ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1592/2008

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 12 iulie 2007, SC E.O. SRL cu sediul în București a formulat cerere de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., împotriva deciziei comerciale nr. 1113 din 20 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială și a solicitat anularea acesteia și pe cale de consecință admiterea recursului declarat împotriva sentinței comerciale nr. 946 din 14 aprilie 2006 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, schimbarea în tot a acestei hotărâri în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii prevăzută de legea nr. 85/2006, cu obligarea intimatei C.D.

la cheltuieli de judecată. În motivare revizuienta a susținut că prin decizia comercială nr. 1113 din 20 iunie 2007 a Curții de Apel București a cărei anulare se cere, instanța i-a respins recursul declarat împotriva sentinței nr. 946 din 14 aprilie 2006 a Tribunalului București și a reținut în considerente că cererea de executare silită formulată de intimată la 7 octombrie 2005 la Biroul Executorului Judecătoresc Bran Cristian este înăuntrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 405 alin. (1) C. proc. civ. Anterior, prin hotărârea din 18 ianuarie 2006 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr. 970/299/2006, rămasă definitivă, s-a statuat că termenul de prescripție a dreptului intimatei de a cere executarea silită s-a împlinit, astfel că cererea de încuviințare a executării silite înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc B.C., la data de 7 octombrie 2005, a fost respinsă.

S-a invocat că sunt întrunite astfel cerințele prevăzute de art. 327 pct. 7 C. proc. civ., în sensul că cele două hotărâri sunt contradictorii, pronunțate în aceeași pricină, existând identitate de părți, obiect și cauză, au fost date în dosare diferite, iar în al doilea proces deși a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, instanța a omis să se pronunțe asupra ei. Deci așa cum a arătat și în motivele de recurs a existat o instanță de judecată care s-a pronunțat asupra excepției de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a sumelor cuprinse în titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 41/A/2005 din 4 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, deși cu privire la acest aspect există autoritate de lucru judecat.

În concluzie, s-a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 327 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., anularea celei de-a doua hotărâri supusă revizuirii, care a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat. Cu privire la cererea de revizuire Înalta Curte reține următoarele: Prin sentința comercială nr. 946 din 14 aprilie 2006 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, s-a respins, ca neîntemeiată, contestația debitoarei SC E.O. SRL BUCUREȘTI, s-a admis cererea creditoarei C.D. și s-a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995 republicată și modificată și a celeilalte măsuri adiacente corespunzătoare acestei faze a executării silite colective, împotriva debitoarei pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 45.022,93 ron.

Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia comercială nr. 1113 din 20 iunie 2007 a Curții de Apel București, Secția a V-a comercială, în urma respingerii recursului declarat de debitoare împotriva hotărârii instanței de fond. Anterior, prin încheierea din camera de consiliu pronunțată la 18 ianuarie 2006 de Judecătoria sector 1 București s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de creditoarea C.D. împotriva debitoarei SC E.O. SA de încuviințare a executării silite prin poprire asupra conturilor debitoarei, pentru recuperarea creanței de 45.022,93 Ron actualizată cu indicele de inflație în baza titlului executor, respectiv decizia nr. 41/ A din 4 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești, secția civilă și decizia civilă nr. 13 din 13 9 ianuarie 200 a Curții Supreme de Justiție, completul de 9 judecători.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 1259 din 23 iunie 2006, a admis recursul declarat de creditoarea C.D. împotriva acestei încheieri pe care a modificat-o în tot în sensul că a încuviințat executarea silită prin poprire împotriva debitoarei până la concurența sumei de 45.022,93 lei stabilită prin titlu executoriu, actualizată cu indicele de inflație. Prin decizia nr. 1924 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a admis contestația în anulare formulată de SC V.A. SRL împotriva susmenționatei decizii ce a fost anulată și s-a fixat termen la 19 ianuarie 2007 pentru soluționarea recursului, acesta fiind suspendat în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006 prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 15 iunie 2007 de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., text de lege invocat de revizuientă, se poate formula cerere de revizuire dacă există hotărâri potrivnice date de instanța de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate . Acest motiv de revizuire poate fi invocat dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții și anume: să fie hotărâri definitive contradictorii pronunțate în același litigiu, adică să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate în cauze diferite și în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat. În speță, se constată că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile legale menționate.

Astfel, cele două litigii s-au purtat între aceleași părți, dar obiectul și cauza sunt diferite. Primul litigiu are ca obiect cererea creditoarei C.D. privind deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995, iar cel de-al doilea se referă la cererea aceleiași creditoare, privind încuviințarea executării silite prin poprire asupra conturilor debitoarei revizuiente pentru recuperarea creanței de 45.022,93 Ron în baza titlului executor, decizia nr. 41/ A din 4 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Pe de altă parte, se constată că nu este îndeplinită nici o altă condiție esențială privind neinvocarea excepției autorității de lucru judecat în cel de-al doilea proces.

Din considerentele deciziei comerciale nr. 1113 din 20 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a cărei revizuire se solicită rezultă că această excepție a fost invocată în cadrul celui de-al doilea motiv de recurs și a fost reținută de instanță ca fiind întemeiată în raport de hotărârea pronunțată la 18 ianuarie 2006 de Judecătoria Sectorului 1 București. Pentru considerentele reținute, urmează a se respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de SC E.O. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de SC E.O. SRL BUCUREȘTI prin administrator judiciar V.V. IPURL împotriva deciziei nr. 1113 din 20 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială și încheierii din 18 ianuarie 2006 a Judecătoriei, Sectorului 1 București, în dosar nr. 970/299/2006, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2008.