ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4849/2019

Ședința publică din data de 17 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 24.11.2015 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/16.11.2015.

Prin sentința nr. 277/2016 din 14 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, și cererea de intervenție accesorie formulată de Consiliul Județean Gorj și a anulat raportul de evaluare nr. x/06.11.2015 întocmit de Agenția Națională de Integritate. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței nr. 277/2016 din 14 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, să se dispună respingerea acțiunii ca nefondate.

Recurenta-pârâtă susține că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și că prin raportul de evaluare contestat s-a constatat situația de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul, care a deținut simultan funcțiile de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Gorj și de director în cadrul aparatului propriu al Consiliului Județean, respectiv al Serviciului Public Județean SALVAMONT Gorj, instituție publică înființată în subordinea Consiliului Județean Gorj, caz de incompatibilitate prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

4.1. Intimatul-intervenient Consiliul Județean Gorj a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, arătând că instanța de fond a interpretat în mod judicios dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, pe care se întemeiază starea de incompatibilitate reținută în sarcina reclamantului, fără a da o interpretare extensivă acestui text de lege, având în vedere că Serviciul Public Județean SALVAMONT Gorj este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj și nu în aparatul propriu al Consiliului Județean Gorj.

4.2. Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, invocă excepția nulității recursului, pe motiv că aspectele invocate nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și solicită admiterea acestei excepții.

Precizează că motivul de casare invocat prin cererea de recurs, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este neîntemeiat și că recurenta nu a făcut nicio apreciere logico-juridică în privința considerentelor hotărârii instanței de fond, ci a reluat în mod descriptiv argumentația din întâmpinarea depusă la Curtea de Apel Craiova, fără a combate raționamentul primei instanțe.

Consideră că în speță nu poate fi reținută starea de incompatibilitate, deoarece textul de lege invocat - art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 - trebuie interpretat restrictiv, Curtea de Apel Craiova reținând în mod legal că normele care reglementează incompatibilitățile sunt norme de excepție, care nu pot fi extinse prin analogie si la alte situații, ce nu sunt expres reglementate prin acestea.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, invocată de către intimatul-reclamant prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă ca temei de drept al cererii sale de recurs.

De altfel, criticile recurentei nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., reprezentând doar înșiruirea unor aspecte de fapt ale cauzei și expunerea unor texte de lege, ce nu pot face obiectul unei cereri de recurs în lipsa unor critici concrete aduse hotărârii recurate. Mai mult, nici sintagma "hotărârea instanței de fond este nelegală" nu reprezintă o critică de nelegalitate câtă vreme recurenta nu a indicat în mod expres care sunt normele de drept material pe care le apreciază a fi fost încălcate sau aplicate greșit de către prima instanță și nici nu a motivat în concret această apreciere a sa.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Mai mult, examinând cererea de recurs formulată de către pârâta Agenția Națională de Integritate, Înalta Curte constată că aceasta reprezintă o copie fidelă a paragrafelor din întâmpinarea depusă în fața instanței de fond, de la dosarul Curții de Apel Craiova, astfel că aspectele invocate au făcut obiectul analizei instanței de fond, prin cererea de recurs nefiind adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate, apt să conducă la casarea hotărârii recurate. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 277/2016 din 14 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 277/2016 din 14 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019.