ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1993/2016

Decizia nr. 1993/2016

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 1954 din 9 decembrie 2011, Tribunalul Bacău a admis acțiunea reclamantului A. și a anulat dispoziția Primarului Municipiului Bacău nr. 1322/2011, prin care a fost respinsă notificarea nr. 280/2001, în cuprinsul căreia reclamantul a solicitat returnarea tuturor utilajelor din atelierul auto. Totodată, a fost abrogată și dispoziția nr. 755/2002 emisă de Primarului Municipiului Bacău.

Această hotărâre judecătorească a rămas irevocabilă la data de 19 septembrie 2012, prin pronunțarea Deciziei nr. 1580/2012 de către Curtea de Apel Bacău, secția civilă.

Prin sentința civilă 1469 din 28 noiembrie 2014, Tribunalul Bacău a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului Primarul Municipiului Bacău în contradictoriu cu pârâtul A., prin care a solicitat constatarea nulității absolute a dispoziției Primarului Municipiului Bacău 775 din 28 martie 2002.

Prin Decizia 244 din 22 aprilie 2015 Curtea de Apel Bacău a admis recursul împotriva sentinței civile 1469 din 28 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Bacău și a fost reținută cauza, în temeiul art. 312 alin. (6

1

) C. proc. civ., spre rejudecare în fond.

Prin Decizia nr. 52 din data de 3 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a fost admisă acțiunea, după casare, formulată de reclamantul Primarul Municipiului Bacău în contradictoriu cu pârâtul A. și s-a constatat nulitatea absolută a dispoziției nr. 775 din 28 martie 2002 emisă de Primarul Municipiului Bacău.

Prin cererea înregistrată la data de 18 februarie 2016 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 52/2016 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, ca fiind contradictorie cu Sentința nr. 1954/2011 a Tribunalului Bacău.

În motivare, revizuentul a susținut că Sentința nr. 1954 din 9 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Bacău este contradictorie cu Decizia civilă nr. 52 din 03 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Revizuentul a arătat că prin Decizia nr. 52/2016, Curtea de Apel Bacău a reținut, în considerente, că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 250/2007 se aplică retroactiv și dispoziției nr. 775/2002, emisă de Primarul Municipiului Bacău.

Revizuentul a apreciat relevant faptul că Decizia nr. 52/2016 a fost pronunțată în recurs, prin ea instanța a evocat fondul și a admis acțiunea formulată de Primarul Municipiului Bacău și, în consecință, a constatat nulitatea Dispoziției nr. 775/2002 emisă de acesta.

Această soluție, irevocabilă, precum și consideratele ce o întăresc, sunt, în opinia revizuentului, în totală contradicție cu Sentința nr. 1945/2011 a Tribunalului Bacău, prin care s-a stabilit, de asemenea irevocabil, că Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 nu afectează valabilitatea dispoziției nr. 775/2002 emisă de Primarul Municipiului Bacău, pe motiv că legea nu retroactivează.

Prin Decizia nr. 344 din 13 iunie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția civilă a declinat la Înalta Curte de Casație și Justiție competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată în drept pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Analizând excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimatul Primarul Municipiului Bacău prin notele scrise, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate".

Pe lângă tripla identitate de părți, obiect și cauză, este necesar ca în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat, sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.

Înalta Curte constată că, în speță, nu sunt întrunite nici condițiile referitoare la existența triplei identități, nici cele legate de invocarea autorității de lucru judecat.

Astfel, în cauza în care a fost pronunțată Sentința nr. 1954 din 9 decembrie 2011 de către Tribunalul Bacău, reclamantul A. a solicitat anularea dispoziției Primarului Municipiului Bacău nr. 1322/2011.

Prin această dispoziție, Primarului Municipiului Bacău a respins notificarea nr. 280/2001, prin care reclamantul a solicitat returnarea tuturor utilajelor din atelierul auto. Totodată, prin această dispoziție, Primarului Municipiului Bacău a abrogat și dispoziția anterioară, cu nr. 755/2002.

Pricina în care s-a pronunțat Decizia nr. 52 din data de 3 februarie 2016 de către Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a avut ca obiect cererea formulată de reclamantul Primarul Municipiului Bacău, de constatare a nulității absolute a dispoziției nr. 775 din 28 martie 2002, emisă de acesta din urmă.

Înalta Curte constată deci că obiectul cauzelor invocate de revizuent este diferit, o pricină are ca obiect anularea dispoziției nr. 1322/2011 emisă de Primarul Municipiului Bacău, iar cealaltă constatarea nulității absolute a dispoziției nr. 755/2002 emisă de aceeași autoritate.

Înalta Curte a avut în vedere că prin considerentele deciziei de casare nr. 617 din 16 iunie 2014 a Curții de Apel Bacău, prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare, s-a reținut că motivarea sentinței 1954/2011 a Tribunalului Bacău nu poate fi avută în vedere, ca argument, în recunoașterea efectelor pozitive ale puterii de lucru judecat al acestei sentințe.

Față de cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată în cauză nu îndeplinește condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 52 din 03 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2016.

Procesat de GGC - GV