ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23 noiembrie 2010 reclamanții Primăria com. Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea soluției de respingere a cererii de finanțare soluției de respingere a cererii de finanțare din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S. cu titlul „Construire complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapie, anexe” în cadrul căreia com. Brazi, județul Prahova are calitatea de beneficiar, soluție de respingere comunicata prin intermediul A.D.R.

Sud-Muntenia - scrisoarea de respingere a cerere de finanțare înregistrată la 18 mai 2010; anularea soluției de respingere a contestației din 16 iulie 2010; reevaluarea cererii de finanțare anterior menționata in stricta concordanta cu prevederile legale în vigoare și cu cele ale grilei de evaluare tehnică și financiară și, în consecința, modificarea soluției pronunțate în sensul admiterii cererii de finanțare; admiterea dosarului la finanțare. În subsidiar, în ipoteza în care instanța de contencios administrativ apreciază ca nu este competenta sa pronunțe soluția de admitere a cererii de finanțare, s-a solicitat ca instanța, constatând ca le-au fost încălcate drepturile și interesele legitime la o corecta evaluare, sa oblige paratul la emiterea Deciziei de admitere a cererii la finanțare din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S.

cu titlul „Construire complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapte, anexe". Pana la soluționarea definitiva si irevocabila a prezentei acțiuni s-a solicitat suspendarea efectelor soluției de respingere a cererii de finanțare. Pârâtul M.D.R.T. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii. A invocat pârâtul excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC D.C. SRL și SC C.E. SRL și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind „admiterea dosarului la finanțare", apreciind că pronunțând o astfel de soluție, instanța s-ar substitui în prerogativele unei alte puteri a statului. Prin Încheierea din data de 27 septembrie 2011, Curtea a respins cererea de suspendare ca inadmisibilă.

Prin Încheierea din data de 08 noiembrie 2011, Curtea a încuviințat pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu expertiză contabilă. Raportul de expertiză contabilă a fost depus la dosarul cauzei la data de 05 martie 2012, față de care pârâtul a formulat obiecțiuni, expertul depunând răspunsul la obiecțiuni la data de 24 septembrie 2012. Prin Încheierea din data de 13 martie 2012 Curtea a constatat că pârâtul nu a răspuns la interogatoriu, făcând aplicarea art. 225 C. proc. civ. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 5867 din 18 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis în parte acțiunea reclamanților Primăria com.

Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R.; s-a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare din 18 mai 2010 și adresa din 16 iulie 2010 de respingere a contestației. A fost obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare din 18 mai 2010. Prin aceeași hotărâre s-a respins capătul de cerere privind admiterea dosarului de finanțare ca inadmisibilă. A fost obligat pârâtul la plata către reclamanta Primăria com. Brazi a sumei de 7.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 30 octombrie 2012 s-a admis cererea formulată de reclamanta Primăria com. Brazi și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței, în sensul că a fost obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare din 23 noiembrie 2009 și nu la reevaluarea cererii de finanțare din 18 mai 2010, cum din eroare s-a trecut.

Au fost menținute celelalte dispoziții. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că o primă critică, cu caracter general formulată de reclamantă, a fost că nu a existat o deplină transparență și comunicare pe tema cerințelor și a modului de întocmire/evaluare a documentației care susțin cererea de finanțare. În acest sens, s-a constatat că, într-adevăr, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamată de Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisiei Europene 2007/C nr. 303/01, U.E. recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate, la art. 41 fiind prevăzut dreptul la bună administrare, respectiv, dreptul de a beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agenților Uniunii.

Astfel, s-a arătat in considerentele hotărârii atacate că, prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare din 18 mai 2010, se comunică soluția, punctajul obținut, și subcriteriile unde Proiectul a fost depunctat arătate punctual, recomandările Comisiei și posibilitatea de contestare, termenul de formulare a contestației și locul de depunere, acesta fiind singurul act comunicat reclamantei, în ceea ce privește soluționarea cererii de finanțare, în cadrul procedurii. Comisia de evaluare a întocmit Raportul de evaluare tehnică și financiară din 28 aprilie 2010, în care sunt reluate solicitările de clarificări, răspunsurile la solicitările de clarificări, sinteza discuțiilor privind argumentarea punctajelor, punctajul obținut și soluția, purtând semnăturile membrilor Comisiei de evaluare.

Raportul de evaluare este însoțit de Grile de evaluare financiară și tehnică, în care este analizat fiecare criteriu/subcriteriu în parte și se explicitează punctajul acordat, precum și motivul pentru care nu s-a acordat punctajul maxim. Însă, a constatat prima instanță că nici Raportul de evaluare și nici Grilele de evaluare financiară și tehnică nu au fost comunicate reclamantei, astfel încât, având în vedere modul sintetic în care au fost menționate deficiențele în Scrisoarea de respingere, comparativ cu complexitatea modului de analiză a criteriilor/subcriteriilor, așa cum sunt redate în Raportul și Grilele de evaluare, s-a reținut că Scrisoarea de finanțare nu conținea suficiente date pentru a oferi reclamantei informațiile din care să rezulte în concret motivul respingerii sale și să poate formula o contestație, punctual, în ceea ce privește modul de evaluare a cerințelor și acordare a punctajului.

Prin urmare, deși s-a apreciat că actul administrativ de refuz este motivat, s-a arătat că această motivare nu oferă standardul necesar pentru a aprecia că autoritatea a respectat dreptul la o bună administrare, obligația de motivare a deciziei și de transparență și dreptul la apărare al reclamantei. În ceea ce privește contestația administrativă formulată, s-a reținut că, deși Decizia Comisiei de soluționare a contestației din data de 14 iulie 2010 nu a fost comunicată reclamantei, adresa din 16 iulie 2010 emisă de M.D.R.T.-D.G.M.P.O.R. a redat fidel constatările Comisiei de contestații, astfel încât, Curtea de apel a apreciat că prin modul de soluționare a contestației reclamanta nu a fost vătămată.

În contextul în care, reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ, criticând punctual fiecare motiv de depunctare, având posibilitatea de a consulta din dosarul cauzei toate actele care au stat la baza emiterii Scrisorii de respingere, precum și de a administra întregul probatoriu necesar, util și pertinent soluționării cauzei, inclusiv proba cu expertiză contabilă, Curtea nu a reținut acest aspect formal, privind modul de motivare al Scrisorii de refuz, ca unic motiv de anulare a acesteia. Analizând pe fond motivele care au stat la baza respingerii cererii de finanțare, Curtea de apel a reținut că potrivit Scrisorii de respingere, Proiectul a fost depunctat pentru că solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, nu are experiență în managementul de proiect, singurul proiect listat ca referință fiind în curs de implementare.

S-a considerat ca fiind deosebit de relevant sub aspectul modului in care comisia de evaluare a înțeles a analizeze si sa puncteze cererea de finanțare, ca „strategia de implementare a proiectului” nu este solicitata, analizata si punctata in mod concret si efectiv de către niciun criteriu. În conformitate cu Anexa 5.1 - Grila de evaluare tehnica si financiara, pentru aceste deficiente aparente sunt prezentate trei posibile ipoteze cu punctaj de la 0 la 6 pct. Niciuna din aceste trei ipoteze nu retine lipsa totala a strategiei de implementare si este astfel contrazisa concluzia reținuta de comisia de evaluare.

În contextul in care ipoteza „c” din cadrul grilei de evaluare tehnica si financiara - pct. 2.1 aloca punctaj cuprins între 0<=2 pct. pentru situația când solicitantul „are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și un calendar al activităților de monitorizare, dar nu exista o strategie „clara”, lipsa totala a strategiei de implementare așa cum aceasta este reclamata ar fi trebuit sa fie punctata cu 0 pct. În redactarea soluției de respingere a contestației, raționamentul expus a fost reținut de parat ca o recunoaștere, ceea ce este greșit. S-a mai reținut că în Grila de evaluare, la pct. 2.1, după cum a încadrat și Comisia de contestații această deficiență, reclamanta a obținut 1,5 pct., dintr-un punctaj maxim de 6 pct., avându-se in vedere că, cu excepția managerului tehnic, ceilalți doi membri ai echipei de implementare nu au experiență în derularea unor astfel de proiecte.

Mai mult, managerul tehnic nu este angajat al reclamantei și, deși s-au solicitat clarificări cu privire la modalitatea de colaborare dintre cele două părți, reclamanta nu a oferit un răspuns. De asemenea, că reclamanta nu are experiență anterioară în derularea unor astfel de proiecte, singurul proiect listat ca referință fiind în curs de derulare la momentul depunerii cererii de finanțare. Activitatea de monitorizare nu există ca atare, nefiind prevăzute proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și nici un calendar al activităților de monitorizare. Singura referință la monitorizare se află în cele trei fișe de post, ca sarcină de „monitorizare a costurilor proiectului". De asemenea, s-a reținut că nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect.

A arătat instanța de fond că reclamanta susține în mod corect că formularea lipsurilor invocate in justificarea respingerii cererii de finanțare este generală, fără să se arate punctual, pentru cele trei cerințe de la pct. 2.1, modul de evaluare, felul în care a fost punctat pentru a fi încadrat la lit. c), și care a fost ponderea fiecăruia în punctajul final de 1,5. S-a reținut că reclamanta a invocat, în legătură cu lipsa experienței in managementul de proiect lista certificărilor si competentelor dobândite de managerul de proiect după cum urmează: certificat de absolvire curs „Expert achiziții publice" eliberat de M.M.F.E.S. si M.E.C.T. (organizat de SC F.C. SRL) certificat de absolvire curs „Manager de proiect" organizat de SC F.C.

SRL, etc., așa cum a arătat în cererea de chemare în judecată, aspecte neevaluate de către Comisiile din cadrul autorității pârâte. De asemenea, s-a constatat că există o apreciere cu caracter general că solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, în condițiile în care subcriteriul de la pct. 2.1.a detaliază pe larg ce reprezintă această strategie, solicitând o strategie clară, și o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului, expertiza administrată în cauză, procedând la efectuarea unui calcul al punctajului ce se cuvenea reclamantei în raport de documentația depusă și grila de evaluare tehnică și financiară, acordând 4 pct. la acest criteriu, reținând aspecte ce nu au fost menționate, legate de experiența membrilor de proiect și sarcinile de monitorizare, care aveau menirea de a influența punctajul.

S-a constatat că instanța de contencios administrativ nu poate cenzura aprecierile fiecărui membru al comisiei, însă poate face o verificare din punct de vedere al motivelor pentru care comisiile nu au acordat punctajul maxim, în raport de deficiențele constatate de autoritate, or, din acest punct de vedere, există o evaluare care nu reflectă diferența de punctaj între punctajul maxim și punctajul acordat și o evaluare a expertizei, care conduce la un punctaj mult superior celui acordat. Din acest punct de vedere s-a reținut că diferența pornește din faptul că anumite aspecte care dovedeau experiența echipei de proiect și a managerului nu au fost avute în vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui punctaj superior.

Referitor la critica că obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect, că activitățile proiectului sunt identificate general si nu sunt corelate cu calendarul de realizare sau cu achizițiile public, reclamanta a susținut caracterul general al acestei deficiențe, fără să fie formulate critici concrete cum ar fi de exemplu cea care reclama menționarea instalării de micro-generatoare eoliene si panouri solare, dar echipamentele respective nu se regăsesc în deviz. Obiectivele în cauza sunt în concordanta si respecta obiectivele generale ale Programului Operațional Regional 2007-2013, fiind justificate și motivate de caracterul de unicitate al proiectului la nivelul județului Prahova, iar estimările cuprinse în analiza cost-beneficiu, în planul de afaceri și în cererea de finanțare, precum și obiectivele propuse fiind fundamentate pe date statistice aferente județului Prahova in domeniul turismului.

S-a arătat că prin Raportul de evaluare, Comisia a acordat 1,5 pct., reținând că obiectivele proiectului pot fi parțial atinse, în perspectiva realizării proiectului, activitățile sunt identificate și detaliate și parțial corelate în cadrul calendarului de realizare cu atribuțiile membrilor echipei de proiect și parțial corelate cu planificarea achizițiilor publice, reținându-se că, deși A.D.R. Sud Muntenia a solicitat mai multe clarificări raportat la cererea de finanțare depusă de reclamantă, o parte din acestea referindu-se tocmai la obiectivele proiectului, reclamanta a răspuns în sensul că „la cap. 2.3.1 din cererea de finanțare s-a detaliat obiectivul general și obiectivul specific axei prioritare 5.2 respectiv obiectivul strategic al P.O.R.

în concordanță cu aplicația noastră". S-a mai reținut că expertiza a analizat obiectivele proiectului prin raportare la Grila de evaluare, menținând încadrarea de la lit. b), de la pct. 2.3, acordând însă punctajul maxim de 3 pct. Și în acest caz, s-a reținut că nu există o fundamentare obiectivă, care să fi condus concluzia că obiectivele proiectului sunt nerealiste în perspectiva realizării acestuia, iar activitățile proiectului sunt identificate general și nu se explică care au fost motivele pentru care nu s-a acordat punctajul maxim de 3 pct., aferent lit. b), în contextul în care ofertantul a răspuns la solicitări.

A constatat judecătorul fondului că expertiza face o descriere a obiectivului, în ceea ce privește suprafața construită și desfășurată, modul de amplasare a funcțiunilor, capacitatea de deservire, parcare, amplasare în raport de împrejurimi, acces la bazine, grupuri sanitare, bar, vestiare, etc., concluzionând că se încadrează în punctajul maxim de 3 pct. În ceea ce privește pct. 2.4 privind devizele estimative, se susține că estimarea efectiva a costurilor a fost elaborata cu ajutorul programului WinDoc Deviz. Acest program conține o baza de date de preturi pentru materiale, manopera si utilaj actualizata periodic (la un interval de aproximativ 1 săptămâna). Pârâta a reținut că s-a avut în vedere necorelarea devizelor estimative (general și pe obiect) cu părțile desenate.

Pentru a se ajunge la această concluzie s-au avut în vedere că în părțile scrise și în Planul de situație apar obiecte care fac parte din același ansamblu, dar pentru care se solicită alte finanțări (Conacul N., pista patinaj viteză, parcare supraterană 72 locuri, spații cazare și alimentație publică etc.). Pentru aceste obiecte nu sunt prezentate devize pe obiect și nici planșe de detaliu. SF-ul debutează cu date tehnice referitoare la fezabilitatea unui patinoar iar la beneficiari sunt cei din zona localităților învecinate, nicidecum grupul țintă al proiectului descris anterior. Acesta se continuă cu elemente despre Conacul N. ce ar trebui reabilitat și alte obiecte noi din afara proiectului; în S.F.

apar alte neconcordanțe la totalizarea suprafețelor nou construite, adică 6.393,6 mp respectiv 11.386 mp desfășurați (valori superioare indicatorilor similari reiterați prin Clarificările de la cap. 2.6), devizele estimative nu sunt corelate cu părțile desenate deoarece în introducere se face referire la obiecte care nu apar în proiect (conac, patinoar, hotel etc.) dar apar pe planșe.

Expertiza a constatat că devizul general respectă metodologia și structura în conformitate cu prevederile HG nr. 28/2008, devizele estimative, general și pe obiecte sunt complete, chiar dacă pe planșă sunt poziționate și celelalte proiecte, fiind prezentat de reclamantă pentru a pune în evidență că acesta face parte integrantă dintr-un ansamblu integrat, piesele desenate sunt complete pentru obiectele din proiect, iar piesele scrise reflectă concluziile de teren, acest proiect fiind o investiție de tip „green field”, acordând patru puncte, corespunzător subcriteriului 2.4.b, față de numai două date de către Comisie pentru subcriteriul 2.4.c din documentație.

Și în acest caz s-a reținut o apreciere mult prea generală a Comisiei și o evaluare care nu justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost suficiente, în condițiile în care reclamanta a răspuns la clarificări, iar diferența dintre analiza expertului și cea a comisiei, din punct de vedere al punctajului acordat este mult prea mare. Și în ceea ce privește celelalte deficiențe reținute, a constatat Curtea de apel că există o diferență mare de evaluare între punctajul comisiei, care nu justifică decât încadrarea la un anumit subcriteriu, dar nu și acordarea punctajului pentru respectivul subcriteriu, și evaluarea efectuată de expertiză, constatările comisiei și constatările expertizei contabile.

În ceea ce privește corecțiile și indicatorii de rentabilitate s-a constatat că sunt corect calculați aplicându-se metodologia de lucru.

Și în ceea ce privește relevanța soluției tehnice a arătat prima instanță că există o diferență de abordare și de evaluare, respectiv de punctaj, diferență care semnificativă în ceea ce privește criteriul 2.7, Strategia de marketing folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de utilitate publică/privată, unde Comisia a acordat 1,5 pct., iar expertiza după o analiză amplă a obiectivelor generale de implementare a proiectului și a Strategiei de marketing, 4 pct. S-a concluzionat că instanța de contencios administrativ nu are competența de evaluare a unor criterii și elemente cu caracter subiectiv, acest lucru fiind de competența Comisiei de evaluare și a Comisiei de analiză a contestației, însă, în condițiile în care din probatoriul administrat în cauză, raportat la motivele pentru care cererea reclamantei a fost depunctată, pe fiecare criteriu și subcriteriu analizat, a rezultat că la acordarea punctajelor nu s-au avut în vedere motive obiective, iar punctajul acordat este mult prea mic față de punctajul maxim, prevăzut în documentație, lucru confirmat și de expertiza contabilă efectuată în cauză, care în final a concluzionat că punctajul ce ar fi trebuit să-l obțină cererea de finanțare a reclamantei era de 55 pct., față de 32,50 pct. acordat de pârâtă.

Curtea de apel a reținut că activitatea de evaluare s-a efectuat cu nerespectarea întocmai a Grilei de evaluare și cu o apreciere greșită a documentației depusă de reclamantă. În concluzie, a arătat prima instanță că se impune ca pârâtul să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanțare formulată de reclamantă, competența cu privire la admiterea dosarului de finanțare al reclamantei aparținând autorității pârâte, cererea formulată în acest sens în fața instanței de contencios administrativ fiind inadmisibilă, acordarea unor alte punctaje cu consecințele firești, în ceea ce privește aprobarea proiectului fiind de competența pârâtului. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul M.D.R.A.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

A fost reiterată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC D.C. SRL și SC C.E. SRL, apreciindu-se că, în condițiile in care beneficiarul cererii de finanțare este com. Brazi, procedura prealabilă este efectuată de același beneficiar, raportat la capetele de cerere formulate prin acțiune, doar aceasta poate avea calitate procesuală activă în cauză. S-a susținut că raportul de expertiză efectuat în cauză nu influențează decizia de respingere a cererii de finanțare. Astfel, potrivit pct. II.4.2 din Ghidul Solicitantului, beneficiarul trece în etapa următoare dacă, în faza de evaluare tehnică și financiară a proiectului, se obțin minim 3,5 puncte din 6 posibile, iar în speță, atât timp cât reclamanta nu a solicitat și o expertiză tehnică, punctajul cererii de finanțare se obține din media punctajului acordat de expertul financiar (3,955 conform raportului de expertiză) și cel acordat de expertul tehnic (2,31 conform grilei de evaluare).

A arătat reclamantul că media între cele două punctaje este mai mică decât 3,50 astfel că cererea de chemare în judecată trebuie să fie respinsă. În ceea ce privește punctajul acordat cererii de finanțare cu privire la Subcriteriul 1.1 - creșterea numărului de turiști - s-a arătat că, deși expertul judiciar a acordat punctajul maxim de 6 pct., nu s-a arătat care este numărul actual de sosiri în com. Brazi si cu cât vor creste acestea în următorii 5 ani datorită implementării proiectului „Complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapie, anexe". Deși au fost solicitate clarificări, beneficiarul prin adresa comunicată nu a justificat aceste cifre și nu a oferit evaluatorilor suficiente informații pentru evaluare, aceștia, după cum se precizează și în Grila de evaluare tehnica și financiară centralizată, considerând că cele 2 proiecte au o contribuție egală și au făcut notarea corespunzător procentului de 7,5%.

Astfel, s-a susținut că la acest subcriteriu punctajul obținut a fost 1, prevăzut la pct. c din grilă, mai ales în condițiile în care pentru proiect nu sunt prevăzute unități de cazare, iar cel de al doilea proiect „C.N.” a fost respins irevocabil de instanța de judecată. S-a concluzionat că nici expertiza și nici sentința nu au răspuns criticilor formulate în acest sens, astfel încât, sub acest aspect, sentința este nemotivată. În ceea ce privește Subcriteriul 1.2- Integrarea strategică si valoarea adăugată a proiectului - a arătat recurentul că nu au fost prezentate informații privitoare la modul în care proiectul este parte integrantă a unei strategii de dezvoltare locale/regionale/naționale și modul în care proiectul contribuie la atingerea obiectivelor P.O.R., apreciind nerelevantă corelarea cu un alt proiect finanțat tot din P.O.R., considerând si in acest caz sentința nemotivată.

Același concluzii au fost formulate și referitor la Subcriteriul 1.3 - Măsura in care se realizează o valorificare a resurselor naturale în scop turistic - în condițiile în care nu exista nicio mențiune în cererea de finanțare. În ceea ce privește Subcriteriul 2.1 - Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului - recurentul a arătat că reclamanta nu are experiență în implementarea proiectului (managerul de proiect a terminat în anul 2009 F.Î.F.U.A.M.V., responsabilul financiar este Șef Serviciu Contabilitate al Primăriei Brazi, singurul proiect implementat anterior este în curs de realizare și are o valoare de 40 de ori mai mică decât actualul proiect), iar expertul judiciar s-a mulțumit doar să afirme că „solicitantul are experiență în managementul de proiect", fără să indice documentele/motivele din care reiese această stare de fapt.

Totodată, s-a susținut că structura de personal propusă pentru proiect nu este corespunzătoare pentru realizarea activităților propuse (numărul este insuficient, rolurile nu acoperă expertiza de achiziții publice in general și responsabilitățile nu acoperă verificarea echipei de proiect.), neexistând nici proceduri de verificare și supervizare a activității. Se mai arată că deși expertul a acordat 5 pct. Subcriteriului 2.2 - Gradul de pregătire/maturitate a proiectului - solicitantul este doar în curs de obținere a autorizațiilor specifice proiectului. În egală măsură s-a arătat că acest proiect este condiționat de o serie de alte proiecte și anume: restaurarea si amenajarea reședinței boierești N., monument clasa A de valoare națională și universală - proiect depus pentru finanțare pe P.O.R.

D.M.I. 5.1 (respins irevocabil de instanța de judecată); construirea patinoarului și a terenului de sport - proiect depus spre finanțare pe P.O.R. D.M.I. 5.2; construcția unui hotel, construcția unui amfiteatru, realizarea unei parcări subterane cu o capacitate de 500 locuri, ce vor fi realizate din fondurile com. Brazi și din alte surse financiare legal constituite, astfel că, pentru Subcriteriul 2.3, se susține comentariul evaluatorilor independenți „Obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect". S-a arătat că activitățile nu sunt clar definite iar planificarea activităților nu este corelată cu descrierea acestora și nu este logică, că rezultatele sunt formulate in termeni cuantificabili, dar nu sunt corelate cu activitățile, astfel că reclamanta a fost corect depunctată.

În ceea ce privește Subcriteriul 2.4 - Coerența documentației tehnico-economice - s-a solicitat a se avea în vedere că acest subcriteriu privește doar secțiunea tehnică a documentației tehnico economice, astfel că există dubii asupra calificărilor expertului contabil de a se pronunța asupra devizelor estimative și corelarea acestora cu planșele desenate. De asemenea s-a arătat că nu se face nicio mențiune la analiza alternativelor, care lipsește.

În aceeași măsura s-a arătat că sentința atacată este nemotivată și in ceea ce privește omisiunea de a răspunde criticilor formulate ce vizau punctajele acordate de expert pentru Subcriteriul 2.5 - Coerența documentației tehnico-economice - secțiunea economică; Subcriteriul 2.6 - Relevanța soluției tehnice; Subcriteriul 2.7 - Strategia de marketing folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de utilitate publică/privată; Subcriteriul 2.9 - Bugetul proiectului; Subcriteriul 2.10 - Egalitatea de șanse și nediscriminarea; Subcriteriul 2.11 - Dezvoltare durabilă și eficiență energetică; Subcriteriul 2.12 - Sustenabilitatea proiectului după încetarea finanțării nerambursabile și Subcriteriul 2.13 - Sustenabilitatea financiară a investiției (perioada de execuție a investiției si perioada operațională) Pentru toate aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, și respingerea acțiunii reclamantei intimate astfel cum a fost formulată cu consecința menținerii deciziei de respingere a cererii de finanțare ca temeinică și legală.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 304 1 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs Reclamantul - intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată numai în ceea ce privește greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC D.C. SRL și SC C.E. SRL, restul criticilor fiind nefondate. În fapt, Reclamanta, com.

Brazi a formulat o cerere de finanțare înregistrată din 23 noiembrie 2009 la A.D.R. Sud-Muntenia, privind proiectul „Construire complexe piscine, ștranduri, bazine kinetoterapie, anexe", în cadrul P.O.R. 2007-2013, pe Axa prioritară „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, în domeniul de intervenție, „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice”, depunând documentația necesară. În urma finalizării procesului de evaluare tehnică și financiară și analizei raportului de evaluare tehnică și financiară, A.D.R.

Sud-Muntenia a decis respingerea proiectului, acesta întrunind un punctaj total de 2,31 pct., soluția fiind comunicată prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare din 18 mai 2010. Potrivit Scrisorii de respingere, Proiectul a fost depunctat la anumite subcriterii deoarece: - solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, nu are experiență în managementul de proiect, singurul proiect listat ca referință fiind în curs de implementare; - în afara responsabilului tehnic, echipa de proiect propusă nu are experiență și calificările necesare pentru domeniul în care se încadrează proiectul; - nu este prevăzut un calendar al activităților de monitorizare; - obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect, activitățile proiectului sunt identificate general si nu sunt corelate cu calendarul de realizare sau cu achizițiile publice; - devizele estimative (general și pe obiecte) nu sunt corelate cu părțile desenate; - structura costurilor si veniturilor operaționale nu este corelata cu planul de afaceri, acesta fiind incomplet și lipsind proiecțiile financiare din modelul cerut prin Anexa 3; - soluția tehnica propusa prin proiect răspunde parțial scopului acestuia, existând neconcordante între fluxurile de turiști/înnoptări si obiective; - din analiza pieței nu reiese existenta unei cereri potențiale pentru acest tip de turism;

- nu au fost furnizate suficiente informații referitoare la egalitatea de șanse, lipsind chiar și referirile minime la legislația in domeniu; - nu s-a acordat atenție masurilor de reducere a impactului asupra mediului; - se menționează ca vor fi instalate micro-generatoare eoliene și panouri solare, dar aceste echipamente nu se regăsesc în deviz; - solicitantul identifica parțial sursele de finanțare a investiției, atat în perioada investițională cât și în perioada operațională. Împotriva acestei soluții de respingere reclamanta a formulat contestație, înregistrată la M.D.R.T. cu nr. 40099 din 17 aprilie 2010, contestație care a fost respinsă ca neîntemeiată. În ceea ce privește primul motiv de recurs prin care s-a invocat lipsa calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E.

SRL și SC D.C. SRL, constată instanța de control judiciar temeinicia acestuia pentru motivele în continuare prezentate. Dobândirea calității de parte în procesul civil este posibilă numai în condițiile în care sunt îndeplinite patru condiții: capacitate procesuală, calitate procesuală, drept și interes, teorie împărtășită de mare parte a doctrinei în materia excepțiilor procesuale în procesul civil. Se constată că existența acestei calități presupune identitate între persoana reclamantului și titularul de drepturi subiective civile sau de obligații civile în raportul juridic dedus judecății. În raport de aceste considerente, reține Înalta Curte că singurul beneficiar al cererii de finanțare este com.

Brazi, aceasta fiind singurul reclamant care poate avea calitate procesuală activă in cauză, urmând a se admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL. Pe fondul recursului, Înalta Curte apreciază că pentru dezlegarea problemelor deduse judecății se impune, în primul rând, clarificarea limitelor investirii, în raport de soluția pronunțată de prima instanță și de motivele de recurs formulate. Astfel cum a invocat și pârâta - recurentă prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond și Curtea de apel a reținut că nu are competența de evaluare a criteriilor și de a admite dosarul de finanțare, soluția adoptată fiind cea de obligare a pârâtului de a reevalua cererea.

În urma analizei materialului probator administrat in cauză, în raport de cererea de finanțare, clarificările solicitate, raportul de evaluare tehnică și financiară și expertiza efectuată in faza de judecată, a constatat judecătorul fondului că între punctajele maxime aferente fiecărui criteriu și punctajul efectiv acordat, inclusiv cel stabilit și de către expert, există discrepanțe în defavoarea reclamantei, care nu au fost motivate obiectiv de către autoritatea pârâtă. Observă instanța de control judiciar că judecătorul fondului nu a validat automat concluziile expertului judiciar și nici nu s-a subrogat comisiei de evaluare în a stabili pentru fiecare criteriu punctajul corect.

Pentru aceste considerente, in măsura in care prima instanță nu a stabilit ea punctajul aferent fiecărui subcriteriu, ci doar a dispus a se reevalua cererea de finanțare, nu pot fi primite criticile recurentului care reiau comparativ concluziile expuse în grila de evaluare tehnică și financiară, combătându-se punctajul stabilit de către expertul judiciar. În aceste condiții, nici instanța de control judiciar nu ar putea prin admiterea recursului, să reanalizeze punctajul pentru fiecare subcriteriu.Ceea ce urmează a se analiza prin prisma dispozițiilor de principiu cuprinse în art. 304 1 C. proc. civ., reevaluând întreaga situație de fapt raportat la motivele de recurs și apărarea intimatului, este temeinicia soluției primei instanțe cu privire la obligarea pârâtului la reevaluarea cererii de finanțare.

Pe de o parte, Înalta Curte constată că pentru criteriile 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3 și 2.4 s-a invocat nemotivarea hotărârii, apreciindu-se că nici expertiza și nici sentința nu au răspuns criticilor formulate de către pârâtă. Raționamentul recurentului este greșit, întrucât nemotivarea, ca viciu de forma care atrage nulitatea hotărârii, nu reprezintă o obligație a instanței de judecată de a combate toate argumentele pârâtei, cum ar fi de exemplu justificarea procentului cu care ar crește numărul de turiști (Subcriteriul 1.1), ci lipsa motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței. Astfel cum s-a arătat anterior, instanța de fond nu era datoare a analiza punctual fiecare punctaj din Grila de evaluare.

În ceea ce privește soluția primei instanțe de obligare a pârâtului la reevaluarea cererii de finanțare, Înalta Curte constată că este la adăpost de orice critică, fiind însușită și de instanța de control judiciar. Deși prin anexa la Raportul de evaluare tehnică și financiară au fost expuse motivele pentru care Proiectul a fost depunctat, reține instanța că intre punctajul acordat de către membrii comisiei de evaluare și cel stabilit de către expertul independent există, intr-adevăr discrepanțe însemnate, în detrimentul proiectului.

La Subcriteriul 1.1 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 6 pct.; la Subcriteriul 1.2 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 5 pct.; la Subcriteriul 1.3 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.1 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.2 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 5 pct.; la Subcriteriul 2.3 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.4 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.5 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.6 - comisia a acordat 2,5 p.ct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.7 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.9 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.10 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la Subcriteriul 2.11 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la Subcriteriul 2.12 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct., rezultând astfel o medie a punctajului acordat de pârâtă de 2,31 în raport cu 4,06, punctaj acordat de către expert (în condițiile in care punctajul minim pentru admiterea proiectului este de 3,5).

Instanța de control judiciar constată, din analiza grilei de evaluare, că într-adevăr, există o depunctare a proiectului care nu a fost justificată obiectiv. Astfel, cu titlu de exemplu, in ceea ce privește Subcriteriul 1.1 - Măsura in care proiectul contribuie la îmbunătățirea numărului de turiști la nivelul localității pe o perioadă de 5 ani - s-a considerat că proiectul se încadrează la lit. c), fiind punctat cu 1, prin efectuarea mediei aritmetice intre creșterea maximă de 15% și cele două proiecte aflate in dezvoltare.

Apreciază instanța că, deși nu este relevant punctajul maxim acordat de către expert, concluziile acestuia sunt concludente, in sensul că pe raza comunei există o importantă infrastructură sportivă, că aceasta se află inclusă în calendarul sportiv al campionatelor de handbal și de baschet și că aceasta se află la doar 8 km de orașul Ploiești ( un complex de o astfel de anvergură putând atrage și locuitori din acest municipiu), aspecte care nu au fost avute în vedere de către pârâtă. De asemenea, la Subcriteriul 1.2 - Integrarea strategică și valoarea adăugată a proiectului - în cuprinsul grilei s-a reținut că „nu se demonstrează că este parte integrantă a unui program sau strategii” și că „solicitantul nu demonstrează modalitatea în care proiectul se corelează cu alte proiecte”, însă cu toate acestea proiectul a fost încadrat la lit. b) cu un punctaj de 2,5 pct., fără a se oferi o motivare.

În ceea ce privește capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului, s-a constatat că nu există o astfel de activitate și nu există proceduri specifice, in timp ce expertul a reținut că sunt trasate astfel de sarcini pentru fiecare membru al echipei. De asemenea, sunt întemeiate și aprecierile primei instanțe în sensul că anumite aspecte care dovedeau experiența echipei de proiect și a managerului nu au fost avute în vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui punctaj superior. În ceea ce privește reținerea comisiei in sensul că „Solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului”, de asemenea se reține că aceasta nu a fost justificată.

Apreciază Înalta Curte că, în mod corect s-a constatat o apreciere generală a Comisiei și o evaluare care nu justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost suficiente, mai ales că reclamanta a răspuns la clarificările solicitate. Expertul judiciar a enumerat avizele menționate in certificat precum și faptul că certificatul de urbanism și P.U.Z.-ul au fost obținute pentru toate proiectele aflate în derulare, că s-a efectuat procedura de achiziție publică, în timp ce în raport s-a reținut că solicitantul este în curs de obținere a autorizațiilor. De asemenea, expertul a motivat că obiectivele proiectului pot fi parțial atinse, că activitățile sunt detaliate și corelate in cadrul calendarului de realizare, că devizul general respectă metodologia și structura în conformitate cu prevederile H.G.

nr. 28/2008, că devizele pe obiecte sunt complete, iar estimarea costurilor și veniturilor operaționale este fundamentată realist. Totodată, se constată că, pe lângă aprecierile formulate în termeni vagi, generali, în cadrul grilei de evaluare, în cadrul încadrării la un anumit subcriteriu, nu s-a justificat, in concret, punctajul efectiv acordat. Conchizând, Înalta Curte apreciază că nu există motive de reformare a sentinței atacate, fiind corectă soluția de anulare a notificării de neconformitate administrativă și de obligare a autorității de a reanaliza cererea de finanțare, procedura fiind întreruptă nejustificat, prin exercitarea dreptului de apreciere cu depășirea limitelor legale, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Ca urmare, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recursul va fi admis, numai in ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL, urmând a fi modificată sentința și respinsă acțiunea față de aceștia, și va fi respins ca nefondat, în rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.D.R.A.P. împotriva sentinței nr. 5867 din 18 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, in sensul că admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților SC R. SRL, SC C.E. SRL și SC D.C. SRL și, în consecință, respinge acțiunea față de aceștia. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2015.