ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5865/2024

Ședința publică din data de 9 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la data de 8 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorii Partidul A. - Organizația județeană Maramureș și B. au solicitat anularea în parte a Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților și nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și deputat, emise de către Biroul Electoral Central, și refacerea acestora, excluzând competitorul electoral C., ca urmare a fraudelor electorale majore derulate de către acesta pe durata campaniei electorale și în preziua, respectiv ziua derulării votării (30.11-01.12.2024).

S-a arătat că, în data de 4 decembrie 2024, C.S.A.T. a desecretizat o serie de documente și rapoarte emise de către S.R.I. privind existența unor fraude electorale majore derulate cu ocazia alegerilor prezidențiale și parlamentare din cursul acestui an, menite să modifice în mod semnificativ prin manipulare și atacuri informatice voința poporului exprimată prin vot.

La data de 7 decembrie 2024, CCR a decis, plecând de la aceste rapoarte desecretizate, anularea întru totul a alegerilor pentru Președintele României, ajungând la concluzia că rezultatele acestor alegeri au fost profund viciate.

Raportul S.R.I., respectiv anexa nr. 971184/04.12.2024, declasificate de către C.S.A.T., arată fără echivoc la pagina 4 faptul că și în cadrul alegerilor parlamentare au existat atacuri informatice și de manipulare a votanților, susținute de către competitorul electoral C., nu doar în alegerile prezidențiale.

În urma verificării și analizării în baza Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, respectiv a Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare pentru Senat și Camera deputaților a situațiilor financiare din Registrul de venituri și cheltuieli, rezultă că există suspiciuni rezonabile privind finanțarea ilegală a campaniei electorale derulate de către C. în alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024.

Din raportul S.R.I. și din motivarea CCR a hotărârii privind anularea alegerilor prezidențiale, precum și din informațiile apărute în presă, rezultă fără echivoc faptul că C.. a avut contribuții declarate foarte reduse în toată campania electorală pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, însă în realitate amploarea propagandei și modul de promovare a partidului depășesc cu mult sumele declarate. Multe dintre postările publicate pe rețelele de socializare de către C.., în special D., au beneficiat de promovări cu plată în sume de peste 80 mii RON fiecare.

Competitorul electoral C.. nu a avut postările marcate ca aparținând unui candidat în alegeri, respectiv nu a avut înscris codul de mandatar financiar (CMF) pe majoritatea postărilor electorale promovate pe rețelele D. și E., fapt ce i-a permis competitorului C.., prin eludarea legii, să se sustragă controlului acestor platforme sociale și să obțină vizualizări extrem de mari, manipulând astfel electoralul și practicând o concurență neloială față de ceilalți competitori electorali aflați în cursă.

Contestatorii au solicitat să se pună în vedere A.E.P. să comunice instanței care este sursa de finanțare și cuantumul acesteia pentru susținerea cheltuielilor electorale ale C.., respectiv rețelelor D. și E. să comunice instanței sumele cheltuite pentru promovarea plătită a postărilor aparținând C.. și a candidaților acestora, existând suspiciuni mai mult decât rezonabile că aceste finanțări nedeclarate provin în linii mari din surse externe, fiind nelegale. Finanțarea campaniei electorale s-a făcut pe modelul practicat de către candidatul independent pentru funcția de Președinte al României, d-nul F..

Or, prin aceste practici de derulare și finanțare a campaniei electorale promovate de către C.., contestatorii consideră că au fost atinse drepturile, atât ale partidului, cât și ale domnului B., în calitate de candidat pentru funcția de deputat în Circumscripția electorală nr. 26 — Maramureș din partea Partidului A..

Având în vedere cele de mai sus, solicită se dispună anularea în parte a proceselor-verbale atacate și invalidarea mandatele deputaților și senatorilor C.. la nivel național atribuite de către B.E.C., respectiv în Circumscripția electorală nr. 26 — Maramureș și distribuirea acestora către ceilalți competitori electorali care au îndeplinit pragul electoral de 5%, așa cum dispune legea.

B.E.C., deși știa de existența raportului S.R.I. desecretizat încă din data de 4 decembrie 2024, nu a ținut cont de informațiile existente în acest raport și a purces la emiterea proceselor-verbale atacate în prezenta cauză, alocând mandate inclusiv competitorului electoral C.., cu toate că acesta a încălcat grav legislația electorală.

În subsidiar, solicită suspendarea atribuirii și validării mandatelor deputaților și senatorilor C.. la nivel național de către B.E.C., respectiv de către B.E.C.J. nr. 26 Maramureș, pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, până la emiterea unei soluții finale în prezenta cauză, având ca bază legală finanțarea ilegală a campaniei electorale de către C.., respectiv cele de fraudă electorală derulate de către acesta.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația dedusă judecății.

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În esență, contestatorii Partidul A. - Organizația județeană Maramureș și B. au învestit Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care au solicitat anularea în parte a Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților și nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și deputat, emise de către Biroul Electoral Central.

Actele a căror anulare se solicită au fost emise de către Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 în exercitarea atribuțiilor de la art. 12 alin. (1) lit. g) și lit. j) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora:

"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

g) stabilește, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripție, lista partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral, precum și lista celor care nu au întrunit pragul electoral și comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;

(...)

j) totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri inferioare;"

Legea nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare pentru Senat și Camera Deputaților reglementează competența Înaltei Curți de Casație și Justiție numai pentru soluționarea, în primă și ultimă instanță a cererilor, expres prevăzute în cuprinsul său, referitoare la: anularea alegerilor [art. 12 alin. (3)]; modul de formare și componența Biroului Electoral Central [art. 19 alin. (2)]; constituirea alianțelor electorale [art. 57 alin. (4)-(6)].

Prin urmare, în raport cu obiectul ei, cererea dedusă judecății în prezenta cauză nu face parte dintre contestațiile prevăzute a fi soluționate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție, ci aceasta reprezintă o acțiune îndreptată împotriva proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central, în contencios administrativ, ca acte administrative pretins vătămătoare.

Or, competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție este reglementată prin dispozițiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

Astfel, instanța supremă nu poate fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată decât în cazurile prevăzute expres prin lege în competența sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., text care, pentru considerentele expuse mai sus, nu este incident în cauză.

În ceea ce privește natura juridică a actelor și hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleași considerente se mai reține că atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general (paragraful 67). "Atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative." (paragraful 68)

Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a prezentei cereri revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, iar în ceea ce privește instanța competentă teritorial, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența revine Curții de Apel Cluj, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul și domiciliul contestatorilor.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secția de contencios administrativ și fiscal va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a contestației formulate de contestatorii Partidul A. - Organizația județeană Maramureș și B. împotriva Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților și nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și deputat, emise de către Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorii Partidul A. - Organizația județeană Maramureș și B. împotriva Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților și nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și deputat, emise de către Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 9 decembrie 2024.