ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 78/2017

Decizia nr. 78/2017

Asupra contestației de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A solicitat să se analizeze conflictul material dintre Decizia nr. 748 din 19 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/3/2016 și Decizia nr. 2348 din 2 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/100/2016.

A mai solicitat a se analiza și Hotărârea nr. 21245 din 15 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în Dosarul nr. x/299/2016, prin care a fost anulat cel de-al VII-lea Congres care s-ar fi desfășurat în Maramureș, Municipiul Sighetu Marmației.

A arătat că Uniunea Ucrainenilor a prezentat o listă în fals de candidați care nu reprezintă uniunea/minoritatea pentru cursa electorală din 11 decembrie 2016 la Camera Deputaților.

Astfel, candidatul desemnat nu reprezintă entitatea sa, însă prin procesul-verbal contestat a fost validat. Având în vedere că lista de candidați a Uniunii Ucrainienilor din România a fost depusă în Circumscripția 26 Maramureș, unde acesta a participat la alegeri pe județ, iar Biroul Electoral Central l-a validat la nivel de țară, este vorba despre un abuz în aplicarea Legii nr. 208/2015.

Ulterior, contestatorul a depus precizări, prin care a arătat că solicită anularea listei de candidaturi depuse de Uniunea Ucrainenilor din România și invalidarea mandatului de deputat al acesteia, numitul B., în urma alegerilor din data de 11 decembrie 2016.

A arătat că B. a depus, la data de 27 octombrie 2016, la Circumscripția electorală nr. 26 Județul Maramureș o listă de candidați din partea Uniunii Ucrainenilor din România, participând la alegeri în calitate de candidat al minorității naționale din județul Maramureș. Ulterior, Biroul Electoral Central i-a atribuit un mandat de deputat, în temeiul art. 62 alin. (2) din Constituția României.

A apreciat contestatorul că este nelegală atribuirea mandatului de deputat acestui domn, pentru că, la data de 27 octombrie 2016, candidatura depusă de Uniunea Ucrainenilor din România prin B. nu mai putea privi candidatura acestuia la nivel național, ci a avut o candidatură la nivel județean.

Minoritatea ucraineană este numeroasă în județele Suceava, Timiș, Cluj, Arad, numărând mii de etnici care nu sunt reprezentați de B., care ar putea fi, eventual, reprezentantul celor care l-au votat în județul Maramureș. De asemenea, acesta nu este reprezentantul legal al Uniunii Ucrainenilor din România, nefiind înregistrat în conformitate cu art. 33 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000 în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.

A fost citată C., care, conform art. 100 din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea C., este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie.

Referitor la excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și a inadmisibilității acțiunii, intimata a arătat că dispozițiile Legii nr. 208/2015 nu stabilesc nicio cale de atac împotriva proceselor-verbale privind rezultatele finale ale alegerilor emise de Biroul Electoral Central, conform art. 96 din lege.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu art. 3-10 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicată. Astfel, validarea mandatelor de deputat este de competența exclusivă a comisiei de validare a Camerei Deputaților, în virtutea autonomiei regulamentare conferite de Constituția României, iar validarea mandatelor de deputat are caracter definitiv, eventualele contestații privind atribuirea acestora fiind inadmisibile.

Contestatorul A. a solicitat anularea Procesului-verbal

privind rezultatele finale pentru alegeri în Camera Deputaților din 15 decembrie 2016 a Biroului Electoral Central.

Potrivit art. 95 alin. (1) și (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea C.

„Art. 95. - (1) Biroul electoral de circumscripție încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Senat și pentru Camera Deputaților privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.

(…);

(3) Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare și de la oficiile electorale, după caz, formând un dosar, încheiat, sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfășurarea, pe circumscripții electorale, a mandatelor repartizate centralizat la nivel național.”

Conform art. 96 din aceeași lege;

„Art. 96 (1) Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările și contestațiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților, cuprinzând, pe întreaga țară:

a) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, din care:

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente;

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale pentru votul prin corespondență;

b) numărul total al alegătorilor care au votat, înscriși în listele electorale, din care:

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente;

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;

- numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale pentru votul prin corespondență;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

f) numărul buletinelor de vot primite de secțiile de votare și numărul plicurilor exterioare expediate către alegători;

g) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate, precum și numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate;

h) constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripție a prevederilor art. 94;

i) repartizarea pe țară a mandatelor potrivit art. 94 și desfășurarea acestora pe circumscripții electorale potrivit aceluiași articol;

j) organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care, deși au participat la alegeri, nu au obținut niciun mandat de senator sau de deputat; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia dintre aceste organizații și constatarea organizațiilor cărora li se cuvine câte un mandat de deputat; numele și prenumele primului candidat de pe lista organizației îndreptățite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizației au obținut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorți;

k) modul de soluționare a contestațiilor și întâmpinărilor primite.

(2) Procesele-verbale se semnează de către președinte, de locțiitorul acestuia și de ceilalți membri ai Biroului Electoral Central în prezența cărora au fost întocmite și se înaintează Senatului și Camerei Deputaților, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripție. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu are influență asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.”

Împotriva modului de rezolvare a întâmpinărilor și contestațiilor de către Biroul Electoral Central nu se prevede nicio cale judiciară de atac, nefiind indicată nicio instanță competentă, fiind atributul exclusiv al Biroului Electoral Central de a decide, în situația dată, pe baza probelor administrate, dacă au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale, care să impună o astfel de soluție.

Înalta Curte reține că, exclusiv în cazul cererii de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, care trebuie formulată de un competitor electoral care a participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 stabilește că decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, din interpretarea acestor texte legale, rezultă că Biroul Electoral Central soluționează întâmpinările și contestațiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Aceste procese-verbale sunt înaintate Camerei Deputaților și Senatului în vederea validării alegerilor.

În ceea ce privește procedura de validare a mandatelor de deputat, Înalta Curte reține că aceasta se face potrivit art. 3-8 din Hotărârea nr. 8/1994 republicată privind Regulamentul Camerei Deputaților:

„Art. 3 (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

(2) Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților.

Art. 4 alin. (1) Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabilește în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților.

(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condițiile art. 13, de către liderii acestor grupuri și se transmit secretarilor Camerei Deputaților.

(3) Președintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți.

(4) Propunerile pentru componența nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.

(5) Componența Comisiei de validare este aprobată cu votul majorității deputaților prezenți.

Art. 5 Comisia de validare își alege un președinte, un vicepreședinte și un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporției prevăzute la art. 4 alin. (1).

Art. 6 (1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaților, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.

(2) Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

(3) Biroul Comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor biroului sau al grupelor de lucru.

(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul Comisiei de validare.

(5) Comisia de validare verifică și se pronunță în următoarele situații:

a) asupra contestațiilor conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluționate sau a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare;

b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condițiilor de eligibilitate și a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatelor.

Art. 7 (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete și constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.

(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condițiile de eligibilitate și în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârșirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral.

(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaților, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluționarea unor contestații și dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

Art. 8 Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.”

Coroborând dispozițiile art. 96 din Legea nr. 208/2015 și ale art. 3-8 din Hotărârea nr. 8/1994 republicată privind Regulamentul Camerei Deputaților, rezultă că validarea/invalidarea mandatelor de deputat este de competența exclusivă a Camerei Deputaților.

Potrivit art. 129 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești, iar, potrivit art. 132 alin. (4) C. proc. civ., dacă instanța se declară necompetentă, respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională.

În raport cu aceste dispoziții legale și avându-se în vedere că, în materie electorală, condițiile pentru exercitarea dreptului de acces la justiție sunt prevăzute limitativ de Legea nr. 208/2015, sesizarea Înaltei Curți sau a altei instanțe judecătorești cu contestație împotriva Procesului-verbal privind rezultatele finale pentru alegeri în Camera Deputaților din 15 decembrie 2016 a Biroului Electoral Central este lipsită de temei legal, urmând a fi respinsă, ca, inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de

A.

împotriva Procesului-verbal privind rezultatele finale pentru alegeri în Camera Deputaților din 15 decembrie 2016 a Biroului Electoral Central, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2017.