37 §

1 lit.

c)].

13.

Mai mult, în lumina considerațiilor de mai sus, și mai ales dată fiind jurisprudența clară și vastă pe această temă, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului așa cum sunt definite în Convenție și în Protocoalele la aceasta nu necesită continuarea examinării cererii (art. 37 § 1

in fine

).

14.

În orice caz, decizia Curții nu afectează nicio altă decizie pe care ar putea să o adopte, de a repune această cerere pe rol, în temeiul art. 37 § 2 din Convenție, dacă Guvernul nu respectă condițiile declarației sale unilaterale [a se vedea

Josipović împotriva Serbiei

(dec.), nr.

18369/07, 4

martie 2008, și

Aleksentseva și alți 28 împotriva Rusiei

(dec.), nr. 75025/01 et al., 23 martie 2006].

15.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să radieze cauza de pe rol.

Pentru aceste motive, în unanimitate, CURTEA

Ia la cunoștință

de termenii declarației Guvernului pârât în temeiul art. 6 § 1 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării angajamentelor la care se face referire în aceasta;

Decide

să radieze cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 § 1 lit. c) din Convenție.

Redactată în limba engleză și comunicată în scris la 17 martie 2016.

Fatoș Aracı

Vincent A. De Gaetano

Grefier adjunct

Președinte