ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele

cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

23 noiembrie 2010 reclamanții Primăria com. Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC

D.C. SRL au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R.,

ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea soluției de

respingere a cererii de finanțare soluției de respingere a cererii de finanțare

din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S. cu titlul „Construire complex piscine,

ștranduri, bazine kinetoterapie, anexe” în cadrul căreia com. Brazi, județul

Prahova are calitatea de beneficiar, soluție de respingere comunicata prin

intermediul A.D.R. Sud-Muntenia - scrisoarea de respingere a cerere de

finanțare înregistrată la 18 mai 2010; anularea soluției de respingere a

contestației din 16 iulie 2010; reevaluarea cererii de finanțare anterior

menționata in stricta concordanta cu prevederile legale în vigoare și cu

cele ale grilei de evaluare tehnică și financiară și, în consecința,

modificarea soluției pronunțate în sensul admiterii cererii de finanțare; admiterea

dosarului la finanțare.

În subsidiar, în

ipoteza în care instanța de contencios administrativ apreciază ca nu este

competenta sa pronunțe soluția de admitere a cererii de finanțare, s-a

solicitat ca instanța, constatând ca le-au fost încălcate drepturile și

interesele legitime la o corecta evaluare, sa oblige paratul la emiterea

Deciziei de admitere a cererii la finanțare din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S.

cu titlul „Construire complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapte,

anexe".

Pana la soluționarea

definitiva si irevocabila a prezentei acțiuni s-a solicitat suspendarea

efectelor soluției de respingere a cererii de finanțare.

Pârâtul M.D.R.T. a

formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.

A invocat pârâtul

excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC D.C.

SRL și SC C.E. SRL și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind

„admiterea dosarului la finanțare", apreciind că pronunțând o astfel de

soluție, instanța s-ar substitui în prerogativele unei alte puteri a statului.

Prin Încheierea din

data de 27 septembrie 2011, Curtea a respins cererea de suspendare ca

inadmisibilă.

Prin Încheierea din

data de 08 noiembrie 2011, Curtea a încuviințat pentru reclamantă proba cu

interogatoriul pârâtului și proba cu expertiză contabilă.

Raportul de expertiză

contabilă a fost depus la dosarul cauzei la data de 05 martie 2012, față de

care pârâtul a formulat obiecțiuni, expertul depunând răspunsul la obiecțiuni

la data de 24 septembrie 2012.

Prin Încheierea din

data de 13 martie 2012 Curtea a constatat că pârâtul nu a răspuns la

interogatoriu, făcând aplicarea art. 225 C. proc. civ.

Hotărârea instanței

de fond

Prin

sentința

nr.

5867 din 18 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, s-a admis în parte acțiunea reclamanților Primăria

com. Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul

M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R.; s-a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de

finanțare din 18 mai 2010 și adresa din 16 iulie 2010 de respingere a

contestației.

A fost obligat

pârâtul să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare din 18 mai 2010.

Prin aceeași hotărâre

s-a respins capătul de cerere privind admiterea dosarului de finanțare ca

inadmisibilă.

A fost obligat

pârâtul la plata către reclamanta Primăria com. Brazi a sumei de 7.000 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Încheierea din

Camera de Consiliu din data de 30 octombrie 2012 s-a admis cererea formulată de

reclamanta Primăria com. Brazi și s-a dispus îndreptarea erorii materiale

strecurate în dispozitivul sentinței, în sensul că a fost obligat pârâtul să

procedeze la reevaluarea cererii de finanțare din 23 noiembrie 2009 și nu la

reevaluarea cererii de finanțare din 18 mai 2010, cum din eroare s-a trecut.

Au fost menținute

celelalte dispoziții.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că o primă critică, cu caracter

general formulată de reclamantă, a fost că nu a existat o deplină

transparență și comunicare pe tema cerințelor și a modului de

întocmire/evaluare a documentației care susțin cererea de finanțare.

În acest sens, s-a

constatat că, într-adevăr, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

proclamată de Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisiei Europene 2007/C

nr. 303/01, U.E. recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate, la

art. 41 fiind prevăzut dreptul la bună administrare, respectiv, dreptul de a

beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial,

echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor,

oficiilor și agenților Uniunii.

Astfel, s-a arătat in

considerentele hotărârii atacate că, prin Scrisoarea de respingere a cererii de

finanțare din 18 mai 2010, se comunică soluția, punctajul obținut, și

subcriteriile unde Proiectul a fost depunctat arătate punctual, recomandările

Comisiei și posibilitatea de contestare, termenul de formulare a contestației

și locul de depunere, acesta fiind singurul act comunicat reclamantei, în ceea

ce privește soluționarea cererii de finanțare, în cadrul procedurii.

Comisia de evaluare

a întocmit Raportul de evaluare tehnică și financiară din 28 aprilie 2010, în

care sunt reluate solicitările de clarificări, răspunsurile la solicitările de

clarificări, sinteza discuțiilor privind argumentarea punctajelor, punctajul

obținut și soluția, purtând semnăturile membrilor Comisiei de evaluare.

Raportul de evaluare

este însoțit de Grile de evaluare financiară și tehnică, în care este analizat

fiecare criteriu/subcriteriu în parte și se explicitează punctajul acordat,

precum și motivul pentru care nu s-a acordat punctajul maxim.

Însă, a constatat prima

instanță că nici Raportul de evaluare și nici Grilele de evaluare financiară și

tehnică nu au fost comunicate reclamantei, astfel încât, având în vedere modul

sintetic în care au fost menționate deficiențele în Scrisoarea de respingere,

comparativ cu complexitatea modului de analiză a criteriilor/subcriteriilor,

așa cum sunt redate în Raportul și Grilele de evaluare, s-a reținut că

Scrisoarea de finanțare nu conținea suficiente date pentru a oferi reclamantei

informațiile din care să rezulte în concret motivul respingerii sale și să

poate formula o contestație, punctual, în ceea ce privește modul de evaluare a

cerințelor și acordare a punctajului.

Prin urmare, deși s-a

apreciat că actul administrativ de refuz este motivat, s-a arătat că această

motivare nu oferă standardul necesar pentru a aprecia că autoritatea a

respectat dreptul la o bună administrare, obligația de motivare a deciziei și

de transparență și dreptul la apărare al reclamantei.

În ceea ce privește

contestația administrativă formulată, s-a reținut că, deși Decizia Comisiei de

soluționare a contestației din data de 14 iulie 2010 nu a fost comunicată

reclamantei, adresa din 16 iulie 2010 emisă de M.D.R.T.-D.G.M.P.O.R. a redat

fidel constatările Comisiei de contestații, astfel încât, Curtea de apel a

apreciat că prin modul de soluționare a contestației reclamanta nu a fost

vătămată.

În contextul în care,

reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ, criticând

punctual fiecare motiv de depunctare, având posibilitatea de a consulta din

dosarul cauzei toate actele care au stat la baza emiterii Scrisorii de

respingere, precum și de a administra întregul probatoriu necesar, util și

pertinent soluționării cauzei, inclusiv proba cu expertiză contabilă, Curtea nu

a reținut acest aspect formal, privind modul de motivare al Scrisorii de refuz,

ca unic motiv de anulare a acesteia.

Analizând pe fond

motivele care au stat la baza respingerii cererii de finanțare, Curtea de apel

a reținut că potrivit Scrisorii de respingere, Proiectul a fost depunctat

pentru că solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, nu are

experiență în managementul de proiect, singurul proiect listat ca referință

fiind în curs de implementare.

S-a considerat ca

fiind deosebit de relevant sub aspectul modului in care comisia de evaluare a

înțeles a analizeze si sa puncteze cererea de finanțare, ca „strategia de

implementare a proiectului” nu este solicitata, analizata si punctata in mod

concret si efectiv de către niciun criteriu.

În conformitate cu

Anexa 5.1 - Grila de evaluare tehnica si financiara, pentru aceste deficiente

aparente sunt prezentate trei posibile ipoteze cu punctaj de la 0 la 6 pct.

Niciuna din aceste trei ipoteze nu retine lipsa totala a strategiei de

implementare si este astfel contrazisa concluzia reținuta de comisia de

evaluare.

În contextul in care

ipoteza „c” din cadrul grilei de evaluare tehnica si financiara - pct. 2.1

aloca punctaj cuprins între 0<=2 pct. pentru situația când solicitantul „are

prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului

și un calendar al activităților de monitorizare, dar nu exista o strategie

„clara”, lipsa totala a strategiei de implementare așa cum aceasta este

reclamata ar fi trebuit sa fie punctata cu 0 pct.

În redactarea soluției

de respingere a contestației, raționamentul expus a fost reținut de parat ca o

recunoaștere, ceea ce este greșit.

S-a mai reținut că în

Grila de evaluare, la pct. 2.1, după cum a încadrat și Comisia de contestații

această deficiență, reclamanta a obținut 1,5 pct., dintr-un punctaj maxim de 6

pct., avându-se in vedere că, cu excepția managerului tehnic, ceilalți doi

membri ai echipei de implementare nu au experiență în derularea unor astfel de

proiecte. Mai mult, managerul tehnic nu este angajat al reclamantei și, deși

s-au solicitat clarificări cu privire la modalitatea de colaborare dintre cele

două părți, reclamanta nu a oferit un răspuns.

De asemenea, că

reclamanta nu are experiență anterioară în derularea unor astfel de proiecte,

singurul proiect listat ca referință fiind în curs de derulare la momentul

depunerii cererii de finanțare. Activitatea de monitorizare nu există ca atare,

nefiind prevăzute proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și

nici un calendar al activităților de monitorizare. Singura referință la

monitorizare se află în cele trei fișe de post, ca sarcină de „monitorizare a

costurilor proiectului". De asemenea, s-a reținut că nu există proceduri

specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect.

A arătat instanța de

fond că reclamanta susține în mod corect că formularea lipsurilor invocate in

justificarea respingerii cererii de finanțare este generală, fără să se arate

punctual, pentru cele trei cerințe de la pct. 2.1, modul de evaluare, felul în

care a fost punctat pentru a fi încadrat la lit. c), și care a fost ponderea

fiecăruia în punctajul final de 1,5.

S-a reținut că reclamanta

a invocat, în legătură cu lipsa experienței in managementul de proiect lista

certificărilor si competentelor dobândite de managerul de proiect după cum

urmează: certificat de absolvire curs „Expert achiziții publice" eliberat

de M.M.F.E.S. si M.E.C.T. (organizat de SC F.C. SRL) certificat de absolvire

curs „Manager de proiect" organizat de SC F.C. SRL, etc., așa cum a arătat

în cererea de chemare în judecată, aspecte neevaluate de către Comisiile din

cadrul autorității pârâte.

De asemenea, s-a

constatat că există o apreciere cu caracter general că solicitantul nu are o

strategie de implementare a proiectului, în condițiile în care subcriteriul de

la pct. 2.1.a detaliază pe larg ce reprezintă această strategie, solicitând o

strategie clară, și o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării

proiectului, expertiza administrată în cauză, procedând la efectuarea unui

calcul al punctajului ce se cuvenea reclamantei în raport de documentația

depusă și grila de evaluare tehnică și financiară, acordând 4 pct. la acest

criteriu, reținând aspecte ce nu au fost menționate, legate de experiența

membrilor de proiect și sarcinile de monitorizare, care aveau menirea de a

influența punctajul.

S-a constatat că instanța

de contencios administrativ nu poate cenzura aprecierile fiecărui membru al

comisiei, însă poate face o verificare din punct de vedere al motivelor pentru

care comisiile nu au acordat punctajul maxim, în raport de deficiențele

constatate de autoritate, or, din acest punct de vedere, există o evaluare care

nu reflectă diferența de punctaj între punctajul maxim și punctajul acordat și

o evaluare a expertizei, care conduce la un punctaj mult superior celui

acordat.

Din acest punct de

vedere s-a reținut că diferența pornește din faptul că anumite aspecte care

dovedeau experiența echipei de proiect și a managerului nu au fost avute în

vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui

punctaj superior.

Referitor la critica

că obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui

proiect, că activitățile proiectului sunt identificate general si nu sunt

corelate cu calendarul de realizare sau cu achizițiile public, reclamanta a

susținut caracterul general al acestei deficiențe, fără să fie formulate

critici concrete cum ar fi de exemplu cea care reclama menționarea instalării

de micro-generatoare eoliene si panouri solare, dar echipamentele respective nu

se regăsesc în deviz.

Obiectivele în cauza

sunt în concordanta si respecta obiectivele generale ale Programului

Operațional Regional 2007-2013, fiind justificate și motivate de

caracterul de unicitate al proiectului la nivelul județului Prahova, iar

estimările cuprinse în analiza cost-beneficiu, în planul de afaceri și în

cererea de finanțare, precum și obiectivele propuse fiind fundamentate pe

date statistice aferente județului Prahova in domeniul turismului.

S-a arătat că prin

Raportul de evaluare, Comisia a acordat 1,5 pct., reținând că obiectivele

proiectului pot fi parțial atinse, în perspectiva realizării proiectului,

activitățile sunt identificate și detaliate și parțial corelate în cadrul

calendarului de realizare cu atribuțiile membrilor echipei de proiect și

parțial corelate cu planificarea achizițiilor publice, reținându-se că, deși A.D.R.

Sud Muntenia a solicitat mai multe clarificări raportat la cererea de finanțare

depusă de reclamantă, o parte din acestea referindu-se tocmai la obiectivele

proiectului, reclamanta a răspuns în sensul că „la cap. 2.3.1 din cererea de

finanțare s-a detaliat obiectivul general și obiectivul specific axei

prioritare 5.2 respectiv obiectivul strategic al P.O.R. în concordanță cu

aplicația noastră".

S-a mai reținut că expertiza

a analizat obiectivele proiectului prin raportare la Grila de evaluare, menținând

încadrarea de la lit. b), de la pct. 2.3, acordând însă punctajul maxim de 3

pct.

Și în acest caz, s-a

reținut că nu există o fundamentare obiectivă, care să fi condus concluzia că

obiectivele proiectului sunt nerealiste în perspectiva realizării acestuia, iar

activitățile proiectului sunt identificate general și nu se explică care au

fost motivele pentru care nu s-a acordat punctajul maxim de 3 pct., aferent

lit. b), în contextul în care ofertantul a răspuns la solicitări.

A constatat

judecătorul fondului că expertiza face o descriere a obiectivului, în ceea ce

privește suprafața construită și desfășurată, modul de amplasare a

funcțiunilor, capacitatea de deservire, parcare, amplasare în raport de

împrejurimi, acces la bazine, grupuri sanitare, bar, vestiare, etc.,

concluzionând că se încadrează în punctajul maxim de 3 pct.

În ceea ce privește pct.

2.4 privind devizele estimative, se susține că estimarea efectiva a costurilor

a fost elaborata cu ajutorul programului WinDoc Deviz. Acest program conține o

baza de date de preturi pentru materiale, manopera si utilaj actualizata

periodic (la un interval de aproximativ 1 săptămâna).

Pârâta a reținut că

s-a avut în vedere necorelarea devizelor estimative (general și pe obiect) cu

părțile desenate. Pentru a se ajunge la această concluzie s-au avut în vedere

că în părțile scrise și în Planul de situație apar obiecte care fac parte din

același ansamblu, dar pentru care se solicită alte finanțări (Conacul N., pista

patinaj viteză, parcare supraterană 72 locuri, spații cazare și alimentație

publică etc.). Pentru aceste obiecte nu sunt prezentate devize pe obiect și

nici planșe de detaliu. SF-ul debutează cu date tehnice referitoare la

fezabilitatea unui patinoar iar la beneficiari sunt cei din zona localităților

învecinate, nicidecum grupul țintă al proiectului descris anterior. Acesta se

continuă cu elemente despre Conacul N. ce ar trebui reabilitat și alte obiecte

noi din afara proiectului; în S.F. apar alte neconcordanțe la totalizarea

suprafețelor nou construite, adică 6.393,6 mp respectiv 11.386 mp desfășurați

(valori superioare indicatorilor similari reiterați prin Clarificările de la

cap. 2.6), devizele estimative nu sunt corelate cu părțile desenate deoarece în

introducere se face referire la obiecte care nu apar în proiect (conac,

patinoar, hotel etc.) dar apar pe planșe.

Expertiza a constatat

că devizul general respectă metodologia și structura în conformitate cu

prevederile HG nr. 28/2008, devizele estimative, general și pe obiecte sunt

complete, chiar dacă pe planșă sunt poziționate și celelalte proiecte, fiind

prezentat de reclamantă pentru a pune în evidență că acesta face parte

integrantă dintr-un ansamblu integrat, piesele desenate sunt complete pentru

obiectele din proiect, iar piesele scrise reflectă concluziile de teren, acest

proiect fiind o investiție de tip „green field”, acordând patru puncte, corespunzător

subcriteriului 2.4.b, față de numai două date de către Comisie pentru

subcriteriul 2.4.c din documentație.

Și în acest caz s-a

reținut o apreciere mult prea generală a Comisiei și o evaluare care nu

justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost suficiente, în

condițiile în care reclamanta a răspuns la clarificări, iar diferența dintre

analiza expertului și cea a comisiei, din punct de vedere al punctajului

acordat este mult prea mare.

Și în ceea ce

privește celelalte deficiențe reținute, a constatat Curtea de apel că există o

diferență mare de evaluare între punctajul comisiei, care nu justifică decât

încadrarea la un anumit subcriteriu, dar nu și acordarea punctajului pentru

respectivul subcriteriu, și evaluarea efectuată de expertiză, constatările

comisiei și constatările expertizei contabile.

În ceea ce privește

corecțiile și indicatorii de rentabilitate s-a constatat că sunt corect

calculați aplicându-se metodologia de lucru.

Și în ceea ce

privește relevanța soluției tehnice a arătat prima instanță că există o

diferență de abordare și de evaluare, respectiv de punctaj, diferență care

semnificativă în ceea ce privește criteriul 2.7, Strategia de marketing

folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de utilitate

publică/privată, unde Comisia a acordat 1,5 pct., iar expertiza după o analiză

amplă a obiectivelor generale de implementare a proiectului și a Strategiei de

marketing, 4 pct.

S-a concluzionat că

instanța de contencios administrativ nu are competența de evaluare a unor

criterii și elemente cu caracter subiectiv, acest lucru fiind de competența

Comisiei de evaluare și a Comisiei de analiză a contestației, însă, în

condițiile în care din probatoriul administrat în cauză, raportat la motivele

pentru care cererea reclamantei a fost depunctată, pe fiecare criteriu și subcriteriu

analizat, a rezultat că la acordarea punctajelor nu s-au avut în vedere motive

obiective, iar punctajul acordat este mult prea mic față de punctajul maxim,

prevăzut în documentație, lucru confirmat și de expertiza contabilă efectuată

în cauză, care în final a concluzionat că punctajul ce ar fi trebuit să-l

obțină cererea de finanțare a reclamantei era de 55 pct., față de 32,50 pct.

acordat de pârâtă.

Curtea de apel a

reținut că activitatea de evaluare s-a efectuat cu nerespectarea întocmai a

Grilei de evaluare și cu o apreciere greșită a documentației depusă de

reclamantă.

În concluzie, a

arătat prima instanță că se impune ca pârâtul să procedeze la o nouă evaluare a

cererii de finanțare formulată de reclamantă, competența cu privire la

admiterea dosarului de finanțare al reclamantei aparținând autorității pârâte,

cererea formulată în acest sens în fața instanței de contencios administrativ

fiind inadmisibilă, acordarea unor alte punctaje cu consecințele firești, în

ceea ce privește aprobarea proiectului fiind de competența pârâtului.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâtul M.D.R.A.P., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

A fost reiterată

excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC D.C.

SRL și SC C.E. SRL, apreciindu-se că, în condițiile in care beneficiarul cererii

de finanțare este com. Brazi, procedura prealabilă este efectuată de același

beneficiar, raportat la capetele de cerere formulate prin acțiune, doar aceasta

poate avea calitate procesuală activă în cauză.

S-a susținut că

raportul de expertiză efectuat în cauză nu influențează decizia de respingere a

cererii de finanțare.

Astfel, potrivit pct.

II.4.2 din Ghidul Solicitantului, beneficiarul trece în etapa următoare dacă,

în faza de evaluare tehnică și financiară a proiectului, se obțin minim 3,5

puncte din 6 posibile, iar în speță, atât timp cât reclamanta nu a solicitat și

o expertiză tehnică, punctajul cererii de finanțare se obține din media

punctajului acordat de expertul financiar (3,955 conform raportului de

expertiză) și cel acordat de expertul tehnic (2,31 conform grilei de evaluare).

A arătat reclamantul

că media între cele două punctaje este mai mică decât 3,50 astfel că cererea de

chemare în judecată trebuie să fie respinsă.

În ceea ce privește

punctajul acordat cererii de finanțare cu privire la Subcriteriul 1.1 -

creșterea numărului de turiști - s-a arătat că, deși expertul judiciar a acordat

punctajul maxim de 6 pct., nu s-a arătat care este numărul actual de sosiri în

com. Brazi si cu cât vor creste acestea în următorii 5 ani datorită

implementării proiectului „Complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapie,

anexe".

Deși au fost

solicitate clarificări, beneficiarul prin adresa comunicată nu a justificat

aceste cifre și nu a oferit evaluatorilor suficiente informații pentru

evaluare, aceștia, după cum se precizează și în Grila de evaluare tehnica

și financiară centralizată, considerând că cele 2 proiecte au o

contribuție egală și au făcut notarea corespunzător procentului de 7,5%.

Astfel, s-a susținut

că la acest subcriteriu punctajul obținut a fost 1, prevăzut la pct. c din

grilă, mai ales în condițiile în care pentru proiect nu sunt prevăzute unități

de cazare, iar cel de al doilea proiect „C.N.” a fost respins irevocabil de

instanța de judecată.

S-a concluzionat că

nici expertiza și nici sentința nu au răspuns criticilor formulate în acest

sens, astfel încât, sub acest aspect, sentința este nemotivată.

În ceea ce privește

Subcriteriul 1.2- Integrarea strategică si valoarea adăugată a proiectului - a

arătat recurentul că nu au fost prezentate informații privitoare la modul în

care proiectul este parte integrantă a unei strategii de dezvoltare locale/regionale/naționale

și modul în care proiectul contribuie la atingerea obiectivelor P.O.R.,

apreciind nerelevantă corelarea cu un alt proiect finanțat tot din P.O.R.,

considerând si in acest caz sentința nemotivată.

Același concluzii au

fost formulate și referitor la Subcriteriul 1.3 - Măsura in care se realizează

o valorificare a resurselor naturale în scop turistic - în condițiile în care nu

exista nicio mențiune în cererea de finanțare.

În ceea ce privește

Subcriteriul 2.1 - Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea

proiectului - recurentul a arătat că reclamanta nu are experiență în

implementarea proiectului (managerul de proiect a terminat în anul 2009

F.Î.F.U.A.M.V., responsabilul financiar este Șef Serviciu Contabilitate al

Primăriei Brazi, singurul proiect implementat anterior este în curs de

realizare și are o valoare de 40 de ori mai mică decât actualul proiect), iar

expertul judiciar s-a mulțumit doar să afirme că „solicitantul are experiență

în managementul de proiect", fără să indice documentele/motivele din care

reiese această stare de fapt.

Totodată, s-a

susținut că structura de personal propusă pentru proiect nu este

corespunzătoare pentru realizarea activităților propuse (numărul este

insuficient, rolurile nu acoperă expertiza de achiziții publice in general și

responsabilitățile nu acoperă verificarea echipei de proiect.), neexistând nici

proceduri de verificare și supervizare a activității.

Se mai arată că deși

expertul a acordat 5 pct. Subcriteriului 2.2 - Gradul de pregătire/maturitate a

proiectului - solicitantul este doar în curs de obținere a autorizațiilor specifice

proiectului.

În egală măsură s-a

arătat că acest proiect este condiționat de o serie de alte proiecte și anume:

restaurarea si amenajarea reședinței boierești N., monument clasa A de valoare

națională și universală - proiect depus pentru finanțare pe P.O.R. D.M.I. 5.1 (respins

irevocabil de instanța de judecată); construirea patinoarului și a terenului de

sport - proiect depus spre finanțare pe P.O.R. D.M.I. 5.2; construcția unui

hotel, construcția unui amfiteatru, realizarea unei parcări subterane cu o

capacitate de 500 locuri, ce vor fi realizate din fondurile com. Brazi și din

alte surse financiare legal constituite, astfel că, pentru Subcriteriul 2.3, se

susține comentariul evaluatorilor independenți „Obiectivele proiectului nu sunt

realiste in perspectiva realizării acestui proiect".

S-a arătat că

activitățile nu sunt clar definite iar planificarea activităților nu este

corelată cu descrierea acestora și nu este logică, că rezultatele sunt

formulate in termeni cuantificabili, dar nu sunt corelate cu activitățile,

astfel că reclamanta a fost corect depunctată.

În ceea ce privește

Subcriteriul 2.4 - Coerența documentației tehnico-economice - s-a solicitat a

se avea în vedere că acest subcriteriu privește doar secțiunea tehnică a

documentației tehnico economice, astfel că există dubii asupra calificărilor

expertului contabil de a se pronunța asupra devizelor estimative și corelarea

acestora cu planșele desenate. De asemenea s-a arătat că nu se face nicio

mențiune la analiza alternativelor, care lipsește.

În aceeași măsura s-a

arătat că sentința atacată este nemotivată și in ceea ce privește omisiunea de

a răspunde criticilor formulate ce vizau punctajele acordate de expert pentru

Subcriteriul 2.5 - Coerența documentației tehnico-economice - secțiunea economică;

Subcriteriul 2.6 - Relevanța soluției tehnice; Subcriteriul 2.7 - Strategia de

marketing folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de

utilitate publică/privată; Subcriteriul 2.9 - Bugetul proiectului; Subcriteriul

2.10 - Egalitatea de șanse și nediscriminarea; Subcriteriul 2.11 - Dezvoltare

durabilă și eficiență energetică; Subcriteriul 2.12 - Sustenabilitatea

proiectului după încetarea finanțării nerambursabile și Subcriteriul 2.13 -

Sustenabilitatea financiară a investiției (perioada de execuție a investiției

si perioada operațională)

Pentru toate aceste

motive s-a solicitat admiterea recursului, și respingerea acțiunii reclamantei

intimate astfel cum a fost formulată cu consecința menținerii deciziei de

respingere a cererii de finanțare ca temeinică și legală.

În drept au fost

invocate dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 304

1

C. proc. civ.

Procedura în

fața instanței de recurs

Reclamantul - intimat

a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca

nefondat.

Considerentele

și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de

recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în

conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că aceasta este întemeiată numai în ceea ce privește greșita

soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților SC

R. SRL, SC D.C. SRL și SC C.E. SRL, restul criticilor fiind nefondate.

În fapt,

Reclamanta, com.

Brazi a formulat o cerere de finanțare înregistrată din 23 noiembrie 2009 la A.D.R.

Sud-Muntenia, privind proiectul „Construire complexe piscine, ștranduri, bazine

kinetoterapie, anexe", în cadrul P.O.R. 2007-2013, pe Axa prioritară

„Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, în domeniul de intervenție, „Crearea,

dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice”, depunând

documentația necesară.

În urma finalizării

procesului de evaluare tehnică și financiară și analizei raportului de evaluare

tehnică și financiară, A.D.R. Sud-Muntenia a decis respingerea proiectului,

acesta întrunind un punctaj total de 2,31 pct., soluția fiind comunicată prin

Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare din 18 mai 2010.

Potrivit Scrisorii de

respingere, Proiectul a fost depunctat la anumite subcriterii deoarece:

- solicitantul nu are

o strategie de implementare a proiectului, nu are experiență în managementul de

proiect, singurul proiect listat ca referință fiind în curs de implementare;

- în afara

responsabilului tehnic, echipa de proiect propusă nu are experiență și

calificările necesare pentru domeniul în care se încadrează proiectul;

- nu este prevăzut un

calendar al activităților de monitorizare;

- obiectivele proiectului

nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect, activitățile

proiectului sunt identificate general si nu sunt corelate cu calendarul de

realizare sau cu achizițiile publice;

- devizele estimative

(general și pe obiecte) nu sunt corelate cu părțile desenate;

- structura

costurilor si veniturilor operaționale nu este corelata cu planul de afaceri,

acesta fiind incomplet și lipsind proiecțiile financiare din modelul cerut

prin Anexa 3;

- soluția tehnica

propusa prin proiect răspunde parțial scopului acestuia, existând neconcordante

între fluxurile de turiști/înnoptări si obiective;

- din analiza pieței

nu reiese existenta unei cereri potențiale pentru acest tip de turism;

- nu au fost

furnizate suficiente informații referitoare la egalitatea de șanse, lipsind

chiar și referirile minime la legislația in domeniu;

- nu s-a acordat

atenție masurilor de reducere a impactului asupra mediului;

- se menționează ca

vor fi instalate micro-generatoare eoliene și panouri solare, dar aceste

echipamente nu se regăsesc în deviz;

- solicitantul

identifica parțial sursele de finanțare a investiției, atat în perioada

investițională cât și în perioada operațională.

Împotriva acestei

soluții de respingere reclamanta a formulat contestație, înregistrată la M.D.R.T.

cu nr. 40099 din 17 aprilie 2010, contestație care a fost respinsă ca

neîntemeiată.

În ceea ce privește

primul motiv de recurs prin care s-a invocat lipsa calității procesuale active

a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL, constată instanța de

control judiciar temeinicia acestuia pentru motivele în continuare prezentate.

Dobândirea calității

de parte în procesul civil este posibilă numai în condițiile în care sunt

îndeplinite patru condiții: capacitate procesuală, calitate procesuală, drept

și interes, teorie împărtășită de mare parte a doctrinei în materia excepțiilor

procesuale în procesul civil.

Se constată că

existența acestei calități presupune identitate între persoana reclamantului și

titularul de drepturi subiective civile sau de obligații civile în raportul

juridic dedus judecății.

În raport de aceste

considerente, reține Înalta Curte că singurul beneficiar al cererii de

finanțare este com. Brazi, aceasta fiind singurul reclamant care poate avea

calitate procesuală activă in cauză, urmând a se admite excepția lipsei

calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C.

SRL.

Pe fondul recursului,

Înalta Curte apreciază că pentru dezlegarea problemelor deduse judecății

se impune, în primul rând, clarificarea limitelor investirii, în raport de

soluția pronunțată de prima instanță și de motivele de recurs formulate.

Astfel cum a invocat

și pârâta - recurentă prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond și Curtea

de apel a reținut că nu are competența de evaluare a criteriilor și de a admite

dosarul de finanțare, soluția adoptată fiind cea de obligare a pârâtului de a

reevalua cererea.

În urma analizei

materialului probator administrat in cauză, în raport de cererea de finanțare,

clarificările solicitate, raportul de evaluare tehnică și financiară și

expertiza efectuată in faza de judecată, a constatat judecătorul fondului că între

punctajele maxime aferente fiecărui criteriu și punctajul efectiv acordat,

inclusiv cel stabilit și de către expert, există discrepanțe în defavoarea

reclamantei, care nu au fost motivate obiectiv de către autoritatea pârâtă.

Observă instanța de

control judiciar că judecătorul fondului nu a validat automat concluziile

expertului judiciar și nici nu s-a subrogat comisiei de evaluare în a stabili

pentru fiecare criteriu punctajul corect.

Pentru aceste

considerente, in măsura in care prima instanță nu a stabilit ea punctajul

aferent fiecărui subcriteriu, ci doar a dispus a se reevalua cererea de

finanțare, nu pot fi primite criticile recurentului care reiau comparativ

concluziile expuse în grila de evaluare tehnică și financiară, combătându-se

punctajul stabilit de către expertul judiciar.

În aceste condiții, nici

instanța de control judiciar nu ar putea prin admiterea recursului, să reanalizeze

punctajul pentru fiecare subcriteriu.Ceea ce urmează a se analiza prin prisma

dispozițiilor de principiu cuprinse în art. 304

1

C. proc. civ.,

reevaluând întreaga situație de fapt raportat la motivele de recurs și apărarea

intimatului, este temeinicia soluției primei instanțe cu privire la obligarea

pârâtului la reevaluarea cererii de finanțare.

Pe de o parte, Înalta

Curte constată că pentru criteriile 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3 și 2.4 s-a

invocat nemotivarea hotărârii, apreciindu-se că nici expertiza și nici sentința

nu au răspuns criticilor formulate de către pârâtă.

Raționamentul

recurentului este greșit, întrucât nemotivarea, ca viciu de forma care atrage

nulitatea hotărârii, nu reprezintă o obligație a instanței de judecată de a

combate toate argumentele pârâtei, cum ar fi de exemplu justificarea

procentului cu care ar crește numărul de turiști (Subcriteriul 1.1), ci lipsa

motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Astfel cum s-a arătat

anterior, instanța de fond nu era datoare a analiza punctual fiecare punctaj

din Grila de evaluare.

În ceea ce privește

soluția primei instanțe de obligare a pârâtului la reevaluarea cererii de

finanțare, Înalta Curte constată că este la adăpost de orice critică, fiind

însușită și de instanța de control judiciar.

Deși prin anexa la

Raportul de evaluare tehnică și financiară au fost expuse motivele pentru care

Proiectul a fost depunctat, reține instanța că intre punctajul acordat de către

membrii comisiei de evaluare și cel stabilit de către expertul independent

există, intr-adevăr discrepanțe însemnate, în detrimentul proiectului.

La Subcriteriul 1.1 -

comisia a acordat 1 pct., expertiza - 6 pct.; la Subcriteriul 1.2 - comisia a acordat

2,5 pct., expertiza - 5 pct.; la Subcriteriul 1.3 - comisia a acordat 1 pct.,

expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.1 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza

- 4 pct.; la Subcriteriul 2.2 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 5 pct.;

la Subcriteriul 2.3 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct.; la

Subcriteriul 2.4 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 4 pct.; la

Subcriteriul 2.5 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 4 pct.; la

Subcriteriul 2.6 - comisia a acordat 2,5 p.ct., expertiza - 3 pct.; la

Subcriteriul 2.7 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 4 pct.; la

Subcriteriul 2.9 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 3 pct.; la

Subcriteriul 2.10 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la

Subcriteriul 2.11 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la

Subcriteriul 2.12 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct., rezultând

astfel o medie a punctajului acordat de pârâtă de 2,31 în raport cu 4,06,

punctaj acordat de către expert (în condițiile in care punctajul minim pentru

admiterea proiectului este de 3,5).

Instanța de control

judiciar constată, din analiza grilei de evaluare, că într-adevăr, există o

depunctare a proiectului care nu a fost justificată obiectiv.

Astfel, cu titlu de

exemplu, in ceea ce privește Subcriteriul 1.1 - Măsura in care proiectul

contribuie la îmbunătățirea numărului de turiști la nivelul localității pe

o perioadă de 5 ani - s-a considerat că proiectul se încadrează la lit. c),

fiind punctat cu 1, prin efectuarea mediei aritmetice intre creșterea maximă de

15% și cele două proiecte aflate in dezvoltare.

Apreciază instanța

că, deși nu este relevant punctajul maxim acordat de către expert, concluziile

acestuia sunt concludente, in sensul că pe raza comunei există o importantă

infrastructură sportivă, că aceasta se află inclusă în calendarul sportiv al campionatelor

de handbal și de baschet și că aceasta se află la doar 8 km de orașul Ploiești

( un complex de o astfel de anvergură putând atrage și locuitori din acest

municipiu), aspecte care nu au fost avute în vedere de către pârâtă.

De asemenea, la Subcriteriul

1.2 - Integrarea strategică și valoarea adăugată a proiectului - în cuprinsul

grilei s-a reținut că „nu se demonstrează că este parte integrantă a unui

program sau strategii” și că „solicitantul nu demonstrează modalitatea în care

proiectul se corelează cu alte proiecte”, însă cu toate acestea proiectul a

fost încadrat la lit. b) cu un punctaj de 2,5 pct., fără a se oferi o motivare.

În ceea ce privește capacitatea

solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului, s-a constatat că nu

există o astfel de activitate și nu există proceduri specifice, in timp ce

expertul a reținut că sunt trasate astfel de sarcini pentru fiecare membru al

echipei.

De asemenea, sunt

întemeiate și aprecierile primei instanțe în sensul că anumite aspecte care

dovedeau experiența echipei de proiect și a managerului nu au fost avute în

vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui

punctaj superior.

În ceea ce privește

reținerea comisiei in sensul că „Solicitantul nu are o strategie de implementare

a proiectului”, de asemenea se reține că aceasta nu a fost justificată.

Apreciază Înalta

Curte că, în mod corect s-a constatat o apreciere generală a Comisiei și o

evaluare care nu justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost

suficiente, mai ales că reclamanta a răspuns la clarificările solicitate.

Expertul judiciar a

enumerat avizele menționate in certificat precum și faptul că certificatul de

urbanism și P.U.Z.-ul au fost obținute pentru toate proiectele aflate în

derulare, că s-a efectuat procedura de achiziție publică, în timp ce în raport

s-a reținut că solicitantul este în curs de obținere a autorizațiilor.

De asemenea, expertul

a motivat că obiectivele proiectului pot fi parțial atinse, că activitățile

sunt detaliate și corelate in cadrul calendarului de realizare, că devizul

general respectă metodologia și structura în conformitate cu prevederile H.G. nr.

28/2008, că devizele pe obiecte sunt complete, iar estimarea costurilor și

veniturilor operaționale este fundamentată realist.

Totodată, se constată

că, pe lângă aprecierile formulate în termeni vagi, generali, în cadrul grilei

de evaluare, în cadrul încadrării la un anumit subcriteriu, nu s-a justificat,

in concret, punctajul efectiv acordat.

Conchizând, Înalta

Curte apreciază că nu există motive de reformare a sentinței atacate, fiind

corectă soluția de anulare a notificării de neconformitate administrativă și de

obligare a autorității de a reanaliza cererea de finanțare, procedura fiind întreruptă

nejustificat, prin exercitarea dreptului de apreciere cu depășirea limitelor

legale, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Temeiul legal al

soluției adoptate în recurs

Ca urmare, în temeiul

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recursul va fi admis, numai in ceea ce

privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL,

SC C.E. SRL și SC D.C. SRL, urmând a fi modificată sentința și respinsă

acțiunea față de aceștia, și va fi respins ca nefondat, în rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de M.D.R.A.P. împotriva sentinței nr. 5867 din 18 octombrie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte

sentința atacată, in sensul că admite excepția lipsei calității procesuale

active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL și, în consecință,

respinge acțiunea față de aceștia.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 ianuarie 2015.