Decizia nr. 829/2011 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 05 decembrie 2008 pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul B.I.S. a solicitat, în contradictoriu cu Biroul Electoral Central, să se dispună următoarele: - anularea parțială a rezultatelor procesului de repartizare a mandatelor de deputat la nivel național, în sensul anulării parțiale a procesului-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților din 30 noiembrie 2008, și anume nr. criteriu 316 de la pct. 12 al Anexei 8A (procesul-verbal privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților), respectiv mandatul alocat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în circumscripția electorală 43 (străinătate); - obligarea Biroului Electoral Central la modificarea listei cu rezultatele finale, prin menționarea reclamantului ca deputat al formațiunii Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și atribuirea acestui mandat. În esență, reclamantul a arătat că a fost candidat al formațiunii politice Uniunea Democrată a Maghiarilor din România la Camera Deputaților, în colegiul uninominal nr. 2 din circumscripția electorală nr. 28 - Mureș. În urma alegerilor din 30 noiembrie 2008 a obținut 42% din voturile exprimate în colegiul 2 Mureș, obținând 12.769 voturi valabil exprimate. În aceste condiții, nu a obținut din prima etapă mandatul de deputat. Conform Listei 6 comunicată de Biroul Electoral Central, era primul clasat pe lista candidaților din circumscripție, cărora ar fi urmat să li se atribuie mandate în etapa a doua, când se repartizează la nivel național voturile neutilizate, deci primul ales în cazul în care Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar fi primit un mandat în județul Mureș. În mod surprinzător însă, în Lista 9 (Desfășurarea mandatelor repartizate la nivel național, etapa a 2-a pe partide politice, alianțe politice, circumscripții electorale), cel de-al 8-lea mandat al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România este alocat circumscripției electorale 43 (străinătate), ale cărei mandate fuseseră deja epuizate după aplicarea dispozițiilor art. 48 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 35/2008 și atribuit, în mod arbitrar, candidatului K.J., care a întrunit doar 46 de voturi. A precizat că alocarea mandatului al 8-lea s-a făcut cu nesocotirea normelor legale în vigoare și a rezultatelor înregistrate pe circumscripții electorale stabilite obligatoriu prin Lista 8 și i-a fost prejudiciat în mod grav dreptul de a beneficia de acest mandat, care îi revenea conform legii. În drept, reclamantul B.I.S. a invocat prevederile art. 2, art. 15, art. 70 din Legea nr. 35/2008, art. 1 și urm. din Legea nr. 554/2004.

Hotărârile judecătorești pronunțate în primul ciclu procesual 2.1. Prin sentința nr. 3582 din 19 decembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea reclamantului, în sensul anulării parțiale a rezultatului procesului de repartizare a mandatelor de deputat la nivel național, respectiv a procesului-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților din 30 noiembrie 2008, număr crt. 316, pct. 12 al Anexei 8A, reprezentând mandatul alocat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în circumscripția electorală nr. 43 (străinătate) și a respins cererea privind constatarea dreptului reclamantului la alocarea unui mandat de deputat în circumscripția electorală Mureș. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, verificând legalitatea modului de atribuire a mandatului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România alocat circumscripției electorale 43 - străinătate, în raport de prevederile art. 48 alin. (7) din Legea nr. 35/2008, a reținut că cele două mandate ale circumscripției electorale 43 - străinătate aparțin formațiunilor Partidul Național Liberal (poziția 101) și Alianței politice Partidul Social Democrat + Partdiul Conservator (poziția 114), rezultând, în mod logic, că cel de-al 8-lea mandat cuvenit Uniunii Democrate a Maghiarilor din România revine circumscripțiilor electorale din țară. Astfel, pentru alocarea acestui mandat devin aplicabile dispozițiile art. 48 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 35/2008, respectiv criteriul referitor la circumscripția electorală în care formațiunea politică are numărul cel mai mare de candidați ori are numărul cel mai mare număr de voturi neutilizate. Întrucât numărul voturilor neutilizate reprezintă un element în cadrul algoritmului de calcul privind atribuirea mandatelor, algoritm ce urmează a fi aplicat de Biroul Electoral Central, instanța a apreciat că nu se poate substitui pârâtului în ceea ce privește alocarea mandatului. Constatând că anterior sesizării instanței de contencios administrativ reclamantul s-a adresat Biroului Electoral Central cu contestația înregistrată în 03 decembrie 2008, la care nu a primit răspuns, a reținut întrunirea cerințelor art. 1 din Legea nr. 554/2004 și, având în vedere alocarea nelegală a mandatului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România pentru circumscripția electorală 43 - străinătate, incidența art. 70 din Legea nr. 35/2008 raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs K.J., deputat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România în circumscripția electorală nr. 43, colegiul uninominal 4, arătând că prima instanță a pășit la soluționarea litigiului fără a avea în vedere faptul că Biroul Electoral Central nu mai exista la data judecării acțiunii în anulare; nu s-a dispus citarea lui și a formațiunii politice Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ca părți implicate în procesul electoral și cărora hotărârea ce urma a fi pronunțată trebuie să le fie opozabilă. În opinia sa, curtea de apel a încălcat dispoziții legale de drept public și norme care au consacrat principiului separației puterilor în stat, iar sentința recurată nu poate fi pusă în executare, devreme ce existența Biroului Electoral Central a încetat în termenul de 48 ore de la publicarea în M. Of. a rezultatelor alegerilor. În fine, recurentul K.J. a susținut că instanța a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile art. 32 din Legea nr. 35/2008, care prevăd posibilitatea de a contesta candidaturile și nu rezultatul alegerilor, cale de atac ce se exercită la tribunal. În cauză, Autoritatea Electorală Permanentă a formulat la data de 09 februarie 2009 cerere de intervenție accesorie, în interesul recurentului, solicitând admiterea recursului. Intervenienta a susținut că prin hotărârea pronunțată, prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești, substituindu-se atât celor două Camere ale Parlamentului, cât și birourilor electorale, cărora le revin atribuții de validare a mandatelor de deputat sau senator, respectiv de repartizare și atribuire a mandatelor. Pe de altă parte, din moment ce Biroul Electoral Central și-a încetat existența, nici citarea și comunicarea actelor de procedură nu s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Prin concluziile scrise, intimatul-reclamant B.I.S. a invocat excepția de inadmisibilitate a recursului, deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 70 alin. (2) din Legea nr. 35/2008, împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentului titlu nu există cale de atac, dar și pentru motivul că a fost declarat de o persoană care nu a avut calitatea de parte în litigiul soluționat prin sentința atacată. 2.2. Prin decizia nr. 867 din 17 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile invocate de intimatul B.I.S. privind inadmisibilitatea recursului și lipsa calității procesuale a numitului K.J., ca neîntemeiate; a admis în principiu cererea de intervenție formulată de Autoritatea Electorală Permanentă în interesul recurentului K.J.; a admis recursul declarat de K.J. împotriva sentinței civile nr. 3582 din 19 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar, analizând dispozițiile art. 70 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008, a reținut că numai împotriva hotărârilor definitive ale instanțelor judecătorești, de soluționare a întâmpinărilor, contestațiilor sau altor cereri referitoare la procesul electoral, nu există cale de atac, alte acte juridice emise de Biroul Electoral Central sau de birourile electorale județene, cum este cazul celor care constată rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, sau procesul-verbal privind aceste rezultate, au caracterul unor acte administrative supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ. Înalta Curte a apreciat că excluderea acestor acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate și cu o încălcare a prevederilor art. 21 alin. (2) din Constituție, conform cărora nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de a se adresa justiției și a constatat că instanța de contencios administrativ s-a pronunțat în cauză, cu respectarea propriei competențe materiale, printr-o sentință care, potrivit legii [art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 299 și urm.C. proc. civ.] este supusă căii de atac a recursului. Pe de altă parte, a apreciat că interpretarea și aplicarea normelor de drept procesual intern în vigoare nu trebuie făcută într-un mod prea formalist, care să împiedice examinarea recursului declarat și de o altă persoană, căreia hotărârea îi este vădit nefavorabilă și a subliniat că efectivitatea dreptului la acces la un tribunal, dar și a dreptului la un proces echitabil implică necesitatea ca exercitarea acestor drepturi să nu fie afectată de existența unor obstacole sau impedimente, inclusiv de ordin procedural. În altă ordine de idei, recurentul, beneficiar al mandatului de deputat acordat pentru circumscripția electorală nr. 43 și formațiunea Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu au avut calitatea de parte litigantă, iar acțiunea în anulare a fost introdusă de reclamantul B.I.S. doar împotriva Biroului Electoral Central, a cărui existență încetase conform legii, după expirarea termenului de 48 ore de la publicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare în M. Of. Pe de altă parte, Înalta Curte a reținut că nu se contestă nici împrejurarea că la data pronunțării sentinței, mandatul recurentului K.J., care a candidat din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în circumscripția electorală nr. 43 (străinătate) a fost validat de către Comisia de validare și acesta a depus jurământul în Plenul Camerei Deputaților, dobândind așadar, calitatea de deputat ce nu poate înceta decât în cazurile prevăzute limitativ de art. 70 alin. (2) din Constituție În condițiile date, Înalta Curte a apreciat că judecata în primă instanță a cauzei, realizată în contradictoriu cu o autoritate publică care nu mai exista și fără citarea recurentului, în speță, a competitorului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și a Autorității Electorale Permanente [care potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 35/2008, asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local] este de natură să atragă nulitatea hotărârii.

Procedura în fața instanței, la rejudecarea cauzei În rejudecare, cererea reclamantului a fost înregistrată sub nr. 2540/2/2009, iar la data de 22 mai 2009, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea cererii, în principal, ca inadmisibilă și în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, a invocat: - Lipsa calității procesuale active a reclamantului B.I.S., în raport de prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, potrivit cu care cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. În acest sens, a arătat că singurul competitor electoral care putea depune orice cerere privind rezultatul alegerilor în general sau în particular cu privire la un colegiu era Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, conform disp. art. 2. pct. 16 din același act normativ; - Tardivitatea cererii formulată de contestator la data de 05 decembrie 2008, în raport de prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cerere care trebuia depusă la Biroul Electoral Central în termen de 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii, fiind singura instituție abilitată de a soluționa cererea; - Necompetența materială a Curții de apel, ca primă instanță sesizată cu soluționarea cererii, în raport de prevederile art. 15 alin. (3) și (6) din Legea nr. 35/2008. Sub acest aspect, intervenienta a arătat că în situația în care Curtea de Apel București ar soluționa contestația și ar redistribui mandatele pentru deputați, hotărârea ar fi lovită de nulitate absolută, fiind pronunțată cu încălcarea normelor de drept public, în sensul încălcării atribuțiilor Biroului Electoral Central; prin soluționarea unei contestații tardive; pronunțarea în contradictoriu cu o parte care nu are capacitatea juridică de a fi parte în proces și pronunțarea unei hotărâri față de Biroul Electoral Central, care și-a încetat activitatea la data de 07 decembrie 2008, în condițiile în care, rezultatele alegerilor au fost publicate la data de 05 decembrie 2008. Pe fond, a susținut, în esență, că nici o instanță de judecată nu poate atribui mandate de deputat sau de senator, în caz contrar, fiind încălcate principiile constituționale și separația puterilor în stat; instanța nu poate interveni în funcționarea Parlamentului deoarece s-ar crea un precedent periculos prin încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat. În fine, după o expunere pe larg a modului în care a avut loc repartizarea mandatului de deputat pentru circumscripția electorală 43 străinătate, intervenienta a conchis, în sensul că repartizarea mandatelor de deputat s-a făcut cu respectarea întocmai a prevederilor art. 47 și 48 din Legea nr. 35/2009, iar în situația în care instanța admite contestația și anulează în parte rezultatul procesului de repartizare a mandatelor de deputat la nivel național, respectiv procesul-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatele alegerilor din data de 30 noiembrie 2008, schimbă întreg procesul de repartizare a mandatelor, anulând practic mandatele tuturor deputaților de după redistribuire. La data de 25 mai 2009, a intervenit în proces în interes propriu K.J. solicitând respingerea cererii principale, motivele invocate de intervenient fiind practic identice cu cele invocate de intervenienta Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Prin încheierea din ședința publică de la 04 decembrie 2009, Curtea de apel a admis în principiu cele două cereri de intervenție, iar la data de 16 decembrie 2009, a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active, a tardivității și a necompetenței materiale.

Hotărârea Curții de apel în al doilea ciclu procesual Prin sentința nr. 1152 din 05 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul B.I.S. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central și intervenienta Autoritatea Electorală Permanentă și a admis cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții K.J. și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Pentru a hotărî astfel, instanța de rejudecare a reținut legalitatea modalității de atribuire a mandatelor la alegerea membrilor parlamentului, aspect ce rezultă din actul depus la Înalta Curte de Casație și Justiție de intervenienta Autoritatea Electorală Permanentă. Astfel, a constatat faptul că reclamantul nu a avut în vedere la formularea contestației, prevederile art. 48 alin. (7) pct. a) din Legea nr. 35/2008, în speță, paragrafele în care se menționează că: „În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat”. Sub acest aspect, instanța a reținut că desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale a avut la bază datele centralizate de către Biroul Electoral Central, în lista 8, Anexa 6A, în conformitate cu art. 48 alin. (7) pct. a) din Legea nr. 35/2008. Prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța de rejudecare a ajuns, în final, la următoarele concluzii: - Partidul Democrat Liberal a epuizat cele 22 de mandate repartizate la poziția 66 din listă, Circumscripția Electorală Timiș; - Partidul Național Liberal a epuizat cele 22 de mandate repartizate la poziția 79 din listă, Circumscripția Electorală Maramureș; - Partidul Social Democrat + Partidul Conservator a epuizat cele 19 mandate repartizate la poziția 118 din listă, Circumscripția Electorală Călărași; - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a epuizat cele 8 mandate repartizate la poziția 138 din listă, Circumscripția Electorală 43 Străinătate. Totodată, poziția 101 din listă nu a revenit Partidului Național Liberal întrucât această formațiune politică a epuizat cele 22 de mandate la poziția 79 Circumscripția Electorală Maramureș, iar Circumscripția Electorală 43 Străinătate primește primul mandat la poziția nr. 114 pentru Partidul Social Democrat + Partidul Conservator care nu epuizase numărul de mandate alocat, iar cel de al doilea mandat revine Uniunii Democrate a Maghiarilor din România la poziția 138, conform ordinii din listă, acesta fiind cel de-al 8-lea mandat, ultimul alocat. În acest context, instanța de rejudecare a apreciat că în situația admiterii contestației și anulării, în parte, a rezultatului procesului de repartizare a mandatelor de deputat la nivel național, respectiv procesul-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatele alegerilor din data de 30 noiembrie 2008, se schimbă întreg procesul de repartizare a mandatelor, anulându-se, practic, mandatele tuturor deputaților de după redistribuire. Concluzionând, a reținut că mandatul deputatului K.J. a fost validat de comisia parlamentară pentru validarea mandatelor și a depus jurământul în Plenul Camerei Deputaților în data de 19 decembrie 2008, iar în conformitate cu prevederile art. 70 din Constituția României, mandatul încetează doar în caz de deces, demisie, întrunirea legală a noului Parlament ales. În asemenea condiții, instanța nu poate interveni în funcționarea Parlamentului decât încălcând principiul constituțional al separației puterilor în stat. Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea de apel a respins cererea principală ca neîntemeiată și a admis cererile de intervenție în interes propriu.

Recursul declarat de B.I.S. Împotriva sentinței Curții de apel la formulat recurs în termen legal reclamantul B.I.S., formulând critici pe care le-a încadrat în motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ. Recurentul a prezentat rezumativ istoricul cauzei, situația de fapt și de drept, combătând soluția fondului sub următoarele aspecte: 5.1. Sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină În cuprinsul acestui motiv, recurentul afirmă că instanța nu și-a motivat soluția pronunțată, preluând pur și simplu susținerile Autorității Electorale Permanente. Nu a acordat nicio atenție concluziilor scrise formulate de el în cuprinsul cărora mai susține recurentul, demonstra nelegalitatea procedurii. 5.2. Judecătorul fondului a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 48 din Legea nr. 35/2008 În esență, teza recurentului pornește de la ideea că după aplicarea cu prioritate a criteriilor prevăzute la art. 48 alin. (7) lit. a) din lege, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România mai avea un mandat care nu îi fusese alocat, astfel încât deveneau incidente dispozițiile lit. b) ale aceluiași articol. În baza acestui text, cel de-al 8-lea mandat de deputat ce se cuvenea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, trebuia alocat Circumscripției Electorale Mureș, care avea cel mai mare număr de voturi ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România neutilizate, respectiv 12.769 voturi valabil exprimate. Cel de-al doilea mandat al Circumscripției Electorale 43 Străinătate trebuia atribuit poziției 101 din listă – Partidul Național Liberal Străinătate, deoarece această formațiune politică nu avea cum să epuizeze cele 22 mandate la poziția 79 Maramureș, poziție la care nu avea nici un mandat repartizat în Lista 8. 5.3. Curtea de apel a ignorat dispozițiile legale, refuzând să analizeze cererea pe motiv că nu intră în atribuțiile judecătorești. La acest punct recurentul susține că este lipsit de fundament considerentul potrivit căruia anularea în parte a rezultatului procesului de repartizare a mandatelor ar schimba întreg procesul de repartizare a acestora, anulând practic mandatele tuturor deputaților după redistribuire. În realitate, instanța era învestită doar cu privire la nelegalitatea actului administrativ referitor la atribuirea mandatului de deputat pentru circumscripția Mureș/circumscripția 43 Străinătate, iar nu cu nelegalitatea întregului proces de repartizare a mandatelor. De asemenea, faptul că mandatul lui K.J. fusese deja validat de comisia parlamentară, deși se cunoștea la acel moment soluția pronunțată în primul ciclu procesual de către Curtea de apel, nu poate împiedica instanța să examineze fondul cauzei, întrucât nulitatea actului administrativ nu poate fi acoperită.

Apărările formulate de intimați În recurs au formulat întâmpinări numai intimații intervenienți Autoritatea Electorală Permanentă și K.J., ambii solicitând respingerea recursului ca nefondat. 6.1. Apărările Autorității Electorale Permanente Prin întâmpinarea înregistrată la data de 15 decembrie 2010 intimata Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că algoritmul de atribuire a mandatelor a respectat întocmai prevederile art. 47 și art. 48 din Legea nr. 35/2008 cu completările și modificările ulterioare. Ca urmare, Partidul Național Liberal a intrat în posesia mandatului de la poziția nr. 79 Circumscripției Electorale Maramureș, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România în posesia mandatului de la poziția nr. 138 Circumscripția Electorală 43 Străinătate, ambii competitori beneficiind de paragraful: „Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat”. 6.2. Apărările formulate de K.J. Intimatul K.J. a răspuns punctual la motivele de recurs, arătând în întâmpinarea înregistrată la data de 08 decembrie 2010 că sentința fondului este amplu și temeinic motivată, nefiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Pe fondul cauzei, acest intimat a afirmat că recurentul a distorsionat în mod voit algoritmul real, ținând seama doar de numărul absolut de voturi exprimate în favoarea unui candidat, deși potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 35/2008 pentru repartizarea mandatelor s-a luat în considerare raportul obținut prin împărțirea primului număr din lista ordonată pe țară la repartitorul circumscripției electorale de la care provine. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, a apărărilor invocate în întâmpinări, a motivului de ordine publică invocat de reprezentantul Ministerului Public, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței. Rejudecând însă cauza potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care nu permite în această materie decât o singură casare cu trimitere (dispusă deja după cum rezultă la pct. 1.2.2 din decizie) Înalta Curte va pronunța, pe fondul cauzei, aceeași soluție ca și prima instanță. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Obiectul acțiunii judiciare, astfel cum a fost arătat de recurentul-reclamant, vizează anularea parțială a rezultatelor procesului de repartizare a mandatelor de deputat la nivel național, respectiv a procesului-verbal privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților – 30 noiembrie 2008, Anexa 8A, care îl privește pe intimatul intervenient K.J., candidat la Circumscripția Electorală nr. 43 Străinătate din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. 1.1. Referitor la motivul de ordine publică invocat de Ministerul Public După cum s-a arătat în practicaua acestei decizii, reprezentantul Ministerului Public a invocat motivul de ordine publică referitor la nelegala constituire a instanței de judecată, respectiv neparticiparea procurorului la judecarea cauzei în primă instanță. Acest motiv este fondat. Potrivit dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 judecarea în această materie se face „cu participarea obligatorie a procurorului”. Verificând încheierea de dezbateri de la termenul din 19 februarie 2010, când Curtea de apel a rămas în pronunțare, Înalta Curte constată că procurorul nu a participat la judecarea cauzei. În aceste condiții devine incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ., cu consecința casării sentinței atacate și reținerii cauzei spre rejudecare. 1.2. Referitor la motivarea hotărârii judecătorești Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. hotărârea trebuie să cuprindă „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”. După cum s-a reținut constant în jurisprudența Înaltei Curți, textul citat, precum și art. 6 parag. 1 din Convenție obligă instanțele să-și motiveze hotărârile într-o manieră coerentă și accesibilă, procedându-se la un examen efectiv al tuturor cererilor părților și mijloacelor de probă administrate. Aceasta nu înseamnă însă că instanțele sunt obligate să dea un răspuns detaliat la fiecare argument ori că nu își pot însuși raționamentul uneia dintre părți, atunci când acesta este temeinic fundamentat în fapt și în drept. În speță, instanța și-a motivat soluția adoptată la paginile 11-13 din sentință. Într-adevăr, considerentele decisive se regăsesc și în motivele cererii de intervenție formulate la data de 09 februarie 2009 de către Autoritatea Electorală Permanentă. Aceasta nu poate conduce însă la concluzia că sentința nu este motivată, câtă vreme instanța a răspuns punctual, cu argumente pertinente, bazate pe interpretarea dispozițiilor legale aplicabile, după cum se va dezvolta în analiza următorului motiv de recurs. Pe de altă parte, într-o cauză de tipul celei de față, odată însușit punctul de vedere exprimat de către Autoritatea Electorală Permanentă, apare ca justificată reproducerea procedurii tehnice de atribuire și a algoritmului utilizat de către Biroul Electoral Central. 1.3. Referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 35/2008 cu completările și modificările ulterioare. Legea nr. 35/2008prevede în cuprinsul art. 48 o serie de criterii matematice pentru atribuirea mandatelor, precum și o ordine de prioritate. În cauza de față problema în dispută vizează identificarea metodei de desfășurare a mandatelor repartizate pe circumscripții electorale, respectiv dacă aceasta s-a realizat legal în baza art. 48 alin. (7) lit. a) sau trebuia aplicat criteriul de la lit. b) al aceluiași text. Dispozițiile legale invocate au următorul cuprins: Art. 48 alin. (7): „Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează : a) pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), se împarte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale, din fiecare circumscripție electorală, la numărul total al acestor voturi valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianță politică sau alianță electorală, rămase neutilizate la nivel național. Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscripție electorală se înmulțește cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, alianței politice sau alianței electorale. Datele obținute, calculate cu 8 zecimale, se ordonează descrescător la nivelul țării și separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripții electorale. La două valori egale departajarea se face și în funcție de numărul total de voturi valabil exprimate și numărul total al voturilor neutilizate sau inferioare coeficientului electoral la nivel de circumscripție electorală. Pentru fiecare circumscripție electorală se iau în calcul primele partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția electorală respectivă. Ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții electorale. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții electorale în ordinea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și a circumscripțiilor electorale din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată pe țară se împarte la repartitorul circumscripției electorale de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripția electorală respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe țară. În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat ; b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală are cel mai mare număr de candidați, iar dacă și astfel au rămas mandate nerepartizate pe circumscripții electorale, circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție”. Prin urmare, sarcina instanței de fond era de a verifica dacă Biroul Electoral Central epuizase toate criteriile enumerate la lit. a) și trebuia să le aibă în vedere pe cele de la lit. b) și, în consecință, să stabilească dacă procesul verbal atacat este legal. Această verificare s-a realizat în mod efectiv, constatările judecătorului fondului fiind însușite și de instanța de recurs în rejudecare, în sensul că mandatul cuvenit reprezentantului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România s-a repartizat luându-se în considerare raportul obținut prin împărțirea primului număr din lista ordonată pe țară la repartitorul circumscripției electorale de la care provine, adică în baza lit. a) a textului anterior citat. Criteriile prevăzute la lit. b) de care se prevalează recurentul-reclamant și care îi sunt favorabile având în vedere numărul mare de voturi obținute de acesta, sunt subsecvente celor indicate la lit. a) și, ca urmare, ele pot fi valorizate numai după ce acestea din urmă sunt epuizate. Or nu acesta este cazul în speță. În concret, procedura derulată de Biroul Electoral Central a constat în stabilirea coeficientului electoral pe țară de 19216,875 pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România care a centralizat un număr de 153.735 de voturi exprimate rămase neutilizate sau inferioare coeficientului electoral de circumscripție, revenind un număr de 8 mandate de repartizat, pentru Partidul Democrat Liberal 22 mandate, Partidul Național Liberal 22 mandate, și Partidul Social Democrat + Partidul Conservator 19 mandate. S-a stabilit repartitorul fiecărei circumscripții electorale și apoi s-au desfășurat mandatele conform Listei nr. 8 - Anexa 6A. Această listă a fost ordonată descrescător la nivel național, după criteriul „valoare produs” din coloana marcată cu cifra 1, iar ultima coloană, marcată cu cifra 4 este partea întreagă a calculului efectuat în coloana corespunzătoare cifrei 3. S-a trecut valoarea „0” (zero) acolo unde valoarea produsului este mai mică decât repartitorul. Așa se explică împrejurarea că Partidul Național Liberal i-a revenit mandatul de la poziția nr. 79 Circumscripția Electorală Maramureș, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România mandatul de la poziția nr. 138 Circumscripția Electorală 43 Străinătate, ambii competitori beneficiind de prevederea potrivit căreia „Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat”. Ca urmare, nefiind identificate elemente de nelegalitate a actului administrativ atacat, în mod just s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. 1.4. Referitor la pretinsul refuz de examinare a fondului acțiunii. Toate susținerile recurentului care converg către ideea denegării de dreptate sunt complet lipsite de suport. Prima instanță a analizat fondul cererii de chemare în judecată, respectând dezlegările instanței de control judiciar, conform art. 315 alin. (1) C. proc. civ. Cele două considerente citate de recurentă referitoare la afectarea rezultatului procesului de repartizare a mandatelor și la validarea mandatului intervenientului K.J. de către Comisia Parlamentară sunt considerente subsidiare și suplimentare celor anterior analizate la pct. 1.3. acestea din urmă fiind prin ele însele apte să justifice din punct de vedere legal soluția pronunțată. Pe de altă parte, și Înalta Curte consideră că în contextul actual, dată fiind perioada mare de timp scursă de la validarea mandatului intervenientului K.J., principiul proporționalității impune, odată în plus, menținerea soluției de respingere a cererii de chemare în judecată formulată de B.I.S. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul declarat de B.I.S. și se va casa sentința atacată. Rejudecând cauza, Înalta Curte va pronunța aceeași soluție ca și Curtea de apel, respingând acțiunea ca nefondată și, în consecință, admițând cererile de intervenție formulate de K.J. și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.