ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2682/2019

Deliberând asupra prezentei contestații, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018 a fost respinsă cererea de apărare a reputației profesionale formulată de doamna judecător A., ce a constituit obiectul Raportului Inspecției Judiciare nr. x/2017.

Pentru a decide în acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, următoarele considerente:

Prin cererea formulată și transmisă pe mail la data de 30 ianuarie 2017, în afară de precizările care făceau obiectul lucrării nr. x/2017 și au fost solicitate de Inspecția Judiciară, doamna judecător A. a solicitat apărarea reputației sale profesionale și cu privire la următoarele aspecte, care formează obiectul Raportului Inspecției Judiciare nr. x/2017:

- aparițiile în spațiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunțării unei soluții.

- apariția pe portalul Grupului de Investigații Politice și în emisiunea C. - D. (în urma verificărilor reieșind că, în realitate, este vorba de emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017), a unei producții a domnului jurnalist F., în raport cu care ea și colegul său, domnul judecător G. au fost catalogați drept judecători executanți, aspecte de natură să-i lezeze reputația profesională și să o expună unor sancțiuni de natură penală.

- susținerile doamnei judecător H., postate pe I., la adresa: https://www.x.com, cu următorul conținut: Colegi de-ai noștri care lucrează în cadrul noii U.M. CSM 1909 ne-au adus la cunoștință următoarele: VERDICTUL în cazul:

"LASĂ BĂ B. CĂ ȘTIU EU CINE EȘTI...", amânat pentru 08 februarie a.c., a fost luat de către "alții", după lungi dezbateri ale membrilor secției de judecători!!! Acesta este: deși incompatibilă, cei ce au hotărât în numele membrilor secției, o declară pe această preacurată judecătoare A., cea care nu a comis abaterea disciplinară de care este acuzată de "francmasonul șef al IJ" (așa cum B. afirmă despre acesta), ea doar încasând puținii bani de la Ministerul Agriculturii, parte în proces. MARE SCOFALĂ DISCIPLINARĂ ... Membrii secției servesc patria... a priori??? Pour les connaisseurs: A. + J. + cerere de intervenție + punct de vedere = LOVE.

În urma analizării aspectelor semnalate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, față de solicitarea de apărare a reputației profesionale cu privire la aparițiile în spațiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunțării unei soluții, că nu poate face obiectul unor alte verificări în lucrarea nr. x/2017 a Inspecției Judiciare, pe de o parte pentru că au fost antamate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecției Judiciare făcându-se referire la emisiunile "Ediția de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. și emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmațiile fostului președinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător, care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te știu cine ești", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmațiile reclamate și nici datele apariției.

În ceea ce privește invocarea de către doamna judecător, prin precizări ulterioare sesizării Inspecției, a unor afirmații din alte emisiuni care i-ar fi încălcat reputația profesională, se constată că nu au legătură cu aspectele din prezenta cauză. Doamna judecător are posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu o cerere separată prin care să solicite, în baza art. 30 din Legea nr. 317/2004, apărarea reputației profesionale și în raport de afirmațiile făcute în alte emisiuni televizate sau articole de presă. Cu privire la cererea petentei prin care a solicitat apărarea reputației și în raport cu susținerile doamnei judecător H., postate pe I., adresa: https://www.x.com, din verificările efectuate a reieșit că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecției Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputației profesionale, formulată de doamna judecător A.

Deși doamna judecător a făcut referire și la domnul judecător G. s-a constat că acesta nu a formulat cerere de apărare a reputației profesionale, astfel că verificările din prezenta cauză nu-l pot avea în vedere pe domnul judecător, aprecierea afectării reputației fiind de natură personală.

Referitor la afirmațiile făcute pe site-ul M. și în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept magistrat executant, s-a susținut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit și sunt mult mai mulți, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri și figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la pușcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alții s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. și cu G. și să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situație de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că analiza celorlalte trei cauze (cele vizând pe inculpații P., Q. și R.) trebuie analizate și privite în contextul manifest față de așa numitul "dosar V".

Astfel, Plenul a apreciat că cererea de apărare a reputației profesionale nu poate fi extinsă în mod individual la toate cauzele prezentate în raport, ci numai cu privire la dosarul numitului N. pentru motivele expuse anterior, iar ceea ce a urmărit autorul afirmațiilor prezentate în raport a fost inducerea ideii că doamna judecător A. a procedat în majoritatea situațiilor în care a fost învestită cu dosare ale unor inculpați cunoscuți la fel ca în dosarul V.

Or, situația numitului (...) a fost constant mediatizată, iar aceasta a făcut obiectul unor lucrări anterioare ale Inspecției Judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputației profesionale ori de apărare a independenței sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse Plenul a apreciat că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

Prin acțiunea înregistrată la data de 19 iulie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, precizată și completată la data de 31 octombrie 2018, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimații Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Marea Lojă Națională a României, S., Agenția Națională de Integritate, contestație împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018, în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, precum și cerere de chemare în judecată a altei persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul (respectiv a Agenției Naționale de Integritate), în baza art. 68 din C. proc. civ., solicitând:

- constatarea nulității Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; -constatarea nulității Raportului nr. x din 19 octombrie 2017 emis de Agenția Națională de Integritate; - constatarea nulității Rezoluției nr. x/2016 din 24 iunie 2016 a Inspecției Judiciare;

- constatarea stării de incompatibilitate a numitului S., inspector-șef al Inspecției Judiciare;

- constatarea nulității Raportului nr. x/2017 emis de Inspecția Judiciară;

- apărarea sistemului judiciar și a reputației magistratului A. În motivarea acțiunii formulate, contestatoarea a arătat, în esență, că nelegalitatea Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii derivă din nelegala alcătuire a Plenului CSM, dată de faptul că persoana ce îndeplinește funcția de consilier al președinților CSM, începând cu anul 2011 și până în prezent, este doamna T., fost ofițer DIPI, precum și din încălcarea secretului deliberării.

Cu privire la aspectele de netemeinicie, s-a arătat că Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins în mod neîntemeiat cererea de apărare a reputației, a fost întocmită cu încălcarea gravă a prevederilor legale, fiind vădit netemeinică.

Contestatoarea a solicitat anularea actului administrativ atacat și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie apărată reputația profesională a judecătorului A. și a sistemului judiciar în ansamblul său, deoarece utilizarea sintagmei de magistrat executant, corupt, nepregătit, pune într-o lumină nefavorabilă prestanța și credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.

În dovedirea acțiunii sale, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: raportul Inspecției Judiciare ce a stat la baza deciziei atacate în prezenta cauză, acesta fiind relevant în soluționare pricinii, hotărârea de excludere din magistratură, care a rămas definitivă prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportul Agenției Naționale de Integritate, raportul de incompatibilitate a domnului inspector-șef S., Statutul Marii Loje Naționale din România, Protocolul privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, solicitând ca, în cazul în care aceste înscrisuri nu se regăsesc la prezentul dosar, ci doar în Dosarul nr. x/2018, să fie atașate.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect nulitatea Raportului nr. x/2017 emis de Inspecția Judiciară, precizând că partea nu a formulat obiecțiuni la acest raport în termenul legal. Pe fond, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, neexistând nici un motiv de nelegalitate a hotărârii contestate.

În consecință, Înalta Curte a rămas investită cu soluționarea capetelor de cerere nr. x, y și z din acțiunea principală precizată și completată, referitoare la: constatarea nulității Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, constatarea nulității Raportului nr. x/2017 emis de Inspecția Judiciară și apărarea sistemului judiciar și a reputației magistratului A.

În ședința publică din data de 8 mai 2019, contestatoarea personal a precizat (pentru toate cele trei dosare similare pe care le-a avut pe rolul aceluiași complet la acea dată, respectiv: nr. 1263/1/2018, nr. 1272/1/2018 și nr. 1974/1/2018) că nu mai susține cererea de obligare a ÎCCJ să sesizeze Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, față de pronunțarea Curții Constituționale care a dezincriminat, practic, spălarea de bani.

Prin urmare, Înalta Curte reține că în prezenta cauză contestatoarea a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ actul administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, solicitând totodată pronunțarea și asupra legalității raportului (operațiunii administrative) ce a stat la baza emiterii acesteia și, în final, pe fondul cererii de apărare a reputației contestatoarei soluționate prin hotărârea contestată.

Analizând cauza sub toate aspectele, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, a apărărilor formulate, pe baza dovezilor administrate și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Contestatoarea a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputației profesionale formulată de doamna judecător A., ce a constituit obiectul Raportului Inspecției Judiciare nr. x/2017.

Prin Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2017 s-au făcut verificări, față de cererea de apărare a reputației profesionale, cu privire la:

- aparițiile în spațiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunțării unei soluții.

- apariția pe portalul Grupului de Investigații Politice și în emisiunea C. - D. (în urma verificărilor reieșind că, în realitate, este vorba de emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017), a unei producții a domnului jurnalist F., în raport cu care ea și colegul său, domnul judecător G. au fost catalogați drept judecători executanți, aspecte de natură să-i lezeze reputația profesională și să o expună unor sancțiuni de natură penală.

- susținerile doamnei judecător H., postate pe I., la adresa: https://www.x.com, cu următorul conținut:

"Colegi de-ai noștri care lucrează în cadrul noii U.M. CSM 1909 ne-au adus la cunoștință următoarele: VERDICTUL în cazul:

"LASĂ BĂ B. CĂ ȘTIU EU CINE EȘTI...", amânat pentru 8 februarie a.c., a fost luat de către "alții", după lungi dezbateri ale membrilor secției de judecători!!! Acesta este: deși incompatibilă, cei ce au hotărât în numele membrilor secției, o declară pe această preacurată judecătoare A., cea care nu a comis abaterea disciplinară de care este acuzată de "francmasonul șef al IJ" (așa cum B. afirmă despre acesta), ea doar încasând puținii bani de la Ministerul Agriculturii, parte în proces. MARE SCOFALĂ DISCIPLINARĂ...Membrii secției servesc patria... a priori??? Pour les connaisseurs: A. + J. + cerere de intervenție + punct de vedere = LOVE..."

Prin Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2017 s-a opinat în sensul că situația numitului N. a fost constant mediatizată, făcând obiectul unor lucrări anterioare ale inspecției judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputației profesionale ori de apărare a independenței sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse s-a considerat că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

În urma analizării aspectelor semnalate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, față de solicitarea de apărare a reputației profesionale cu privire la aparițiile în spațiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunțării unei soluții, că nu poate face obiectul unor alte verificări în lucrarea nr. x/2017 a Inspecției Judiciare, pe de o parte pentru că au fost antamate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecției Judiciare făcându-se referire la emisiunile "Ediția de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. și emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmațiile fostului președinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător, care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te știu cine ești", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmațiile reclamate și nici datele apariției.

În ceea ce privește invocarea de către doamna judecător, prin precizări ulterioare sesizării Inspecției, a unor afirmații din alte emisiuni care i-ar fi încălcat reputația profesională, Plenul a constatat că nu au legătură cu aspectele din prezenta cauză. Doamna judecător are posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu o cerere separată prin care să solicite, în baza art. 30 din Legea nr. 317/2004, apărarea reputației profesionale și în raport de afirmațiile făcute în alte emisiuni televizate sau articole de presă. Cu privire la cererea contestatoarei prin care a solicitat apărarea reputației și în raport cu susținerile doamnei judecător H., postate pe I.,adresa:https://www.x.com, din verificările efectuate a reieșit că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecției Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputației profesionale, formulată de doamna judecător A.

Deși doamna judecător a făcut referire și la domnul judecător G. s-a constat că acesta nu a formulat cerere de apărare a reputației profesionale, astfel că verificările din prezenta cauză nu-l pot avea în vedere pe domnul judecător, aprecierea afectării reputației fiind de natură personală.

Referitor la afirmațiile făcute pe site-ul M. și în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept "magistrat executant", s-a susținut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit și sunt mult mai mulți, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri și figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la pușcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alții s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. și cu G. și să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situație de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că analiza celorlalte trei cauze (cele vizând pe inculpații P., Q. și R.) trebuie analizate și privite în contextul manifest față de așa numitul "dosar V".

Astfel, Plenul a apreciat că cererea de apărare a reputației profesionale nu poate fi extinsă în mod individual la toate cauzele prezentate în raport, ci numai cu privire la dosarul numitului N. pentru motivele expuse anterior, iar ceea ce a urmărit autorul afirmațiilor prezentate în raport a fost inducerea ideii că doamna judecător A. a procedat în majoritatea situațiilor în care a fost învestită cu dosare ale unor inculpați cunoscuți la fel ca în dosarul V.

Or, situația numitului (...) a fost constant mediatizată, iar aceasta a făcut obiectul unor lucrări anterioare ale Inspecției Judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputației profesionale ori de apărare a independenței sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse Plenul a apreciat, împărtășind punctul de vedere al Inspecției Judiciare, că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptată în cadrul procedurii de apărare a reputației profesionale și a independenței judecătorilor, ale cărei coordonate sunt trasate în dispozițiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"Judecătorul sau procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii."

Art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, prevede că: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

(2)Judecătorii sau procurorii care consideră că independența și imparțialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii." Procedura administrativă de apărare a reputației profesionale este detaliată în art. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare a C.S.M. aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 326/2005 și art. 53 - 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciare aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1027/2012, după cum urmează:

Conform art. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare a C.S.M. forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Consiliul are dreptul și obligația să apere independența, imparțialitatea și reputația profesională a judecătorilor și procurorilor.

(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.

(3)Verificarea aspectelor semnalate se efectuează prin intermediul Inspecției judiciare".

Totodată, potrivit art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Verificările pentru soluționarea sesizărilor cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței acestora se efectuează la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererile privind apărarea reputației profesionale și a independenței adresate de judecători și procurori direct Inspecției Judiciare se înaintează, pe cale administrativă, Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Verificările prevăzute la alin. (1) se efectuează în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării; acest termen poate fi prelungit cu încă 15 zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcție de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnați sau de existența altor motive întemeiate.

Dispozițiile art. 11 alin. (1) - (3) și (6), art. 12, art. 13 și ale art. 14 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. ".

Conform art. 54 din același Regulament:

"1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari.

(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și argumentarea soluției propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță.

(3) După avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecțiuni.

(4) Obiecțiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului și se transmit Inspecției Judiciare.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportul de inspecție prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecții formulate de magistrat, precum și, dacă este cazul, răspunsul Inspecției Judiciare referitor la acestea se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii."

Acesta fiind contextul juridic al cauzei, Înalta Curte constată că analiza cererii de apărare a reputației profesionale și emiterea hotărâri Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a făcut cu respectarea normelor procedurale, iar contestatoarea nu a formulat obiecțiuni față de conținutul Raportului Inspecției Judiciare nr. x/2017.

Înalta Curte reține că doamna judecător A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar în motivarea acesteia, la pct. II "aspecte care țin de nelegalitatea hotărârii", a invocat nelegala alcătuire a plenului CSM, susținând că, din "garant al independentei justiției", prin protocolul semnat cu Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii este caracterizat în doctrina de specialitate ca fiind "unitate de elită a SRI", de vreme ce în conformitate cu art. 3 lit. a) din Protocolul SRI-CSM, părțile se obligau "să valorifice eficient posibilitățile pentru identificarea anticipată și în timp util a unor fapte care ar putea afecta înfăptuirea justiției sau realizarea securității naționale", iar singurul consilier al președinților CSM din anul 2011 și până în prezent, este numita T., fost ofițer DIPI. A invocat contestatoarea și încălcarea secretului deliberării.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor plenului ori, după caz, ai secțiilor.

(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora.

(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți."

De asemenea, conform art. 29 alin. (4) din același act normativ: "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează".

Față de actele dosarului, Înalta Curte reține că procedura de votare în vederea adoptării hotărârii contestate s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 317/2004 și art. 12 și 12

1

din Regulamentul de organizare și funcționare a C.S.M., iar votul membrilor C.S.M. participanți la dezbaterile pe marginea cererii de apărare a reputației profesionale a fost exprimat cu respectarea dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004. În cadrul acestei proceduri, reglementată în mod expres de dispozițiile art. 15 din Regulamentul nr. 326/2005, C.S.M. nu este instanța de judecată, ci acționează ca o structură administrativă funcțională, astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a Curții Constituționale (Deciziile nr. 433/2004, 518/2007).

Prezența secretarului general al C.S.M. și a altor persoane din aparatul propriu al C.S.M. nu este de natură să afecteze procedura de vot și "secretul deliberărilor", ci din contră, prezența acestora este necesară pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a procedurii de votare, pentru a număra voturile exprimate și pentru a consemna argumentele opiniei majoritare ce vor constitui motivarea hotărârii adoptate.

Mai mult decât atât, contestatoarea nu a arătat în concret la ce persoane se referă și cum ar fi putut acestea influența rezultatul votului.

Susținerile contestatoarei privind protocolul semnat de Consiliul Superior al Magistraturii cu Serviciul Român de Informații exced cadrului procesual de față și nu au relevanță pentru legala alcătuire a Plenului CSM din data adoptării hotărârii contestate.

Sub aspectul motivelor de netemeinicie, în motivarea acțiunii, contestatoarea a susținut că hotărârea contestată a validat raportul inspecției judiciare care a avut în vedere existența, la acel moment, a unei prezumții puternice se săvârșire a unei abateri disciplinare ca urmare a exercitării unei acțiuni disciplinare împotriva sa, în temeiul Rezoluției nr. x/2016 din 24 iunie 2016, acțiune care în opinia sa este expresia unui abuz de putere, fiind exercitată cu rea credință de către o persoană aflată în stare de incompatibilitate (respectiv, de inspectorul-șef S., care avea simultan calitățile de judecător și de mason).

Înalta Curte reține că, în ciuda naturii complexe și extinse a criticilor contestatoarei, obiectul analizei în raport de învestirea instanței, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, îl constituie Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 30 din 11 ianuarie 2018 prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputației profesionale formulată de contestatoare, față de cele trei situații analizate în Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2017.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanța de contencios examinează conduita autorității publice, inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discreționare și încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege.

În acest context, se impune a fi subliniat faptul că, în exercitarea atribuțiilor lor, autoritățile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

Din perspectiva efectuării controlului de legalitate asupra hotărârii atacate se impune a se preciza că legea nu definește noțiunea de reputație profesională, însă din coroborarea art. 12, art. 14 alin. (1) lit. c) și art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, rezultă că reputația profesională este o consecință directă a modului în care judecătorul își exercită funcția, fiind dovada independenței, imparțialității și integrității pe care magistratul trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei, dreptul la reputație figurând printre drepturile garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca element esențial al dreptului la apărarea vieții private.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 și art. 30 din Legea nr. 317/2004, C.S.M. apără judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Intervenția C.S.M. este reglementată, așadar, în scopul realizării în condiții corespunzătoare a actului de justiție și este justificată în măsura în care se asigură protecție judecătorului aflat în exercitarea atribuțiilor specifice funcției deținute, dat fiind faptul că independența judecătorului nu reprezintă un privilegiu, ci o obligație fundamentală a acestuia de a-și dezvolta calitățile intelectuale și morale care stau la baza conduitei independente și imparțiale în judecarea fiecărui caz.

Se impune a fi subliniat faptul că în exercitarea dreptului de apreciere asupra cererii de apărare a reputației profesionale în raport de aspectele semnalate în articolele publicate în presă, C.S.M. trebuie să țină seama de libertatea de exprimare garantată de art. 30 din Constituția României, precum și de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Este adevărat că, în aprecierea limitelor criticii admisibile, trebuie să se țină seama de misiunea particulară a puterii judiciare în societate, însă, dincolo de asemenea situații limită, în jurisprudența CEDO s-a arătat că presa are îndatorirea de a informa opinia publică asupra tuturor problemelor de interes general, iar printre acestea se află, fără nicio îndoială, și cele care privesc funcționarea justiției, instituție esențială într-o societate democratică.

Prin urmare, Plenul C.S.M. trebuie să stabilească dacă articolele invocate în cererea de apărare a reputației profesionale se circumscriu activității de informare a publicului, desfășurată în mod echilibrat și în limitele date de reglementările ce vizează libertatea de exprimare.

Analizând conținutul actului administrativ atacat, în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârea Plenului C.S.M. respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, fiind amplu și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, față de solicitarea de apărare a reputației profesionale cu privire la aparițiile în spațiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunțării unei soluții, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, cum de altfel s-a arătat și în raportul Inspecției Judiciare, că aspectele semnalate nu pot face obiectul unor alte verificări, întrucât, pe de o parte au fost analizate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecției Judiciare fiind avute în vedere emisiunile "Ediția de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. și emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmațiile fostului președinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător și care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te știu cine ești", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmațiile reclamate și nici datele apariției.

De asemenea, cu privire la cererea contestatoarei prin care a solicitat apărarea reputației în raport cu susținerile doamnei judecător H., postate pe I., adresa: https://www.x.com, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, cum de altfel s-a arătat și în raportul Inspecției Judiciare, că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecției Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputației profesionale, formulată de doamna judecător A.

Înalta Curte constată că, deși Plenul CSM nu a făcut o analiză pe fond cu privire la aceste două aspecte semnalate, contestatoarea nu a formulat obiecțiuni la Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2017, în condițiile art. 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciare aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1027/2012, acceptând implicit că poate formula apărări în cadrul lucrărilor menționate mai sus.

Cel de al treilea aspect față de care se solicitase apărarea reputației profesionale este referitor la afirmațiile făcute pe site-ul Grupului de Investigații Politice și în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept "magistrat executant". S-a susținut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit și sunt mult mai mulți, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri și figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la pușcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alții s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. și cu G. și să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situație de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că cele trei cauze invocate (vizând pe inculpații P., Q. și R.) trebuie analizate și privite în contextul manifestat față de așa numitul "dosar V".

Or, cu privire la acest dosar, se impune a arăta că: - în lucrarea înregistrată sub nr. x/2014, prin rezoluția din 22 mai 2014 s-a dispus clasarea sesizărilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției și de domnul N. cu privire la modul în care s-a realizat repartizarea aleatorie a dosarului nr. (...) al Curții de Apel B, precum și cu privire la nerespectarea principiului repartizării aleatorii a aceluiași dosar, atât în primă instanță, la Tribunalul B. cât și în apel, la Curtea de Apel B.

- în lucrarea înregistrată sub nr. x/2014, prin rezoluția emisă la data de 7 august 2014, s-a dispus clasarea sesizării formulată de domnul SP, reținându-se că judecătorii cauzei, A. și G., de la Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, nu au comis abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, întrucât au făcut aplicarea dispozițiilor legale în materie din Noul C. proc. pen., iar soluțiile adoptate privind respingerea unor cereri formulate de apărătorii inculpaților au fost motivate corespunzător.

- în lucrarea nr. x/2014, prin rezoluția din 11 august 2014, s-a dispus clasarea sesizării formulată de domnul N., reținându-se, pe de o parte, că desemnarea judecătorilor G. și A. în componența completului de judecată care a soluționat cauza în discuție, în apel, nu contravine dispozițiilor legale care reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor și, pe de alta, că modul de instrumentare a cauzei în ședința de judecată din 1 iulie 2014 este conform dispozițiilor legale aplicabile.

- în lucrarea înregistrată la Inspecția Judiciară, atât la Direcția de inspecție judiciară pentru judecători, cât și la Direcția de inspecție judiciară pentru procurori, sub nr. x/2014, la data de 13 august 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecției Judiciare, în temeiul dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, efectuarea de verificări pentru a stabili dacă și în ce măsură a fost adusă atingere independenței și imparțialității judecătorilor și procurorilor, precum și independenței sistemului judiciar în ansamblul său, ca urmare a apariției în mass-media a unor articole cu privire la activitatea de judecată desfășurată la nivelul Curții de Apel București, precum și cea de urmărire penală realizată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul (...), iar prin Hotărârea nr. 1022 din 23 septembrie 2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a independenței sistemului judiciar, în raport de aspectele prezentate în mass - media cu privire la activitatea de judecată desfășurată la nivelul Curții de Apel București, precum și cea de urmărire penală realizată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și a dispus emiterea unui comunicat de presă, în sensul concluziilor Inspecției Judiciare.

Cu privire la afirmațiile din emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017 și postările de pe site-ul G.I.P, față de dosarul privind arestarea inculpatului Q., se constată că, la sesizarea acestuia din urmă, s-au făcut verificări cu privire la modalitatea de exercitare a atribuțiilor funcției de către doamna judecător A., în cadrul lucrării nr. x/2016 a Inspecției Judiciare nereținându-se săvârșirea vreunei abateri disciplinare.

Cu privire la afirmațiile față de dosarul inculpatului R., s-a reținut că în emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017, domnul F. a făcut următoarele referiri:

"Cazul R. este cred cel mai interesant dintr-un punct de vedere. R., care el n-a fost anti-L., el a încercat, cred eu, să fie bine cu toată lumea. Ce i se întâmplă? L. avea treabă cu U. și cu V., să le dea rușilor. De acolo cred că a început ceva. Dar R. a nimerit în războiul dintre W. și binom și atunci ce i se întâmplă? El a picat tot la G. și B., la Curtea de Apel, dar o chestie administrativă a împărțit-o completul. Au fost separați cei doi".

Totodată pe site-ul M. domnul F. susține că "pentru că L. voia să dea U. rușilor și pentru că R. a căzut la mijloc între W. și binom, judecătorii B. și G. au primit o nouă misiune. În 2015, completul format din cei doi a fost trimis să-1 execute pe R. Printr-o decizie internă a Curții de Apel, cei doi au fost despărțiți, dosarul rămânând însă la A., care a dispus sechestrarea tuturor bunurilor lui R. și ale familiei sale. R. a reușit să scape de judecătoarea B., recuzând-o, numai că sistemul i 1-a trimis în locul ei pe judecătorul G.".

Și aceste aspecte au făcut obiectul unor verificări anterioare într-o altă lucrarea nr. x/2015 a Inspecției judiciare, urmare unui memoriu formulat de petenta S.C. T, iar prin rezoluția de clasare a Inspecției judiciare s-a reținut că aspectele invocate privind modificările succesive a completelor de judecată la nivelul Curții de Apel București, în perioada ultimului an, deși reale, nu pot concluziona că s-a avut în vedere strict obiectul acestui dosar în care petentul a avut calitatea de inculpat, deoarece este atributul Colegiului de conducere să dispună modificări, în situații obiective, la propunerea președintelui de secție, iar verificările prealabile realizate de Inspecția Judiciară urmare a sesizărilor formulate de petenții R. și X. nu au condus la existența indiciilor săvârșirii vreunei abateri disciplinare de către magistrații vizați, procedându-se la clasarea sesizării.

Referitor la afirmațiile privind pe inculpatul P. s-a reținut că în emisiunea "E." din data de 27 ianuarie 2017 domnul F. a făcut următoarele afirmații:

"P. în 2010, după ce s-a certat cu L., vedeți că L. e în centrul tuturor acestor chestii, P. în 2010 se demarează chestia cu favorizarea lui Y. și, ce să vezi? În chestiunea lui P. cu Y. doamna B. apare ca judecător. Sigur că P. reușește într-o primă fază să o recuze pe doamna A., dar judecătoarea care a admis recuzarea este executată de doamna Z.".

De asemenea, în articolul apărut pe site-ul G.I.P jurnalistul a susținut că "După ce îl susținuse ani de zile, P. s-a supărat pe L. Ca urmare, la sfârșitul lui 2010, Z. l-a trimis în judecată pe P. pentru favorizarea lui Y. Dosarul i-a fost repartizat A., pe atunci judecător la Tribunalul București. Știind care este misiunea ei, judecătoarea A. nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. A fost recuzată de unul dintre inculpații din dosar, iar judecătoarea care a admis recuzarea a devenit imediat ținta răzbunării lui Z.."

Din verificările efectuate, s-a constatat că acest dosar a fost instrumentat cu mare celeritate, timp de 13 termene până la data de (...), acordându-se în medie circa 2 termene la 3 săptămâni, când a fost admisă cererea de recuzare formulată de P., dosarul fiind trimis spre o nouă repartiție aleatorie. Cererea de recuzare a fost admisă deoarece doamna judecător ar fi făcut considerații la analiza măsurii controlului judiciar cu privire la vinovăția inculpatului.

Analizând întregul context factual prezentat mai sus, Înalta Curte reține că în mod corect Plenul CSM a concluzionat că, în ceea ce privește afirmațiile publice referitoare la modul de derulare a procedurilor ori de soluționare a unor cauze privind pe inculpații Q., R. și P., deși se acreditează ideea ingerinței unor terți în actul de justiție, inducând opiniei publice suspiciuni cu privire reputația judecătorilor care au participat în compunerea completului, totuși acestea au fost tăcute tot în contextul dosarului I.C.A, ca o întărire a celor afirmate cu privire la dosarul privind pe inculpatul N.

Prezentarea în media a activității profesionale a magistraților, în limitele impuse de libertatea de exprimare reprezintă o preocupare legitimă a acesteia cu atât mai mult în acele cazuri care suscită un interes deosebit din partea publicului precum este cazul în speță, reacția presei nefiind disproporționată din această perspectivă și nici de natură a afecta reputația profesională a magistratului.

Tonul mai virulent al unui invitat sau exprimările insinuante, tendențioase din articolele apărute online nu sunt de natură să diminueze nici importanța faptelor, nici interesul pentru aducerea acestora la cunoștința publicului larg și dezbaterea în presa audio-vizuală, nefiind justificată- prin raportare strictă la situația de fapt din prezenta cauză - susținerea contestatoarei din cererea de apărare a reputației profesionale, că ar fi vorba de un adevărat "linșaj mediatic".

Este îndatorirea presei, într-o societate democratică, să comunice informații și idei despre toate problemele de interes general, nu numai pentru informațiile sau ideile acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci și pentru cele care lovesc, șochează sau neliniștesc: aceasta este dorința pluralismului, toleranței și neutralității deschise, fără de care nu există societate democratică (Cornelia Popa împotriva României, nr. 17437/03, publicată în M.Of. nr. 31 din 6 ianuarie 2012).

Comentariile realizate, chiar dacă, pe alocuri, mai acide și incisive, vin în susținerea preocupării legitime a presei care reprezintă într-adevăr unul din mijloacele de care dispun responsabilii politici și opinia publică pentru a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilități conform scopului constitutiv și misiunii care le este încredințată (Prager și Oberschlick, pct. 34).

În aprecierea limitelor criticii admisibile, în acord cu jurisprudența CEDO, trebuie să se țină seama că articolele analizate se refereau la o temă de interes general, respectiv încrederea societății în justiție, iar afirmațiile ziariștilor nu priveau aspecte din viața privată a contestatoarei, ci comportamentele și atitudinile acesteia care implicau calitatea sa de magistrat (Sabău și Pîrcălab împotriva României, Cornelia Popa împotriva României).

Afirmațiile de genul celor descrise mai sus se circumscriu unei activități de informare a publicului, desfășurată în limite normale, fără a se putea identifica elemente de natură a aduce atingere reputației profesionale a doamnei judecător A.

Pe de altă parte, judecătorul are obligația de a manifesta rezervă în relațiile cu mass media. Acesta nu poate, în numele libertății de exprimare, să pară a fi părtinitor sau a acționa în favoarea uneia dintre părți. Chiar și în fața atacurilor sau criticilor, judecătorul trebuie să exercite aceeași discreție și rezervă.

Referitor la criticile contestatoarei cu privire la procedura cercetării disciplinare, în contextul cauzei de față, Înalta Curte, raportat chiar la obiectul analizei întreprinse de intimatul C.S.M. prin actul atacat, apreciază că excede cenzurii și examinării legalității de către această instanță, întrucât procedura cercetării disciplinare este o procedură distinctă de prezenta cauză, supusă unei reglementări legale distincte care de asemenea exced competențelor materiale ale acestei instanțe.

Referirile Consiliului Superior al Magistraturii la această procedură de cercetare disciplinară au fost făcute doar pentru a explica interesul presei din acea perioadă, în contextul în care contestatoarea a fost suspendată din funcție, exclusă din magistratură pentru ca în final, prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție să înlocuiască sancțiunea excluderii din magistratură cu sancțiunea mutării disciplinare pe o perioadă de 6 luni la o altă curte de apel.

Nefondate sunt și criticile contestatoarei cu privire la Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2017, Înalta Curte constatând că a fost întocmit, conform art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii și nu s-a invocat nerespectarea termenului pentru efectuarea verificărilor, cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) și este avizat de persoanele prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol, fiind comunicat în termenul legal contestatoarei pentru formularea de obiecții.

Cu privire la pretinsa stare de incompatibilitate a inspectorului șef, se constată că nu a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, ci, dimpotrivă, chiar contestatoarea a depus la dosar copia raportului Agenției Naționale de Integritate nr. x, prin care s-a constatat că nu există indicii privind starea de incompatibilitate a inspectorului S.

Toate celelalte susțineri din contestația precizată și completată vizează capetele de cerere disjunse și declinate prin Decizia nr. 4488 din 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, nefăcând obiectul analizei în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate mai sus, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația ca neîntemeiată, hotărârea atacată fiind emisă în limitele competențelor prevăzute de art. 30 din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 75 din Legea nr. 303/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 mai 2019.

GGC - LM