ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Deliberând, în

condițiile art, 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Dorohoi sub nr. 4168/222/2014 din data de 26 noiembrie 2014,

revizuentul F.I., prin procurator P.S., în contradictoriu cu intimații B.D.

(fiica defuncților M.M. și M.G.), Comisia locală de aplicare a legii fondului

funciar a comunei Șendriceni, jud. Botoșani și Comisia județeană pentru

stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani a

formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 1330 din 10 noiembrie 2006

pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr, 676/222/2006, solicitând

instanței admiterea acesteia, anularea sentinței civile, iar cu ocazia

rejudecării pe fond, constatarea nulității absolute și anularea parțială a

titlului de proprietate nr. 100184 din 11 octombrie 2001 întocmit pe numele

M.G. pentru suprafața de 1000 mp teren din pe 211/1,

În drept s-au invocat

dispozițiile art. 322 pct. 5 din vechiul C. proc. civ., cu motivarea că există

înscrisuri noi care nu au fost avute în vedere de instanța de fond și anume,

adresa de la Arhivele Naționale și titlul de proprietate emis pe numele T.M.,

precum și Decizia nr. 347 din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani.

De asemenea, s-au

invocat și dispozițiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ. cu motivarea

că există două hotărâri definitive potrivnice și anume Decizia civilă nr. 347 R

din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani și Sentința civilă nr. 390 din 11

martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi.

La termenul de

judecată din 17 februarie 2015 instanța a dispus disjungerea cererii de revizuire

formulată de revizuentul F.I. în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul

C. proc. civ. în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de fond

funciar Șendrieeni și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor Botoșani de cererea de revizuire

formulată de revizuentul F.I. în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 5 din vechiul

C. proc. civ. în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de fond

funciar Șendrieeni și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, formându-se prezentul Dosar cu

nr. 628/222/2015, cu termen de judecată la data de 31 martie 2015, termen până

la care li s-a pus în vedere părților să-și exprime punctul de vedere cu

privire la excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dorohoi invocată

din oficiu de instanță.

Prezent în instanță

la acest termen de judecată, revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu

excepția invocată din oficiu și cu declinarea competenței în favoarea Curții de

Apel Suceava.

Prin Sentința civilă

nr. 695 din 31 martie 2015, s-a admis excepția de necompetență materială a

Judecătoriei Dorohoi, invocată din oficiu, și a declinată competența de

soluționare a cauzei având ca obiect cererea de revizuire formulată în temeiul

art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul C. proc. civ. de revizuentul F.I., prin

procurator P.S., în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de

aplicare a legii fondului funciar a comunei Șendrieeni, jud. Botoșani și

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor Botoșani, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția civilă, jud.

Suceava.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că revizuentul și-a întemeiat cererea pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ., susținând că există

două hotărâri definitive potrivnice, și anume Decizia civilă nr. 347 R din 30

aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani și Sentința civilă nr. 390 din 11 martie

2009 a Judecătoriei Dorohoi.

Potrivit art. 323 alin.

(2) din vechiul C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire

se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele

care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Față de cele arătate

și de dispozițiile art. 158 - 159 din vechiul C. proc. civ., instanța a admis

excepția invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Prin Decizia nr. 58

din 21 mai 2015, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca

nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul F.I., în

contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de aplicare a legii fondului

funciar a comunei Șendriceni, jud. Botoșani, Comisia județeană pentru

stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, P.E.,

C.T., Comisia locală de fond funciar a comunei Hilișeu Horia, Instituția

Prefectului județului Botoșani, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Botoșani și P.V.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:

Potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de

apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive

potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Invocarea motivului

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a

mai multor condiții: existența hotărârilor definitive contradictorii,

hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină și să fie date în

dosare diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității

de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța a omis să se pronunțe

asupra ei, să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

În cauză, Curtea a

constatat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. și că Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 pronunțată de

Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1686/222/2011 nu încalcă autoritatea de

lucru judecat a Sentinței civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunțată în

Dosarul nr. 1441/222/2008 ai Judecătoriei Dorohoi.

Curtea a reținut, din

examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat motivul de revizuire

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul acțiunii în cele două

dosare este diferit. Astfel, prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr.

1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către reclamanta P.M.

constatarea nulității absolute a procesului- verbal de punere în posesie din 25

iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamț a fost pusă

în posesie cu suprafața de 1000 mp teren, situată în satul Pădureni, comuna Șendriceni,

jud. Botoșani, iar prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr.

1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani reclamanta P.. a solicitat anularea

titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G. pentru 1000 mp

teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna Șendriceni; modificarea

titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea unor suprafețe și

înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terți și înscrierea în titlul

său a terenului de 0,44 ha intravilan.

Curtea a reținut, de

asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al

Tribunalului Botoșani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC

Tazlău Neamț.

Cum în cauză nu se

regăsește identitatea de obiect și nici persoanele pentru care s-au emis

titluri de proprietate sau acte prealabile reconstituirii dreptului de

proprietate nu figurează ca părți în ambele dosare, doar reclamanta fiind

aceeași, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.

322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care a respins cererea de revizuire ca

nefondată.

Aspectele noi

invocate de revizuent prin concluziile scrise, nu au fost analizate de instanță

întrucât, concluziile scrise au fost depuse după închiderea dezbaterilor.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs motivat, în termenul legal, revizuentul F.I. și

intimații P.E. și P.V.

Prin motivele de

recurs se critică, în esență, următoarele aspecte:

Instanța nu a fost

alcătuită potrivit dispozițiilor legale. Atât instanța de la Judecătoria Dorohoi

prin judecător C.N.C., cât și instanța de la Curtea de Apei Suceava prin

judecător C.G. - Președinte al completului de judecată, a fost ilegal

constituită.

Hotărârea s-a dat cu

încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, în sensul că la termenul

de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepția de necompetență

materială a curții de apel, deoarece se pune în discuție și o decizie a Curții

de Apel Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr.

3532/2005, copie a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei și la termenul de

judecată din data de 14 mai 2015, când s-a invocat în fața instanței de

judecată această situație, conform art. 322 pct. 7 și art. 323 alin. (2) din

vechiul C. proc. civ.

Prin hotărârea dată

instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, în

sensul că instanța Curții de Apel Suceava a încălcat dreptul revizuenților

legal și legitim la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la

cunoștință de întâmpinare și a răspunde în scris împreună cu înscrisuri

doveditoare împotriva întâmpinării din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru

termenul de judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare

a legii fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul Botoșani. Totodată,

instanța a încălcat principiile procesuale, respectiv principiul

contradictorialității și al unui proces echitabil (...).

Instanța a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și

înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic a acestuia (...), a omis cu bună

știință atât întâmpinarea din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru termenul de

judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii

fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul Botoșani, dar și concluziile

scrise împreună cu înscrisurile doveditoare solicitate chiar de către instanța

de judecată și depuse la dosar, la registratura Curții de Apel Suceava, la data

de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase pronunțarea

cauzei.

Decizia civilă nr. 58

din data de 21 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr.

628/222/2015 este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii, motiv de recurs ce se circumscrie cazului de

modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În acest sens se

susține că, din examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat motivul

de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., curtea de apel a

reținut în mod eronat și cu rea-credință, atât părțile cât și obiectul acestor

cereri, căutând cu orice preț ca această întreagă jurisprudență ilegală care

are la bază însăși Sentința civilă nr. 1330/2006 a Judecătoriei Dorohoi a cărei

revizuire constituie obiectul prezentei cereri de revizuire, să rămână

neafectată și să mențină actele de corupție săvârșite de către pârâte cu

permisiunea instanțelor de judecată. Este evident faptul că pârâta Comisia

locală de aplicare a legilor fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul

Botoșani, are calitatea de pârâtă în toate dosarele cu hotărârile aduse în

discuție, iar suprafețele de teren din p.c. 211 și p.c. 516, pe lângă alte

suprafețe de teren fac obiectul acțiunilor cu hotărârile ce se cereau și se cer

examinate în prezenta cerere de revizuire.

În continuare, se

face o descriere, în fapt, a situației litigioase dintre părți și se solicită

admiterea recursului astfel formulat, casarea deciziei atacate și rejudecarea

cauzei pe fond sub toate aspectele solicitate în cererea de revizuire.

În recurs a formulat

întâmpinare intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani

prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I.

Botoșani și, pe cale de consecință, a solicitat să se respingă acțiunea

formulată în contradictoriu cu această instituție, considerând că motivul

citării Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară în acest proces, numai

pentru opozabilitate, este neîntemeiat.

Examinând excepția

lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Botoșani, invocată în apărare pe

cale de întâmpinare, Înalta Curte reține că revizuirea este o cale de atac

extraordinară, de retractare, care nu permite modificarea cadrului procesual

stabilit de instanța a cărei hotărâre se solicita a fi revizuită. Revizuirea nu

declanșează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleiași

cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea să nu se poată desfășura decât în

cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare.

Prin urmare, cum în

speță se solicită revizuirea Deciziei civile nr. 347 R din 30 aprilie 2014

pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1686/222/2011, potrivnică

Sentinței civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunțată de judecătoria Dorohoi

în Dosarul nr. 1441/222/2008, și cum O.C.P.I. Botoșani figurează ca parte în

procesul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta

Curte constată că este pe deplin justificată calitatea procesuală pasivă a

acestei părți în cererea de revizuire pendinte.

Examinând recursul

prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că nu este fondat.

În ceea ce privește

prima critică de recurs, ce vizează faptul că instanța nu ar fi fost alcătuită

potrivit dispozițiilor legale, sens în care se susține că "atât instanța

de la Judecătoria Dorohoi prin judecător C.N.C., cât și instanța de la Curtea

de Apel Suceava prin judecător C.G. - Președinte al completului de judecată a

fost ilegal constituită, Înalta Curte constată că nu este întemeiată.

În primul rând, din

verificarea hotărârii atacate cu recurs și din motivarea acestei critici,

instanța constată că se circumscrie motivului de casare, de ordine publică,

prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ. care se referă la alcătuirea greșită

a instanței.

Instanța este greșit

alcătuită în situația în care la judecată participă un judecător incompatibil,

în condițiile art. 24 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziții legale au un

caracter imperativ.

Eventualul motiv de

recuzare a judecătorului care a prezidat completul de judecată la curtea de

apel, menționat de recurenții revizuenți (președintele completului de judecată

de la Curtea de Apel Suceava este rudă cu judecătorul de la Judecătoria Dorohoi

ce a judecat cauza), nu poate fi asimilat cu alcătuirea greșită a instanței,

care presupune compunerea instanței dintr-un număr necorespunzător de membri,

în raport de stadiul procesual al judecății.

Prin urmare, prin

alcătuirea greșită a instanței, în sensul la care se referă art. 304 pct. 1 C.

proc. civ., se înțelege atât alcătuirea acesteia cu un număr de judecători necorespunzător,

cât și cu judecători care se aflau într-o situație de incompatibilitate ori

recuzare.

Or, în speță, Curtea

de Apel Suceava a soluționat cererea de revizuire în aceeași compunere în care

s-a pronunțat hotărârea atacată, de trei judecători, iar eventuala

incompatibilitate sau recuzarea judecătorului care a prezidat completul de

judecată la curtea de apel nu au fost invocate și nici dovedite în cauză.

Pe de altă parte,

chestiunea relevată prin prisma acestei critici de recurs, ar fi putut reprezenta,

eventual, o problemă de strămutare a cauzei, care de asemenea, nu a fost

invocată și care nu poate fi rezolvată pe această cale procedurală, aleasă de

recurenții revizuenți, neexistând astfel un motiv de nelegalitate care să

atragă casarea hotărârii atacate în temeiul art. 304 pct. 1 C. proc. civ.

Printr-un alt motiv

de recurs se invocă faptul că hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea

competenței de ordine publică a altei instanțe, sens în care se arată că la

termenul de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepția de

necompetentă materială a Curții de Apel Suceava, deoarece se pune în discuție

și o Decizie a acestei instanțe nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul

nr. 3532/2005, conform art. 322 pct. 7 și art. 323 alin. (2) din vechiul Cod.

Înalta Curte

verificând motivul de critică din perspectiva incidenței dispozițiilor art. 304

pct. 3 C. proc. civ. constată că, în speță, prin cererea de revizuire dedusă

judecății s-a invocat și faptul că există două hotărâri definitive potrivnice

și anume, Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani

și Sentința civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi, situație

ce atrage incidența art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În considerarea

acestui fapt, Judecătoria Dorohoi având în vedere dispozițiile art. 158 - 159

raportat la art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a admis excepția invocată din

oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de

Apel Suceava, secția civilă, care este instanța mai mare în grad față de

instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Prezent în instanță,

revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu excepția invocată din oficiu și

cu declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Suceava.

Prin decizia supusă

recursului pendinte, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca nefondată.

Procedând astfel,

instanțele anterioare au respectat întocmai dispozițiile legale de ordine

publică privind competența materială de soluționare a cererii de revizuire

întemeiată pe cazul prevăzut de art. 322 pct 7 C. proc. civ.

Susținerile

recurenților revizuenți în sensul că nu ar fi fost determinată corect instanța

superioară, întrucât "se pune în discuție și o decizie a Curții de Apel

Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, copie

a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei și la termenul de judecată din data

de 14 mai 2015, când s-a invocat în fața instanței de judecată această situație",

nu corespund realității, pe de o parte, și sunt lipsite de relevanță, pe de

altă parte, față de dispozițiile legale referitoare la competența materială,

care au caracter imperativ și nu pot fi înlăturate.

De altfel, având în

vedere actul de sesizare a instanței care a atras competența materială de

soluționare a cauzei, precum și Sentința civilă nr. 695 din 31 martie 2015 prin

care s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dorohoi și s-a

declinat cauza în favoarea Curții de Apel Suceava, sentință definitivă, dar și

precizarea expresă a recurenților revizuenți, la termenul la care s-a judecat

pricina în fond (14 mai 2015), precum și în fața instanței de recurs la

solicitarea acesteia, în sensul că "există două hotărâri contradictorii,

respectiv decizia Tribunalului Botoșani și sentința Judecătoriei Dorohoi",

Înalta Curte constată că a fost în mod corect determinată instanța competentă

material să soluționeze cererea de revizuire și care este instanța mai mare în

grad față de instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Față de această

situație, Înalta Curte constată că nu este incident în recurs motivul de casare

a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., care are în vedere

încălcarea competenței materiale a altei instanțe.

Printr-o altă critică

de recurs se susține că prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de

procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, în sensul că a încălcat dreptul

revizuenților la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la cunoștință

de întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14.05,2015 de

către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei

Șendriceni, județul Botoșani. De asemenea, instanța a încălcat principiile

procesuale, respectiv al contradictorialității și cel al unui proces echitabil

(...).

Luând în examinare

acest motiv de recurs ce se circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., respectiv încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea

nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se

poate reține încălcarea dreptului revizuenților la apărare prin refuzul

acordării unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinarea depusă de către

pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei

Șendriceni, județul Botoșani, deoarece, contrar acestor susțineri, Curtea de

apel a amânat pronunțarea în cauză pentru a da posibilitate părților să depună

la dosar concluzii scrise.

Așadar, la termenul

de judecată din data de 14 mai 2015 instanța, față de cuprinsul întâmpinării

depuse la dosar a apreciat că nu se impune acordarea unui termen, dar a amânat

pronunțarea în cauză pentru ca părțile să-și pregătească apărarea, timp în care

revizuenții au depus la dosar concluzii scrise, situație în care este lipsită

de orice justificare motivarea recurenților, în sensul că li s-a încălcat

dreptul legal și legitim la apărare, precum și principiile procesului civil,

respectiv ai contradictorialității și al unui proces echitabil.

În continuare, deși

recurenții revizuenți invocă interpretarea greșită a actului juridic dedus

judecății și schimbarea naturii și înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic a

acestuia, conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate nu se

circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la greșita

interpretare a naturii sau a clauzelor lămurite și vădit neîndoielnice ale

vreunui act juridic existent, în sens de convenție sau act juridic material, la

care se referă acest motiv de nelegalitate, ci se referă, exclusiv, la faptul

că instanța ar fi omis cu bună știință atât întâmpinarea depusă la dosar pentru

termenul de judecată din 14 mai 2015, despre care s-a făcut vorbire în

considerentele ce preced, dar și concluziile scrise împreună cu înscrisurile

doveditoare solicitate chiar de către instanța de judecată și depuse la dosar,

la data de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase

pronunțarea cauzei.

O asemenea susținere

nu se încadrează în motivul de nelegalitate invocat, reglementat de art. 304

pct. 8 C. proc. civ.

O ultimă critică de

recurs vizează încălcarea sau aplicarea greșită a legii în ceea ce privește

soluția de respingere a cererii de revizuire de către curtea de apel, care a

reținut în mod eronat atât părțile cât și obiectul cauzelor în care au fost

pronunțate hotărârile definitive contradictorii, motiv de recurs ce se

circumscrie cazului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În speță, Curtea de

apel a reținut, din examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat

motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul

acțiunii în cele două dosare este diferit. Astfel, prin cererea ce formează

obiectul Dosarului nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către

reclamanta P.M. constatarea nulității absolute a procesului-verbal de punere în

posesie din 25 iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău

Neamț a fost pusă în posesie cu suprafața de 1000 m.p, teren, situat în satul

Pădureni, comuna Șendriceni, jud. Botoșani, iar prin cererea ce formează

obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani reclamanta P.M. a

solicitat anularea Titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G.

pentru 1000 mp teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna

Șendriceni; modificarea titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea

unor suprafețe și înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terți și

înscrierea în titlul său a terenului de 0,44 ha intravilan.

Curtea a reținut, de

asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al

Tribunalului Botoșani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC

Tazlău Neamț.

Cum în cauză nu se

regăsește identitatea de obiect și părți s-a constatat că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu consecința

respingerii cererii de revizuire, ca nefondată.

Condițiile de

admisibilitate a revizuirii întemeiată pe art. 322 pct 7 C. proc. civ., impun

să existe hotărâri judecătorești definitive, potrivnice, date în una și aceeași

pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Acest caz de

revizuire este incident dacă s-a încălcat puterea lucrului judecat, făcând

astfel, imposibilă executarea simultană a două sau mai multe hotărâri și se

sancționează cu nelegalitatea ultimei hotărâri și imposibilitatea executării

ei.

De fapt, acest motiv

de revizuire este prevăzut pentru situația în care aceeași cauză purtată între

aceleași părți cu același obiect, a făcut obiectul a mai multor acțiuni

diferite și s-au pronunțat hotărâri ireconciliabile.

În speță, se observă

că hotărârile judecătorești invocate ca fiind potrivnice nu au fost pronunțate

în una și aceeași pricină, neexistând identitate de obiect și părți, între

acestea.

Lipsa identității de

obiect face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă,

pentru neîndeplinirea unei condiții esențiale a cererii, nefiind vorba de una

și aceeași pricină, în sensul legii, în care să fi fost pronunțate hotărârile

potrivnice.

În ceea ce privește identitatea

de părți, în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea definitivă a cărei

revizuire se solicită nu a figurat ca parte, pârâta SC "P.B." SNC

Tazlău Neamț, după cum au justificat legitimare procesuală pasivă și alte părți

care nu au figurat în Dosarul nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi,

respectiv: B.D. (fiica defuncților M.M. și M.G.), C.G.T., Comisia locală de

fond funciar Hilișeu Horia, Prefectul județului Botoșani și O.C.P.I. Botoșani.

Lipsa identității de

părți face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă,

pentru neîndeplinirea unei condiții esențiale a cererii.

Pentru toate aceste

considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate

de recurenții revizuenți, Înalta Curte având în vedere dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuentul F.I. și de intimații P.E. și P.V.

împotriva Deciziei civile nr. 58 din 21 mai 2015 a Curții de Apel Suceava,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 22 octombrie 2015.

Procesat

de GGC - NN