ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2903/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2903/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 29 iunie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială și contencios administrativ la data de 15 ianuarie 2008, sub nr. x/2008, reclamantul A. în contradictoriu cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - a solicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 476 din 17 octombrie 2007 și a Hotărârii nr. 14 din aceeași dată, acte emise de Directorul General al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
Prin sentința nr. 68 din 26 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea promovată de reclamant și în consecință a dispus anularea Deciziei nr. 476 și respectiv a Hotărârii nr. 14 din 17 octombrie 2007 emise de Directorul General al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
Împotriva acestei Sentințe - nr. 68 din 26 martie 2009 - a declarat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Prin Decizia nr. 4482 din 21 octombrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul promovat de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, a casat sentința nr. 68/2009 a Curții de Apel Suceava și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost reînregistrată la data de 30.11.2009 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ sub nr. x/2009.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 84 pronunțată în data de 19 martie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis contestația formulată de A., în contradictoriu cu intimata Regia Națională a Pădurilor Romsilva București, anulând Decizia nr. 476/17.oct. 2007 a R.N.P.- Romsilva și pct. 7 din Hot. nr. 14/17.12.2007 a R.N.P. - Consiliul de Administrație și dispunând restituirea sumelor reținute în baza acestei decizii.
A reținut instanța de fond că prin decizia nr. 476 din 17 octombrie 2007, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului cu "diminuarea salariului și a indemnizației de conducere cu 30% pe o durată de 3 luni" - în conformitate cu art. 48 alin. (2) lit. "c" din O.U.G. nr. 59/2000 - având la bază Raportul nr. x din 11 octombrie 2007, în care se menționează că reclamantul - în calitatea sa director al Direcției Silvice Botoșani nu a dus la îndeplinire în termenul acordat - 5 septembrie 2007 - măsurile dispuse de conducerea regiei prin Ordinul nr. 1621/2 aprilie 2007 și respectiv Ordinul nr. 1621 din 30 august 2007.
Raportul nr. x din 2 aprilie 2007 încheiat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva conține o analiză în detaliu a activității desfășurată de reclamant ca director al Direcției Silvice Botoșani, și a vizat, verificarea următoarelor aspecte: aplicarea legilor fondului funciar; legalitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x din 22 decembrie 2006 cu privire la suprafața de 904.522 m.p. teren cu vegetație forestieră; legalitatea licitațiilor de masă lemnoasă derulate în perioada 2005- 2006; achiziționarea unor centrale termice pentru ocoalele silvice din subordine; politica de personal; casarea mijloacelor fixe și însușirea acestora de către reclamant; legalitatea Contractului de prestări servicii nr. x din 1 iunie 2005 încheiat cu B. S.R.L. Suceava; activitatea de vânătoare; desființarea atelierelor de împletituri C. și D. și cu privire la comportamentul reclamantului.
Prin același raport au fost propuse atât luarea următoarelor măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate: declanșarea acțiunilor în instanță pentru anularea validărilor Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar care sunt contrare legii; Respectarea H.G. nr. 85/2004 cu privire la numirea comisiei de licitații; Recuperarea sumei de 4.716 RON cu care s-a diminuat valoarea masei lemnoase prin negociere datorită scăderii prețului înainte de apariție H.G. nr. 1176/2006 de la președintele comisiei de licitație; analizarea - împreună cu liderul de sindicat a modului în care s-a negociat salariul lui E.; întocmirea unei analize a modului în care societățile comerciale care exploatează masă lemnoasă obțin prețuri mai mari prin comercializarea buștenilor față de direcția silvică, cât și sancționarea disciplinară a reclamantului cu "diminuarea salariului și a indemnizației de conducere cu 10% pe o durată de 3 luni" - în conformitate cu art. 48 alin. (2) lit. "c" din O.U.G. nr. 59/2000.
Analiza efectuată prin Raportul menționat mai sus, cât și măsurile propuse pentru remedierea deficiențelor au fost însușite de Regia Națională a Pădurilor - și au fost comunicate reclamantului cu adresa nr. x (DIA) din 30 august 2007 stabilindu-se data de 5 septembrie 2007, ca termen pentru remedierea deficiențelor, iar prin Decizia nr. 132 din 16 aprilie 2007, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului cu sancțiunea propusă prin Raportul întocmit .
Raportul nr. x din 11 octombrie 2007 întocmit de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva (care a stat la baza emiterii deciziei contestate) atestă faptul că reclamantul nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse prin raportul și adresa menționate mai sus - în vederea remedierii deficiențelor - iar adresa din 20 septembrie 2007 emisă de reclamant a fost calificată drept "o justificare a refuzului de a se conforma Ordinului R.N.P. nr. 1621 din 2 aprilie 2007" și nu o informare despre modul de aducere la îndeplinire a măsurilor de remediere dispuse .
Prin sentința nr. 70 din 12 mai 2008, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a dispus anularea Deciziei nr. 132 din 16 aprilie 2007 a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva reținând în esență, în motivarea soluției că, deficiențele constatate prin Raportul nr. x din 2 aprilie 2007 și calificate drept abateri disciplinare și care au atras aplicarea reclamantului a unei sancțiuni disciplinare, nu au fundament legal .
Sentința nr. 70 din 12 mai 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a fost confirmată prin Decizia nr. 80 din 13 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - prin respingerea recursului declarat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva .
În atare situație, cum potrivit sentinței nr. 70 din 12 mai 2008 - irevocabilă - Curtea de Apel Suceava a statuat că reclamantul nu a săvârșit abaterile disciplinare reținute în Raportul nr. x/2 aprilie 2007 preluat în Decizia de sancționare nr. 132 din 16 aprilie 2007, măsurile dispuse prin același Raport de control în vederea remedierii deficiențelor ca urmare a săvârșirii abaterilor disciplinare își pierd valabilitatea, așa încât, Decizia nr. 47/2007 de sancționare a reclamantului pentru acest ultim aspect apare ca nelegală.
Așa fiind, existând un raport de cauzalitate directă între cele două Decizii, Curtea de Apel Suceava, secția Comercială, Contencios Administartiv și Fiscal a admis acțiunea reclamantului cu consecința anulării Deciziei nr. 476 din 17 octombrie 2007 și respectiv a pct. 7 din Hotărârea nr. 14 din 17 decembrie 2007 a Consiliului de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, dispunând și restituirea către reclamant a sumelor reținute în baza Deciziei anulată prin prezenta decizie.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței nr. 84 din data de 19 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041 C. proc. civ. din 1865 incident în prezenta speță.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, ca netemeinică și nelegală și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, reținând și rejudecând cauza în fond, să se dispună respingerea contestației și menținerea Deciziei RNP - Romsilva nr. 476/17.10.2007, ca legală și temeinic întocmită.
Prin recursul său a susținut în esență recurenta că, în mod eronat, instanța de fond a admis contestația intimatului, reținând o legătură de cauzalitate între Decizia nr. 476/17.10.2007 și Decizia nr. 132/16.04.2007, întrucât decizia care face obiectul prezentei cauze a fost emisă pentru refuzul repetat de a respecta măsurile dispuse și a prevederilor Ordinului nr. 1621/30.08.2007.
Contestatorul nu a făcut dovada ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de conducerea RNP - Romsilva prin Ordinul nr. 1621/30.08.2007, până la termenul stabilit la 5.09.2007, fapt constatat în mod corect de corpul de control prin Raportul nr. x/11.10.2007, încălcând astfel dispozițiile art. 19 lit. b) din CCM pentru anul 2007-2008 și art. 37 din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic referitoare la obligația îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce decurg, din dispozițiile șefilor ierarhici.
Anularea Deciziei de sancționare nr. 132/16.04.2007 nu poate conduce la concluzia că sarcinile de serviciu dispuse ulterior emiterii acesteia nu trebuiau îndeplinite de contestator, întrucât prin sentința de anulare a deciziei instanța nu s-a pronunțat asupra legalității efectuării vânzării masei lemnoase și nici a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea cetățenilor străini în cauză, respectiv asupra celorlalte nereguli constatate de conducerea RNP - Romsilva în sarcina contestatorului.
Însuși contestatorul recunoaște fapta de neducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, așa cum rezultă și din Nota de relații nr. x/1.10.2007, acesta refuzând în mod repetat să se conformeze dispozițiilor șefilor ierarhici.
Nerespectarea Ordinului conducerii RNP - Romsilva nr. 1621/30.08.2007 de către contestator a avut consecințe deosebit de grave pentru unitate, întrucât la nivelul Direcției Silvice Botoșani s-a reconstituit nelegal suprafața de 428 ha teren forestier în favoarea unor cetățeni străini cu încălcarea dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000, respectiv art. 61 alin. (3) din H.G. nr. 890/2005, contestatorul în calitate de reprezentant legal al unității nepromovând acțiuni în justiție pentru anularea hotărârilor comisiei județene ori a titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispozițiilor legale.
Mai mult, contestatorul a aprobat în calitate de reprezentant legal al Direcției Silvice Botoșani achiziționarea suprafeței de 351 ha teren forestier reconstituit nelegal cetățeanului german F., pentru care Direcția Silvică Botoșani a plătit suma de 24394,5 RON, fără ca acesta să facă diligente pentru readucerea terenului reconstituit nelegal în fondul forestier proprietate publică a statului, fapt reținut și de Camera de Conturi Botoșani prin Decizia nr. 3/18.05.2009.
Se arată că toate aceste nereguli fac în prezent obiectul dosarelor nr. x/2009 înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, în care contestatorul este cercetat pentru infracțiunea de "abuz în serviciu în formă calificată", respectiv dosarul nr. x/2009 înregistrat la Direcția națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava.
La termenul din 01.03.2011 la solicitarea recurentei Regia Națională a Pădurilor și după punerea în discuția părților s-a admis cererea și s-a dispus suspendarea judecării cauzei în condițiile art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluționarea dosarului penal nr. x/2009 având ca obiect constatarea legalității reconstituirii dreptului de proprietate a suprafeței de teren de 1808,5 ha în favoarea Liceului Teoretic G., constatând că s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a se da în cauză.
La termenul din 17.12.2019, Înalta Curte a dispus repunerea pe rol a cauzei, constatând că nu mai subzistă temeiul suspendării cauzei având în vedere pronunțarea deciziei penale nr. 571/5.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - rămasă definitivă.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-reclamant A. nu a depus întâmpinare împotriva recursului promovat de pârâtă.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 312 - 316 din C. proc. civ. din 1865
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru considerentele următoare:
În motivele de recurs întemeiate pe disp. art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ., recurentul a arătat că nu există o legătură de cauzalitate între Decizia nr. 476/17.10.2007 și Decizia nr. 132/16.04.2007.
Recurentul se contrazice în argumente. Astfel, deși arată că prin sentința nr. 70/12 mai 2008, instanța nu s-a pronunțat asupra legalității efectuării vânzării masei lemnoase și nici a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea cetățenilor străini și a altor nereguli, totuși acesta recunoaște că dispoziția de sancționare a reclamantei vizează sarcinile de serviciu pe care acesta trebuia să le îndeplinească și pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Ordinul din 30.08.2007 până la data de 05.098.2007 și că acestea trebuiau îndeplinite de contestatorul-reclamant și după anularea Deciziei nr. 132/16.04.2007.
În realitate, prin sentința civilă nr. 70/12 mai 2008, instanța s-a pronunțat și asupra validării dreptului de proprietate în favoarea unor cetățeni străini și asupra legalității procedurii privind vânzarea masei lemnoase prin negociere, cu trimitere la dispozițiile H.G. nr. 1174/2006.
Susținerea că trebuiau respectate aceleași îndatoriri de serviciu și după anularea Deciziei nr. 132/16.04.2007 nu prezintă consistentă.
În mod corect a reținut instanța de fond statuările definitive ale Curții de Apel Suceava, în sensul că reclamantul nu a săvârșit abaterile disciplinare la care face referire Raportul nr. x/02.04.2017.
În altă ordine de idei, cererea de recurs este nefondată prin incidența deciziei penale nr. 571/2019.
Conform sentinței penale nr. 85/22.06.2018 s-a menționat că:
"prin Decizia nr. 132 din 16 aprilie 2007 emisă de Directorul General al R.N.P. Romsilva s-a dispus sancționarea lui A. cu diminuarea salariului și a indemnizației de conducere cu 10% pe o perioadă de 3 luni. Decizia a fost contestată de inculpat iar prin Hotărârea nr. 5 din 14 mai 2007 a Consiliului de Administrație al R.N.P. Romsilva s-a respins contestația. Inculpatul s-a adresat instanței de judecată iar prin sentința nr. 70 din 12 mai 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea reclamantului A. și s-a dispus anularea Deciziei nr. 132/2007. S-a reținut în cuprinsul sentinței - contrar jurisprudenței naționale în materie și a Deciziei 405/2007 a Curții Constituționale - că validarea dreptului de proprietate în favoarea unor cetățeni străini - inclusiv în cazul lui F. - s-a făcut în concordanță cu dispozițiile legii, care este aplicabilă tuturor persoanelor a căror terenuri au fost preluate de statul român după 1945, indiferent de cetățenia acestora.
Raportul Corpului de Control al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva nr. 1621 din 02 aprilie 2007 a fost înregistrat la Direcția Silvică Botoșani însă măsurile dispuse privind formularea de acțiuni în justiție prin care să fie atacate titlurile de proprietate emise cetățenilor străini cu nerespectarea legislației nu au fost aduse la îndeplinire.
Prin adresa R.N.P. Romsilva nr. 1621/D.I.A./30.08.2007, semnată de manager - directorul general H., s-a solicitat Direcției Silvice Botoșani, prin reprezentant A., să se comunice până la data de 5 septembrie 2007 modul de rezolvare a deficiențelor constatate prin raportul de control nr. x din 02 aprilie 2007, la care să se atașeze documentele din care rezultă promovarea acțiunilor în instanță pentru intrarea în legalitate privind aplicarea Legii 247/2005. Inculpatul a răspuns solicitării prin adresa x/05.09.2007 prin care a precizat că regiei i s-a mai comunicat în luna aprilie 2007 o informare cu privire la aspectele semnalate. Prin adresa din 28 septembrie 2007, emisă de Direcția Silvică Botoșani și care este semnată de directorul acesteia A., se comunică RNP Romsilva că s-a răspuns anterior solicitării privind înștiințarea regiei cu privire la măsurile luate de direcție, iar în ce privește validarea dreptului de proprietate conform Legii 247/2005, în favoarea unor cetățeni străini, aceasta s-a făcut cu respectarea precizărilor cuprinse în adresa x/2006 a A.N.R.P.
La data de 1 octombrie 2007 s-a dispus de către managerul regiei întocmirea de către inculpat a unei note explicative prin care să justifice atitudinea sa de nesocotire a măsurilor dispuse prin raport. Astfel, prin adresa x/01.10.2007 a RNP Romsilva se solicită inculpatului să motiveze refuzul său de a aduce la îndeplinire măsurile dispuse prin actul de control din 2 aprilie 2007, considerând regia că acesta a dat dovadă de insubordonare în raport cu conducerea regiei. La aceeași dată, A. formulează un răspuns către regie prin care precizează măsurile dispuse cu privire la deficiențele constatate în urma controlului iar în ce privește nepromovarea în instanță a acțiunilor referitoare la retrocedările efectuate în favoarea a doi cetățeni străini (printre care se afla și numitul F.) este justificată de expirarea termenului în care puteau fi formulate. Mai arată inculpatul în cuprinsul informării că Direcția Silvică Botoșani urmează să promoveze acțiuni în anularea titlurilor de proprietate după emiterea acestora, la acel moment neavând cunoștință de eliberarea lor.
Prin Decizia nr. 476 din 17 octombrie 2007 a Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva s-a decis sancționarea disciplinară a inculpatului cu "diminuarea salariului și a indemnizației de conducere cu 30% pe o durată de 3 luni" întrucât nu a adus la îndeplinire în termenul acordat (5 septembrie 2007) măsurile dispuse de conducerea regiei prin Ordinul nr. 1621/02.04.2007 respectiv prin Ordinul nr. 1621/30.08.2007. Sancțiunea a fost contestată de către inculpat și anulată în instanță în anul 2009. În realitate, inculpatul nu a făcut niciun demers, nu a efectuat verificări în vederea stabilirii emiterii titlurilor de proprietate, în condițiile în care titlul de proprietate nr. x în ceea ce-1 privește pe F. fusese eliberat din 30 august 2006.
Din succesiunea evenimentelor prezentate rezultă că inculpatul A. nu a întreprins demersurile juridice impuse de organul de control în vederea constatării nulității absolute a hotărârilor Comisiei Județene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Botoșani și a titlului de proprietate prin care au fost retrocedate suprafețele de teren cu vegetație forestieră cetățeanului străin F., ignorând astfel obligațiile pozitive instituite în sarcina sa prin Raportul de control nr. x/02.04.2007 al Corpului de Control al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. Că atitudinea inculpatului a fost una de totală pasivitate rezultă, în primul rând, din corespondența purtată de acesta cu conducerea RNP Romsilva în perioada aprilie 2007 - octombrie 2007 cu privire la realizarea măsurilor dispuse prin raportul de control - prezentată anterior - ocazie cu care inculpatul a omis să facă precizări și cu privire la aspectele ce interesează prezenta cauză.
De altfel, atitudinea de pasivitate a inculpatului care, nu numai că refuza să aducă la îndeplinire măsurile dispuse în ce privește terenurile retrocedate cetățenilor străini, dar refuza să răspundă conducerii regiei, la data de 01 octombrie 2007 aceasta s-a adresat în mod direct inculpatului căruia i-a readus la cunoștință că prin raportul de control s-au stabilit unele măsuri pe care inculpatul trebuia să le aducă la îndeplinire în calitate de director precum și faptul că măsurile aprobate de conducerea RNP devin executorii pentru el, referindu-se la raportul corpului de control din 02 aprilie 2007. Nici tonul ferm al adresei regiei și nici cea de-a doua sancțiune aplicată conducătorului unității nu l-au determinat pe acesta să se conformeze și să promoveze acțiuni în justiție astfel că, în luna decembrie 2007, când moștenitorul F. a făcut o oferă de vânzare a terenului forestier ce tocmai îi fusese retrocedat, titlul său de proprietate nu era încă atacat în justiție".
În decizia penală nr. 571/05.06.2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus ca:
"prin sentința nr. 70/12.05.2008 a secției Comerciale, contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Suceava să fie admisă acțiunea formulată de inculpatul din prezenta cauză și a fost anulată Decizia nr. 132 din 16.04.2007 și punctul 14 din Hotărârea nr. 5 din 14 mai 2007, acte emise de Regia Națională a Pădurilor Romsilva București .
Din analiza sentinței civile menționate anterior, Curtea reține că prin decizia nr. 132 din 16.04.2007 a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva s-a reținut în sarcina inculpatului A., printre altele, și abaterea disciplinară vizând nerespectarea aplicării legilor fondului funciar, referitoare la împroprietărirea Liceului "G." din com. Pomârla, obținerea de către familia I. a 400 ha pădure pe un alt amplasament și validarea dreptului de proprietate conform Legii nr. 247/2005 a unor cetățeni străini, fiind membru în Comisia Județeană de aplicare a acestor legi și a faptului că nu a făcut obiecțiuni cu privire la hotărârile luate de această comisie.
Curtea reține că instanța de contencios administrativ a analizat legalitatea și temeinicia deciziei nr. 132/2007 a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și nu a avut în vedere cazul particular dedus prezentei judecăți, respectiv analiza legalității retrocedării suprafeței de 358 ha teren cu vegetație forestieră numitului F., neavând competență în domeniul fondului funciar.
O afirmație generală referitoare la dreptul cetățenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate în România nu are natura de a constitui o dezlegare a chestiunii de drept referitoare la legalitatea titlului de proprietate în cauză cetățeanului german menționat anterior.
Așadar, cât timp în prezenta cauză inculpatului apelant A. nu i se impută conduita sa în cadrul Comisiei Județene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar ci faptul că, deși avea obligația de a respecta indicațiile obligatorii ale forurilor superioare și de a iniția acțiuni judecătorești prin care să anuleze titlul de proprietate emis pe numele lui F. vizând suprafața de 358 ha teren vegetație forestieră, nu a făcut acest lucru ci, din contră, a încheiat cu această persoană un contract de cumpărare a suprafeței de teren menționată anterior".
Se constată astfel, contrar celor susținute de recurent că pentru aceleași fapte au fost aplicate o sancțiune disciplinară precum și o sancțiune penală, ceea ce contravine principiului non bis is idem procedura penală și cea administrativă prezintă suficiente legături materiale și temporale.
Și din această perspectivă se va menține soluția instanței de fond de anulare a Deciziei nr. 476/17.10.2007.
Obiectivul și scopul urmărit este unul general social și nu se poate delimita la penal și disciplinar în acest caz.
Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs
Față de cele arătate în conformitate cu prevederile art. .496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva împotriva sentinței nr. 84 din 19 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 iunie 2020.