ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2372/2019

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 28 iulie 2017 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții A., B., C., D., E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Consiliul Local al Municipiul Cluj-Napoca Prin Primar, să se constate nulitatea absolută a Declarațiilor autentificate sub nr. x din 25 mai 2016 de notar public F., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G.; să se constate exproprierea de fapt a reclamanților în ceea ce privește imobilul teren situat administrativ în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, str. x provizoriu, jud. Cluj, în suprafață de 624 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x; să fie obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca la acordarea către reclamanți a unei juste despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, despăgubire pe care o solicită a fi fixată la valoarea de 200 euro/mp; să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Sentința Tribunalului Cluj, secția civilă Prin Sentința civilă nr. 151 din 22 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și soția B., C., D. și E. în contradictoriu cu pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și în consecință: S-a constatat nulitatea absolută a declarațiilor autentificate sub nr. x din 25 mai 2016 de BNP F., sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G., sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G. și sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G.. S-a constatat exproprierea de fapt a terenului în suprafață de 624 mp înscris în CF x Cluj-Napoca nr. cad. x situat în Cluj-Napoca, str. x provizoriu. Pârâtul Municipiul Cluj a fost obligat să plătească reclamanților suma de 121.056 euro, cu titlu de despăgubiri.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă Prin Decizia nr. 93 A din 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a fost admis, în parte, apelul declarat de pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr. 151 din 22 martie 2018 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată, în parte, în sensul că a fost obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca să le plătească reclamanților suma de 117.312 euro (echivalent în RON la data efectuării plății) cu titlu de despăgubiri. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 3. Recursul declarat în cauză Împotriva acestei decizii, pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au declarat recurs. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 5 septembrie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

Procedura de filtru În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Recurenții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au depus punct de vedere prin care susțin că recursul este admisibil în principiu, iar intimații reclamanți achiesează la concluziile exprimate prin raport. Prin Rezoluția din 16 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității recursului, din perspectiva dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 634 alin. (1), pct. 4 C. proc. civ.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții A., B., C., D. și E. au solicitat să se constate nulitatea absolută a declarațiilor date de reclamanți; să se constate exproprierea de fapt a reclamanților în ceea ce privește imobilul teren situat administrativ în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, str. x provizoriu, jud. Cluj, în suprafață de 624 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x; să fie obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca la acordarea către reclamanți a unei juste despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, despăgubire pe care o solicită a fi fixată la valoarea de 200 euro/mp; să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. Cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că, din modul de formulare a pretențiilor deduse judecății, reclamanții tind să se constate exproprierea de fapt a imobilului teren și să fie despăgubiți cu suma reprezentând contravaloarea imobilului expropriat. Având în vedere finalitatea demersului judiciar promovat, solicitarea formulată prin cererea de chemare în judecată de constatare a nulității absolute a declarațiilor date de reclamanți, capăt de cerere accesoriu, prin raportare la dispozițiile art. 30 alin. (4) C. proc. civ., nu schimbă obiectul acțiunii, astfel cum a fost reținut anterior. Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. arată că hotărârile pronunțate în materie de expropriere nu sunt supuse recursului. Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta. Revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică ce reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Ca atare, în raport de natura pretenției deduse judecății și de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia civilă nr. 93 A din 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac. Pentru aceste considerente, calea de atac a recursului formulat în cauză de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar și Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar, va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.