ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1940/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 august 2018 reclamanta A., în contradictoriu cu intimații în contradictoriu cu intimații Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și B., precum și cu Agenția Națională de Integritate, chemată în judecată conform art. 68 din C. proc. civ., a formulat contestație împotriva împotriva Deciziei 604 din 24 mai 2018 a Plenului CSM, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 să se admită contestația, să se anuleze Hotărârea contestată și, în consecință, să se dispună apărarea reputației magistratului A. dar și a sistemului judiciar în ansamblul său.

S-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată a altei persoane care pretind aceleași drepturi ca și reclamanta, respectiv Agenția Națională de Integritate, solicitând, în contradictoriu cu Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii constatarea nulității Deciziei 604 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; nulității Raportului nr. x din 19 octombrie 2017 emis de Agenția Națională de Integritate întrucât este expresia procesării unor date trunchiate furnizate de la B. și de la Direcția Națională Anticorupție, neputându-se bucura de prezumția de legalitate și temeinicie de care trebuie să se bucure orice act administrativ ca urmare din cauza suspiciunii infracțiunii de fals intelectual comis fără vinovăție de către inspectorul de integritate al ANI cu ocazia evaluării stării de incompatibilitate a inspectorului-șef C.; anularea Rezoluției nr. 1096/IJ/623/DIJ/2016 din 24 iunie 2016 a Inspecției Judiciare de exercitare a acțiunii disciplinare de către domnul inspector-șef C., întrucât acțiunea disciplinară exercitată împotriva sa este expresia unui cu abuz de putere/exercitarea cu rea-credință de către o persoană în stare de incompatibilitate cu funcția; constatarea stării de incompatibilitate în care se regăsește judecătorul C., inspector-șef al Inspecției Judiciare; nulitatea Raportului nr. x/2018 emis de Inspecția Judiciară avizat de inspectorul-șef C. cu exercitarea abuzivă a funcției și într-o vădită stare de incompatibilitate; apărarea reputației sistemului judiciar și a magistratului A. în raport cu acuzațiile de incompetență/săvârșire a unor infracțiuni ce i-au fost aduse în cadrul publicațiilor menționate în raportul Inspecției Judiciare nr. 2737/IJ/689/DIP/2018 emis de Inspecția Judiciară avizat prin mandatatul dat de inspectorul-șef C. cu exercitarea abuzivă a funcției și într-o vădită stare de incompatibilitate.

S-a arătat că Hotărârea nr. 604 din data de 24 mal 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care mi s-a respins în mod neîntemeiat cererea de apărare a reputației a fost întocmită cu încălcarea gravă a prevederilor legale.

S-au invocat aspectele care țin de nelegalitatea hotărârii atacate derivând din nelegala alcătuire a Plenului CSM care a pierdut funcția de garant al independentei Justiției, prin protocolul semnat cu SRI, fiind caracterizat în doctrina de specialitate ca "unitate de elită a SRI",

De asemenea, a susținut că Hotărârea nr. 604 din data de 24 martie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost pronunțată cu încălcarea secretului deliberării, abatere disciplinară consacrată în disp. art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, deoarece la deliberare au rămas și secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii și alte două persoane din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

A precizat contestatoarea că prin pronunțarea hotărârii în cauza ICA, unde a indisponibilizat conturile D., există presupunerea rezonabilă că ar fi putut leza interesele financiare ale fostei Securități și a continuatorilor în drepturi ai acesteia, respectiv diversele structuri de informații. A mai precizat că începând cu numirea domnului inspector-șef C., împotriva sa s-au derulat pe bandă rulantă 5 cercetări disciplinare.

A expus contestatoarea activități având ca efect blocarea temporară a executării măsurii dispuse prin Decizia 888/A din 8 august 2014 prin care se aduc grave prejudicii interesului național, având în vedere valoarea deosebit de ridicată a produsului infracțional de recuperat.

În ceea ce privește aspectele de netemeinicie, a solicitat anularea actului administrativ atacat dar și a raportului Inspecției Judiciare care a fundamentat pronunțarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie apărată reputația profesională a judecătorului A.

S-a arătat că raportul Inspecției Judiciare este emanația unei persoane (domnul inspector-șef C.) aflate în stare de incompatibilitate cu funcția fiind nul, în considerarea argumentelor expuse pe larg în acțiunea privind apartenența la B. Astfel a precizat că petentul C. este cercetat în prezent în Dosarul nr. x/2017 al Serviciului Teritorial Constanța și în Dosarul nr. x/2018 al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul DNA pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații, constând în aceea că în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, nu a menționat în declarațiile de interese depuse la Tribunalul Giurgiu începând cu anul 2001, iar ulterior înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii, calitatea de membru în Asociația B.

Apreciază ca nejustificată, în acest context, respingerea cererii de apărare a reputației, dată fiind exercitarea cu abuz de putere a domnului inspector-șef, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate, a acțiunii disciplinare exercitate împotriva mea.

Având în vedere ca sesizările sale sunt încă pe rol, apreciază că garantul independenței justiției imixționează în mod nepermis în activitatea autorităților judiciare.

S-a arătat că în fapt, prin Rezoluția nr. 1096/IJ/623/DIJ/2016 numitul C., în calitate de Inspector-șef al Inspecției Judiciare a infirmat Rezoluția de clasare din data de 16 iunie 2016 a echipei de inspectori judiciari care a efectuat cercetarea disciplinară, a admis în parte sesizarea din oficiu și pe cea conexă formulată Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului, a exercitat acțiunea disciplinară față de contestatoare pentru săvârșirea săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a sesizat în acest sens secția pentru Judecători a CSM, iar prin Raportul de evaluare nr. x din 20 mai 2016, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a stabilit că nu au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al incompatibilităților ca urmare a deținerii simultane de către contestatoare a calității de magistrat și a celei de lector în cadrul programului de formare profesională "Implementarea și aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei și a corupției în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene" organizat în cadrul proiectului UMP - CESAR "Furnizarea serviciilor de consultanță pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA".

A susținut că din cuprinsul rezoluției rezultă intenția explicită a inspectorului șef de a anihila efectele juridice ale Raportului de evaluare nr. x din 20 mai 2016 întocmit de Agenția Națională de Integritate, negând prerogativele de putere publică atribuite inspectorilor de integritate prin Legea nr. 176/2010, ale căror avize, rapoarte, emise în exercitarea atribuțiilor legale sunt considerate de acesta simple "opinii", și de a concluziona, contrar celor stabilite prin lege, prin acest raport dar și practicii în materie a CSM, că ar fi încălcat regimul incompatibilităților.

S-a precizat că stabilirea oricărei stări de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă se realizează în concret prin întocmirea unui raport de evaluare, de către inspectorul de integritate, care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică, așa cum arată în mod expres dispozițiile art. 10, art. 22 din Legea nr. 176/2010.

Finalitatea întocmirii acestor rapoarte o reprezintă posibilitatea sesizării instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități publice și instituții competente, în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege (art. 21 din Legea nr. 176/2010), astfel că nici Inspecția Judiciară și nici altă instituție din sfera celor care coordonează exercitarea profesiei de magistrat nu poate anula sau lipsi de efecte raportul de evaluare prin care s-a stabilit că un anumit magistrat s-a aflat/se află sau nu în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă, așa cum a procedat inspectorul șef C., statuările inspectorilor de integritate neputând fi desființate decât de instanțele judecătorești competente.

În sensul celor prezentate, s-a arătat că și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit în mod explicit, prin Hotărârea nr. 1245 din 20 noiembrie 2014, că instituția care constată starea de incompatibilitate și de conflict de interese de natură administrativă pentru magistrați și membrii CSM este Agenția Națională de Integritate, urmând ca instituțiile care coordonează și controlează activitatea acestor două categorii de persoane să decidă doar cu privire la aplicarea sancțiunilor ce decurg din rămânerea definitivă a raportului de evaluare prin care se constată incompatibilitatea sau conflictul de interese.

O altă încălcare a dispozițiilor legale de către domnul inspector-șef constă în interpretarea tendențioasă a regimului incompatibilității magistraților, care poate fi atras doar dacă magistratul cumulează funcții.

Contrar acestor afirmații, reieșind din chiar textul Hotărârii de excludere din magistratură, în practica sa în lucrarea nr. 18753/1154/2011 - CSM a decis că exercitarea de către un magistrat a unei activități de pregătire în cadrul unei societăți nu conduce la o stare de incompatibilitate.

Au fost indicate dispozițiile art. 5 din Legea nr. 303/2004:

"Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii."

Prin urmare, pentru a se stabili existența unui caz de incompatibilitate este necesar să se dovedească faptul că a îndeplinit o funcție publică sau privată.

De asemenea s-a arătat că inspectorul-șef a formulat acuzația că a avut reprezentarea că participarea sa la seminar și transmiterea unor cunoștințe teoretice participanților ar putea fi considerată împrejurare de natură să influențeze imparțialitatea în exercitarea funcției de magistrat, deși nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 fit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004 (constând în nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul cunoaște că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa). Această soluție a rămas definitivă, nefiind nici infirmată de inspectorul-șef al Inspecției judiciare, nici contestată de către autorul sesizării conexe.

A susținut contestatoarea că secția Judecători a fost învestită cu acțiunea disciplinară având ca obiect abaterea prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv nerespectarea regimului incompatibilităților, constând în aceea că, încălcând dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a participat la activități extraprofesionale, necircumstanțiate sub aspectul compatibilității cu funcția de magistrat, îndeplinind totodată acte specific unei funcții didactice din învățământul superior.

A apreciat că secția Judecători trebuia să se limiteze la examinarea strictă a aspectelor reținute în rezoluția din 24 iunie 2016, privind compatibilitatea funcției de judecător cu cea de lector în cadrul Programului, insă instanța de disciplină a depășit obiectul și limitele judecății, trecând la examinarea unei alte abateri disciplinare, cu alt conținut, încadrată în dispozițiile art. 5 alin. (2).

Deși în speță Inspecția Judiciară a fost învestită și cu analiza acestei abateri disciplinare, prin Rezoluția din 16 iunie 2016, neinfirmată sub acest aspect, s-a dispus clasarea sesizării din oficiu și a celei conexe, soluția nefiind atacată la instanța de contencios administrativ competentă, astfel că statuările inspectorilor judiciari nu pot fi contrazise prin hotărârea secției Judecători, care a folosit considerente străine de obiectul sesizării.

Astfel, toate considerentele enunțate în Hotărârea Recurată referitoare la (i) încasarea sumei de 10.048 RON pentru serviciile prestate ca lector, sumă apreciată drept substanțială raportat la veniturile salariale ale unui magistrat și (ii) instruirea unor funcționari din Ministerul Agriculturii, exced obiectului și limitelor învestirii secției Judecători. Prin referirile la art. 5 alin. (2), însușindu-și confuzia generată de reaua-credință a Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, secția Judecători a antamat aspecte care țineau de nerespectarea obligației de a se abține în cauza instrumentată ca judecător, ceea ce reprezintă elementul material al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i).

Procedând în această manieră, secția a infirmat implicit soluția de clasare pentru abaterea prevăzută de art. 99 lit. i), deși nu avea competența legală de a dispune în acest sens, depășind în mod evident obiectul și limitele judecății.

Cererea a fost precizată în sensul analizării lipsei de fundament legal a ingerinței prin privarea de materialele destinate formarii continue a magistraților pe perioada suspendării din funcție precum și a celei de a se autoriza accesul la calculatorul de serviciu în prezența jandarmului, aspecte de natură a-mi leza demnitatea la locul de muncă în perioada suspendării mele din magistratură (ingerința ce este neconstituțională, conform standardelor de convenționalitate conținute în cauza Paluda contra SLOVACIEI și a jurisprudentei pertinente la care face trimitere instanța de contencios a drepturilor omului în acea cauză și a jurisprudentei Curții Constituționale).

A mai susținut contestatoarea că Scopul urmărit de inspectorul-șef C. prin exercitarea acțiunii disciplinare împotriva sa pentru pretinsa încălcare a regimului incompatibilităților este acela de a deschide condamnatului E., condamnat prin Decizia penală nr. 888/A din 8 august 2014, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2012, soluționat de completul de judecată din care a făcut parte, fie calea procedurii contestației în anulare prev. de art. 426 lit. d) C. proc. pen., fie prin introducerea căii extraordinare de atac a revizuirii, în conformitate cu disp art. 453 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. sau art. 466 C. proc. pen. (după vreo posibilă soluție de condamnare la CEDO asigurarea unui folos care nu poate fi obținut altfel, respectiv anularea hotărârii penale definitive de condamnare la pedeapsa închisorii cu corolarul recuperării de către acesta a produsului infracțiunii).

Prin întâmpinarea depusă de chemata în judecată Agenția Națională de Integritate s-a invocat inadmisibilitatea cererii de intervenție forțată, apreciindu-se că dispozițiile art. 68 impun existența unui interes al terțului cu al reclamantului, însă ANI nu are nici interes și nici calitate procesuală în cauză în ceea ce privește contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 604 din 24 mai 2018.

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii s-a invocat inadmisibilitatea cererii de constatare a nulității Raportului Inspecției Judiciare; Cu privire la nulitatea raportului Agenției Naționale de Integritate și constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului-șef s-a invocat: necompetența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind competentă Curtea de Apel București, și lipsa calității procesuale pasive a intimatului Consiliului Superior al Magistraturii; În ceea ce privește cererea privind nulitatea Rezoluției nr. 1096/2016 a Inspecției Judiciare este invocată necompetența funcțională a secției de contencios administrativ și fiscal, fiind Competent completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii și inadmisibilitatea cererii; S-a invocat excepția litispendenței pe capetele II, III și IV de cerere referitoare la Dosarul x/2018; s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată a Agenției Naționale de Integritate potrivit art. 68 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă de Inspecția Judiciară s-a invocat lipsa calității procesuale pasive referitor la Hotărârea nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și la raportul de anulare a Agenției Naționale de Integritate și inadmisibilitatea cererii în ceea ce privește anularea Rezoluției nr. 1096/2016 și a Raportului nr. x/2018;

Curtea analizând capetele de cerere cuprinse în contestația înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în raport de susținerile părților va dispune distinct pentru fiecare cerere în raport de art. 99 C. proc. civ., art. 138 C. proc. civ. și de dispozițiile Legii nr. 317/2004.

Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile excepției de litispendență prevăzute de art. 138 alin. (1) C. proc. civ. în ceea ce privește capetele de cerere privind nulitatea raportului ANI nr. 38336/GII din 19 octombrie 2017, constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului-șef și a Rezoluției nr. 1096/IJ/623/DIJ/2016.

Aceasta deoarece față de excepția litispendenței invocată de intimatul CSM are prioritate excepția de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal de a soluționa în primă instanță anumite capete de acțiune astfel cum a fost învestită de către reclamantă prin contestația înregistrată sub nr. x/2018.

În cauză în raport de capetele de acțiune formulate sunt aplicabile dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ. și art. 132 C. proc. civ., și art. 132 C. proc. civ., contestația cuprinzând mai multe capete de cerere principale față de care intimatul CSM a invocat prin întâmpinare excepția de necompetență materială.

Conform art. 99 alin. (1) C. proc. civ. "Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".

În consecință în baza art. 99 alin. (1) coroborat cu art. 132 alin. (1) C. proc. civ. Curtea constatând că nu este competentă material să judece în primă instanță o parte din capetele de acțiune principală cu care a fost învestită va disjunge capetele de cerere care sunt de competența Curții de apel în primă instanță de a le soluționa respectiv capetele de cerere privind nulitatea raportului ANI nr. x în contradictoriu cu intimata ANI, constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului șef C. și a Rezoluției 1096/IJ/623/DIJ/2016 în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Competența materială pe cererile dispuse este apreciată în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. raportat la faptul că reclamanta are calitatea de judecător față de care prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017 a Completului de 5 judecători a ÎCCJ, s-a dispus sancțiunea mutării disciplinare pentru sancțiunea măsurii disciplinare pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureș începând cu data de 15 ianuarie 2018.

În raport de cele reținute mai sus și vizând dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. ÎCCJ va declina competența de soluționare a capetelor de cerere disjunse în favoarea Curții de Apel Cluj - curte de apel însărcinată ca instanță menționată în decizia definitivă care a dispus asupra sancționării disciplinare a reclamantei în calitatea sa de judecător în cadrul secției penale a Curții de Apel București. În consecință, va fi respinsă excepția litispendenței invocată de intimatul CSM având ca obiect capetele de cerere disjunse.

În Dosarul nr. x/2018 în primă instanță Curtea urmează a se pronunța pe capetele de cerere din contestație având ca obiect Hotărârea nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului CSM și raportat la nr. 2737/IJ/689/DIP/2018 al intimatei inspecției judiciare.

Față de aceste capete de cerere care sunt de competența de soluționare în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal deoarece obiectul se circumscrie unei cereri care vizează cariera și drepturile reclamantei în calitate de judecător, Curtea ca stabili în principal cadrul procesual și pe fond ca analiza legalitatea și temeinicia contestației formulate.

În raport de obiect Curtea va constata că intimata B. nu are calitate procesuală pasivă deoarece acesta nu are calitatea de emitent a Hotărârii nr. 604/2018 fiind emisă de Plenul CSM prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputației sistemului judiciar și nu are calitatea de emitent a Raportului nr. x/2018 al Inspecției Judiciare raport care a stat la baza Hotărârii nr. 604/2018 prin care s-a opinat în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile apărării reputației magistratului și a sistemului judiciar, verificări efectuate conform art. 74 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 317/2004.

Față de aceste capete din contestație Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. și va respinge contestația împotriva Hotărârii nr. 604/2018 și a raportului inspecției Judiciare ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Analizând contestația declarată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Raportului nr. x/2018 al Inspecției Judiciare, Curtea apreciază pentru următoarele considerente în sensul legalității și temeinicie actelor contestate și corespunzător caracterului nefondat al contestației Curtea constată următoarele pe contestația formulată.

Prin Raportul nr. x/2018, Inspecția Judiciară a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor referitoare la cererea formulată de doamna A., judecător la Curtea de Apel București, suspendată din funcție, privind "apărarea reputației sistemului judiciar", în raport cu publicarea articolului pe pagina de internet htrp:/jurnalul.ro/editorial/magistratii-sistemului-ies-ca-uleiul-din-apa-770503.html.

Prin cererea înaintată Inspecției Judiciare la data de 10 aprilie 2018, în temeiul alt. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat "Inspecției judiciare efectuarea de verificări cu privire la solicitarea contestatoarei A., judecător la Curtea de Apel București, suspendată din funcție, de apărare a "reputației sistemului judiciar" în raport cu publicarea articolului de pe pagina de internet htrp:/jurnalul.ro/editorial/magistratii-sistemului-ies-ca-uleiul-din-apa-770503.btml.

La baza sesizării s-a aflat cererea contestatoarei A., în care aceasta a susținut că este "de interes public de a se cunoaște daca există magistrați ai sistemului, executanți în sensul acceptat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea cererii de apărare a reputațiilor", subliniind că "opinia publică nu trebuie dezinformată prin includerea distinșilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din secția pentru judecători, fără lipsa unor verificări aprofundate și în nici un caz numele său."

Verificările dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, au fost efectuate de Inspecția Judiciară în termenul de art. 53 alin. (3) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea nr. 1027/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, fiind finalizate la data de 10 mai 2018.

În cadrul verificărilor efectuate în conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, cu dispozițiile art. 53 - 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea nr. 1027/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, precum și cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal, a fost solicitat și studiat articolul de presă în raport de care s-a formulat cererea de apărare a independenței sistemului judiciar, și au fost atașate Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1589 din 15 decembrie 2016, nr. 500 din 25 aprilie 2017, nr. 1218 din 16 noiembrie 2017, nr. 1472 din 19 decembrie 2017 și nr. 32 din 11 ianuarie 2018, ordinea de zi soluționată a ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 aprilie 2018, Raportul Inspecției judiciare nr. 8226/IJ/I731/D1P/2017 și ordinea de zi soluționată a ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 27 martie 2018, punctul 12 (Hotărârea nr. 366).

Din verificările efectuate, s-a reținut că, la data de 13 noiembrie 2017, a fost dat publicității "comunicatul de presă al Direcției Naționale Anticorupție care conține, raportat la obiectul sesizării analizate, informații cu privire la așa-zisul dosar "F.", în care procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale față de G., pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.

La data de 29 martie 2018 în ediția online a publicației "jurnalul.ro" a fost dat publicității articolul cu titlul "Magistrații sistemului ies ca uleiul din apă", având următorul conținut:

"Marea încleștare pentru modificarea legilor Justiției s-a dai pe câteva articole care clarificau traseele profesionale ale magistraților și legăturile lor cu serviciile de informații. Mai ales acest ultim aspect, devenit esențial după ce a fost definit câmpul tactic ca realitate funcțională și decisivă în instanțe, a stârnit cele mai aprige dispute. Au apărut sintagme clasice pentru starea de fapt a imixtiunii altor sisteme în sistemul juridic: binom, culoarele justiției, stat paralel.

Desigur, fără a avea o structura de organizație legală, aceste noi "servicii și activități" nu pot funcționa fără trupele necesare. Ofițerii din vârful ierarhiei binomului sunt cunoscuți, dar rămân în umbră servanții conspirați din structurile formalitate și legale. Ei sunt răspândiți pe două paliere. Primul etaj acționează în rețeaua de ONG-uri de sprijin, în propagandiștii din media, obligați să acționeze la lumină, etalând convingeri la ordin și în funcție de conjunctură. Ei au ca atu libertatea de exprimare, dreptul la opinie sub care derulează grețoase operațiuni de manipulare în apărarea statului paralel și a "statuilor".

Partea cea mai nocivă se află însă în interiorul instituțiilor din sistemul juridic. Fără procurori și judecători "dedicați" și atașați binomului nu pot fi livrate și acceptate probe falsificate și date sentințele stabilite în afara sălilor de judecată, judecătorii "lor" sunt plasați în complete savant distribuite, iar procurorii au pentru acțiune un câmp acoperit de umbrela protocoalelor secrete încheiate cu SRI.

Judecătorii care sunt lipiți de binomul ocult miros de la o poștă. Unii sunt proveniți din procurori școliți inițial ca milițieni. Traseele lor profesionale sunt rapid dirijate nu prin concursuri, ci prin decizii laterale. Sunt deja celebre completele negre de la ICC], dar și de la curțile de apel. Nu mai lasă loc de dubii soluțiile date de H., I., J., A. este deja un caz clasic, divulgat chiar de Coldea și K. în fața lui L. în CSM an fost promovați de sistem judecătorii M., N., iar secția de procurori este integral înregimentată, "O." din DNA stă la rând să pice K. și își face "Mâna" cu dosare care să o urce în grad. Înțelegem de ce bătălia pentru verificarea acoperiților din justiție este un fel de Stalingrad."

Prin Raportul nr. x din 10 mai 2018 s-a opina în sensul că nu sunt elemente de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a cererii contestatoarei.

Acest raport a fost înaintat Plenului CSM pentru a dispune conform art. 30 din Legea nr. 317/2004.

Prin Hotărârea nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului CSM - filele x la pct. 2 s-a respins cererea de "apărare a reputației sistemului judiciar formulată de către contestatoare, în raport cu publicarea articolului publicat pe pagina de internet.

Analizând motivele de nelegalitate invocate de contestatoare Curtea le apreciază ca nefondate pentru următoarele considerente.

În ceea ce privește motivul de legalitate privind pretinsa încălcare a secretului deliberării, Curtea apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 385 alin. (2) C. proc. civ. deoarece hotărârea contestată nu a fost emisă în cadrul unei proceduri judiciare, hotărârea fiind emisă în cadrul unei proceduri administrative având ca obiect cererile de apărare a reputației profesionale și a independenței magistraților și care poate fi contestată ca fiind o hotărâre care privește cariera și drepturile conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 604 din 24 mai 2018 a fost adoptată în cadrul procedurii de apărare a reputației profesionale și a independenței judecătorilor, reglementată conform dispozițiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, art. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 și art. 53 - 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1027/2012.

În cadrul acestei proceduri Consiliul Superior al Magistraturii nu este instanță de judecată, ci acționează ca o structură administrativ-funcțională, astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a Curții Constituționale (a se vedea Deciziile Curții Constituționale nr. 433/2004, nr. 514/2007 și nr. 518/2007).

Astfel, în considerentele Deciziei nr. 514/2007, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de un procuror în cadrul unui dosar disciplinar în fața secției pentru procurori, Curtea Constituțională arată că nu a fost legal sesizată întrucât Consiliul Superior al Magistraturii nu este instanță de judecată, ci o "instanță extrajudiciară". Potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională poate hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, Consiliul Superior al Magistraturii nefiind una dintre instanțele judecătorești enumerate de lege, în sensul dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, raportat la art. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Procedura de votare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost respectată întocmai, aceasta fiind reglementată de Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, respectiv de normele Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, "(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor plenului ori, după caz, ai secțiilor. (2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora. (3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți."

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii votul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este direct și secret, fiind completate buletine de vot în acest sens. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează"

Prezența secretarului general și a altor persoane din aparatul propriu nu a impietat în vreun fel asupra procesului de analiză și decizie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care și-au exprimat opinia în conformitate cu legea și cu propriile convingeri.

Concluzionând, criticile contestatoarei referitoare la nerespectarea secretului deliberării nu pot fi reținute, raportat la natura juridică a actului atacat.

În ceea ce privește motivul de netemeinicie vizând modalitatea în care intimatul CSM a apreciat asupra conținutului articolului din presă, articol ce a determinat formularea cererii de către contestatoarea A.

Curtea apreciază că acel articol de presă reprezintă o exagerare jurnalistică fără depășirea libertății de exprimare, drept prevăzut de art. 30 din Constituția României și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Aprecierile subiective realizate cu privire la activitățile anumitor procurori și pretinsele legături ale acestora cu SRI în baza unor protocoale pretins nelegale și secrete nu sunt de natură a concluziona că întreg sistemul judiciar ar fi afectat prin articolul care a formulat obiectul analizei Inspecției Judiciare menționat în raportul 2737/2018.

Prin referirea la "anumiți procurori", nu se poate concluziona că demersul jurnalistic este de natură a induce ideea că întreg sistemul judiciar ar fi părtinitor și loial anumitor interese obscure.

În ceea ce privește referirea la "înregimentarea" secției pentru procurori, în mod corect a apreciat Plenul că nu este explicat sensul în care s-a făcut această afirmație și, de asemenea, că secția pentru procurori nu are nicio competență în instrumentarea cauzelor penale pentru a putea deduce o eventuală presiune, imixtiune din partea acesteia asupra întregului sistem judiciar în ansamblul său, de natură a-i afecta independența.

Prin urmare, în mod corect a reținut Plenul că întregul demers jurnalistic, chiar cu exagerările conținute, se înscrie în limitele dreptului la libera exprimare, astfel cum este prevăzut de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, rolul presei într-o societate democratică fiind acela de a semnala chiar și prin exagerări, ce pot atinge un anumit grad de intensitate, aspecte ce suscită interesul opiniei publice și care ar putea avertiza asupra unor potențiale pericole și abateri de la regulile democrației într-un stat de drept.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate al Raportului nr. x/2018 al Inspecției Judiciare privind pretinsa incompatibilitate a inspectorului șef C., acest motiv nu are legătură cu acest raport, având legătură cu capetele de cerere disjunse a căror competentă soluționare a fost declinată în favoarea Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 alin. 5 din Legea nr. 317/2004 va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Raportului nr. x/2018 al Inspecției Judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei B.

Disjunge capetele de cerere privind nulitatea raportului ANI nr. x în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului șef C. și Rezoluției 1096/IJ/623/DIJ/2016, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Declină competența de soluționare a capetelor de cerere disjunse în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Respinge excepția litispendenței ca nefondată.

Respinge contestația declarată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 604 din 24 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Raportului nr. x/2018 al Inspecției Judiciare, în contradictoriu cu CSM și Inspecția Judiciară ca nefondată.

Respinge contestația împotriva acelorași acte în contradictoriu cu B. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2019.

Procesat de GGC - LM