ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1860/2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 961R din 20 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins ca nefondată excepția nulității recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 24 A din 8 ianuarie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă; a admis recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei menționate, pronunțate în contradictoriu cu intimații-pârâți B. și C., Primăria Municipiului București - Administrația Fondului Imobiliar și Consiliul General al Municipiului București; a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul București, prin primarul general, împotriva aceleiași decizii; a casat în parte decizia recurată și, în rejudecare, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă; a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 04.11.2004 încheiat între CGMB-AFI și B.; a menținut, în rest, dispozițiile sentinței, precum și pe cele ale deciziei de respingere a apelurilor Municipiului București, prin primarul general.

Împotriva deciziei nr. 961R din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, au formulat cerere de revizuire pârâții B. și C..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 08 septembrie 2020, sub nr. x/2020, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului de judecată nr. 6.

În motivarea cererii, cu referire la situația de fapt dedusă judecății, astfel cum a fost expusă pe larg, au susținut că decizia atacată încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a următoarelor hotărâri: sentința nr. 15918 din 13 noiembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia nr. 4611 din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie; sentința nr. 2241 din 28 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2011, rămasă definitivă prin decizia nr. 1842 din 25 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie; decizia nr. 1293 din 14 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Revizuenții au precizat că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt aplicabile și în ipoteza încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, independent de modificarea art. 513 din același cod, adusă prin Legea nr. 310/2018.

Astfel, art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. face referire la încălcarea autorității de lucru judecat și la toate efectele pe care aceasta le produce, conform art. 431-432 din același cod, fără să distingă sau să limiteze aplicarea cazului de revizuire la consecințele juridice ale autorității de lucru judecat.

În opinia revizuenților, respectarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat este o cerință a stabilității raporturilor juridice, ca și în cazul efectului negativ. Aplicată în planul procesual civil, această stabilitate presupune, ca o dimensiune a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, obligația judecătorului de a respecta statuările definitive anterioare, precum și mijloacele efective de remediere a încălcării acestei obligații.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de revizuire

Potrivit dispozițiile art. 460 alin. (1) din C. proc. civ., "O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede același termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac."

Textul de lege evocat stabilește că dreptul de a exercita o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea lui, astfel că nimănui nu îi este permis să recurgă de două ori la aceeași cale de atac.

În contextul celor expuse, Înalta Curte constată că împotriva deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pârâții C. și B. au formulat două cereri de revizuire, cu conținut identic, una fiind depusă la data de 14 ianuarie 2020, la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie (instanță care, prin prisma art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., și-a declinat competența în favoarea instanței supreme), iar cealaltă a fost depusă la data de 17 ianuarie 2020, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Observă că anterior înregistrării prezentei cereri, urmare a declinării dispuse de curtea de apel, cererea de revizuire depusă direct la instanța supremă a fost soluționată prin decizia nr. 1209 din 18 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în sensul respingerii cererii de revizuire formulate de revizuenții B. și C. împotriva deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Prin urmare, în considerarea art. 460 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere că aceeași cerere de revizuire a fost soluționată prin decizia menționată, a aceleiași instanțe, se constată inadmisibilitatea exercitării prezentului demers judiciar.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de pârâții C. și B. împotriva deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de pârâții C. și B. împotriva deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Cu drept de recurs în 30 de zile la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 septembrie 2020.