Decizia nr. 2569/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 194/2016 a Tribunalului Gorj

Circumstanțele cauzei. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal la data de 27 februarie 2015 sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu Jiu din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și Inspectorul General Antifraudă - B. solicitând anularea raportului de evaluare a performanțelor individuale pe anul 2014 și obligarea pârâșilor la întocmirea un nou raport de evaluare cu respectarea întocmai a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 106 și urm, din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publică, modificările și completările ulterioare, cât și la obligarea la plata cu titlu de daune morale a sumei de 30.000 RON și a cheltuielilor de judecată făcute cu ocazia acestui proces. Prin Sentința nr. 194 din 5 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015 au fost respinse acțiunile - acțiunea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu Jiu din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și Inspectorul General Antifraudă - B. și acțiunea conexată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală - B. - ca neîntemeiate. Prin Decizia nr. 3166 din 9 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015 a fost admis recursul declarat de reclamantul A., împotriva Sentinței nr. 194 din 5 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimații pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu Jiu din Cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, B. și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. A fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță. În fond după casare, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 839 din data de 31 martie 2017 a respins respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu Jiu, din cadrul Direcției Regională Antifraudă Fiscală și Inspectorul General Antifraudă - B. și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală - B. Împotriva Sentința nr. 839 din data de 31 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Așa fiind, Curtea de Apel Craiova a fost învestită cu soluționarea cererii de recurs formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu intimații pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu Jiu din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, B. și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, împotriva Sentinței nr. 839 din data de 31 martie 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2015, având ca obiect "anulare act administrativ". Prin încheierea de ședință din data de 27 noiembrie 2017 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru lipsa părților. La data de 23 aprilie 2018, recurentul A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei. Prin încheierea din data de 18 iunie 2018 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, formulată de recurentul reclamant A. și a menținut măsura suspendării cauzei dispusă prin încheierea de ședință de la 27 noiembrie 2017, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 noul C. proc. civ. Pentru a pronunța această încheiere, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a reținut că, atât prin cererea de recurs, cât și prin cererea de repunere pe rol a cauzei recurentul nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, aspect față de care s-a reținut că cererea de repunere pe rol a cauzei nu este făcută cu intenția de redeschidere a judecății cauzei. Având în vedere că la data de 18 iunie 2018 recurentul-reclamant nu s-a prezentat în instanță pentru a susține cererea, Curtea de Apel a dispus menținerea suspendării cauzei pronunțată prin încheierea de ședință de la 27 noiembrie 2017, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 noul C. proc. civ.

Cererea de recurs. Împotriva încheierii din 18 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei și menținerea măsurii suspendării instanța a încălcat disp.art. 415 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. potrivit cărora: "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 6 decembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 9 septembrie 2020.

Aspecte procesuale Prin cererea înregistrată la data de 6 martie 2019 recurentul A. a solicitat preschimbarea termenului de judecată acordat la data de 9 septembrie 2020 la o dată mai apropiată. Prin încheierea de ședință din data de 20 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de preschimbare și a stabilit termen de judecată la data de 15 mai 2019, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor recurentului-reclamant și a apărărilor intimatei-pârâte, Înalta Curte reține că recursul de față este fondat, pentru motivele în continuare expuse. Prin încheierea de ședință din data de 27 noiembrie 2017 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea cauzei pentru lipsa părților, reținând că deși cauza a fost lăsată la sfârșitul ședinței, niciuna dintre părți nu s-a prezenta și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Prin cererea formulată la data de 23 aprilie 2018, recurentul A. a solicitat repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății. Prin încheierea din data de 18 iunie 2018 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, formulată de recurentul reclamant A. și a menținut măsura suspendării cauzei dispusă prin încheierea de ședință de la 27 noiembrie 2017, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 noul C. proc. civ., reținând că cererea de repunere pe rol a cauzei nu este făcută cu intenția de redeschidere a judecății cauzei deoarece, la termenul de judecată din data de 18.06.2018 recurentul nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Soluția Curții de Apel nu este legală, nefiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că nu reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din actele dosarului. Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 415 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., referitoare la reluarea judecării procesului care statuează în mod expres că: "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor". Deci, cu alte cuvinte textul de lege indicat mai sus stabilește că cererea de redeschidere poate fi făcută de oricare dintre părțile litigante și nu impune vreo obligație în sarcina părții care a formulat-o să se prezinte în fața instanței ori să solicite judecarea cauzei în lipsă. Totodată, Curtea de Apel Craiova trebuia să dea eficiență dispozițiilor art. 223 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. potrivit cărora: "(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel. (2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește". Având în vedere că la termenul de judecată din data de 18 iunie 2018 pentru intimata-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a prezentat consilierul juridic C. care a pus concluzii cu privire la cererea de repunere pe rol a cauzei, în mod greșit s-a respins cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant A., pentru faptul că acesta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs. Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea atacată și rejudecând, va admite cererea de repunere pe rol formulată de reclamantul A. și va trimite cauza la instanța de fond în vederea continuării judecății.