ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2015

Deliberând, în condițiile art, 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi sub nr. 4168/222/2014 din data de 26 noiembrie 2014, revizuentul F.I., prin procurator P.S., în contradictoriu cu intimații B.D. (fiica defuncților M.M. și M.G.), Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Șendriceni, jud. Botoșani și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 1330 din 10 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr, 676/222/2006, solicitând instanței admiterea acesteia, anularea sentinței civile, iar cu ocazia rejudecării pe fond, constatarea nulității absolute și anularea parțială a titlului de proprietate nr. 100184 din 11 octombrie 2001 întocmit pe numele M.G.

pentru suprafața de 1000 mp teren din pe 211/1, În drept s-au invocat dispozițiile art. 322 pct. 5 din vechiul C. proc. civ., cu motivarea că există înscrisuri noi care nu au fost avute în vedere de instanța de fond și anume, adresa de la Arhivele Naționale și titlul de proprietate emis pe numele T.M., precum și Decizia nr. 347 din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani. De asemenea, s-au invocat și dispozițiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ. cu motivarea că există două hotărâri definitive potrivnice și anume Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani și Sentința civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi. La termenul de judecată din 17 februarie 2015 instanța a dispus disjungerea cererii de revizuire formulată de revizuentul F.I.

în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul C. proc. civ. în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de fond funciar Șendrieeni și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani de cererea de revizuire formulată de revizuentul F.I. în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 5 din vechiul C. proc. civ. în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de fond funciar Șendrieeni și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, formându-se prezentul Dosar cu nr. 628/222/2015, cu termen de judecată la data de 31 martie 2015, termen până la care li s-a pus în vedere părților să-și exprime punctul de vedere cu privire la excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dorohoi invocată din oficiu de instanță.

Prezent în instanță la acest termen de judecată, revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu excepția invocată din oficiu și cu declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Suceava. Prin Sentința civilă nr. 695 din 31 martie 2015, s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dorohoi, invocată din oficiu, și a declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea de revizuire formulată în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul C. proc. civ. de revizuentul F.I., prin procurator P.S., în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Șendrieeni, jud. Botoșani și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția civilă, jud. Suceava.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că revizuentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ., susținând că există două hotărâri definitive potrivnice, și anume Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani și Sentința civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi. Potrivit art. 323 alin. (2) din vechiul C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. Față de cele arătate și de dispozițiile art. 158 - 159 din vechiul C. proc. civ., instanța a admis excepția invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Prin Decizia nr. 58 din 21 mai 2015, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul F.I., în contradictoriu cu intimații B.D., Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Șendriceni, jud. Botoșani, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, P.E., C.T., Comisia locală de fond funciar a comunei Hilișeu Horia, Instituția Prefectului județului Botoșani, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani și P.V. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele: Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Invocarea motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: existența hotărârilor definitive contradictorii, hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină și să fie date în dosare diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța a omis să se pronunțe asupra ei, să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

În cauză, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și că Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1686/222/2011 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 1441/222/2008 ai Judecătoriei Dorohoi. Curtea a reținut, din examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul acțiunii în cele două dosare este diferit. Astfel, prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către reclamanta P.M.

constatarea nulității absolute a procesului- verbal de punere în posesie din 25 iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamț a fost pusă în posesie cu suprafața de 1000 mp teren, situată în satul Pădureni, comuna Șendriceni, jud. Botoșani, iar prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani reclamanta P.. a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G. pentru 1000 mp teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna Șendriceni; modificarea titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea unor suprafețe și înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terți și înscrierea în titlul său a terenului de 0,44 ha intravilan.

Curtea a reținut, de asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC Tazlău Neamț. Cum în cauză nu se regăsește identitatea de obiect și nici persoanele pentru care s-au emis titluri de proprietate sau acte prealabile reconstituirii dreptului de proprietate nu figurează ca părți în ambele dosare, doar reclamanta fiind aceeași, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care a respins cererea de revizuire ca nefondată. Aspectele noi invocate de revizuent prin concluziile scrise, nu au fost analizate de instanță întrucât, concluziile scrise au fost depuse după închiderea dezbaterilor.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs motivat, în termenul legal, revizuentul F.I. și intimații P.E. și P.V. Prin motivele de recurs se critică, în esență, următoarele aspecte: Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale. Atât instanța de la Judecătoria Dorohoi prin judecător C.N.C., cât și instanța de la Curtea de Apei Suceava prin judecător C.G. - Președinte al completului de judecată, a fost ilegal constituită.

Hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, în sensul că la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepția de necompetență materială a curții de apel, deoarece se pune în discuție și o decizie a Curții de Apel Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, copie a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei și la termenul de judecată din data de 14 mai 2015, când s-a invocat în fața instanței de judecată această situație, conform art. 322 pct. 7 și art. 323 alin. (2) din vechiul C. proc. civ.

Prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, în sensul că instanța Curții de Apel Suceava a încălcat dreptul revizuenților legal și legitim la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la cunoștință de întâmpinare și a răspunde în scris împreună cu înscrisuri doveditoare împotriva întâmpinării din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul Botoșani. Totodată, instanța a încălcat principiile procesuale, respectiv principiul contradictorialității și al unui proces echitabil (...).

Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic a acestuia (...), a omis cu bună știință atât întâmpinarea din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul Botoșani, dar și concluziile scrise împreună cu înscrisurile doveditoare solicitate chiar de către instanța de judecată și depuse la dosar, la registratura Curții de Apel Suceava, la data de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase pronunțarea cauzei. Decizia civilă nr. 58 din data de 21 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 628/222/2015 este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs ce se circumscrie cazului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În acest sens se susține că, din examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., curtea de apel a reținut în mod eronat și cu rea-credință, atât părțile cât și obiectul acestor cereri, căutând cu orice preț ca această întreagă jurisprudență ilegală care are la bază însăși Sentința civilă nr. 1330/2006 a Judecătoriei Dorohoi a cărei revizuire constituie obiectul prezentei cereri de revizuire, să rămână neafectată și să mențină actele de corupție săvârșite de către pârâte cu permisiunea instanțelor de judecată. Este evident faptul că pârâta Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a Primăriei Șendriceni, județul Botoșani, are calitatea de pârâtă în toate dosarele cu hotărârile aduse în discuție, iar suprafețele de teren din p.c.

211 și p.c. 516, pe lângă alte suprafețe de teren fac obiectul acțiunilor cu hotărârile ce se cereau și se cer examinate în prezenta cerere de revizuire. În continuare, se face o descriere, în fapt, a situației litigioase dintre părți și se solicită admiterea recursului astfel formulat, casarea deciziei atacate și rejudecarea cauzei pe fond sub toate aspectele solicitate în cererea de revizuire. În recurs a formulat întâmpinare intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Botoșani și, pe cale de consecință, a solicitat să se respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu această instituție, considerând că motivul citării Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară în acest proces, numai pentru opozabilitate, este neîntemeiat.

Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Botoșani, invocată în apărare pe cale de întâmpinare, Înalta Curte reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, care nu permite modificarea cadrului procesual stabilit de instanța a cărei hotărâre se solicita a fi revizuită. Revizuirea nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleiași cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea să nu se poată desfășura decât în cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare. Prin urmare, cum în speță se solicită revizuirea Deciziei civile nr. 347 R din 30 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1686/222/2011, potrivnică Sentinței civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunțată de judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 1441/222/2008, și cum O.C.P.I.

Botoșani figurează ca parte în procesul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că este pe deplin justificată calitatea procesuală pasivă a acestei părți în cererea de revizuire pendinte. Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că nu este fondat. În ceea ce privește prima critică de recurs, ce vizează faptul că instanța nu ar fi fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, sens în care se susține că "atât instanța de la Judecătoria Dorohoi prin judecător C.N.C., cât și instanța de la Curtea de Apel Suceava prin judecător C.G. - Președinte al completului de judecată a fost ilegal constituită, Înalta Curte constată că nu este întemeiată.

În primul rând, din verificarea hotărârii atacate cu recurs și din motivarea acestei critici, instanța constată că se circumscrie motivului de casare, de ordine publică, prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ. care se referă la alcătuirea greșită a instanței. Instanța este greșit alcătuită în situația în care la judecată participă un judecător incompatibil, în condițiile art. 24 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziții legale au un caracter imperativ. Eventualul motiv de recuzare a judecătorului care a prezidat completul de judecată la curtea de apel, menționat de recurenții revizuenți (președintele completului de judecată de la Curtea de Apel Suceava este rudă cu judecătorul de la Judecătoria Dorohoi ce a judecat cauza), nu poate fi asimilat cu alcătuirea greșită a instanței, care presupune compunerea instanței dintr-un număr necorespunzător de membri, în raport de stadiul procesual al judecății.

Prin urmare, prin alcătuirea greșită a instanței, în sensul la care se referă art. 304 pct. 1 C. proc. civ., se înțelege atât alcătuirea acesteia cu un număr de judecători necorespunzător, cât și cu judecători care se aflau într-o situație de incompatibilitate ori recuzare. Or, în speță, Curtea de Apel Suceava a soluționat cererea de revizuire în aceeași compunere în care s-a pronunțat hotărârea atacată, de trei judecători, iar eventuala incompatibilitate sau recuzarea judecătorului care a prezidat completul de judecată la curtea de apel nu au fost invocate și nici dovedite în cauză.

Pe de altă parte, chestiunea relevată prin prisma acestei critici de recurs, ar fi putut reprezenta, eventual, o problemă de strămutare a cauzei, care de asemenea, nu a fost invocată și care nu poate fi rezolvată pe această cale procedurală, aleasă de recurenții revizuenți, neexistând astfel un motiv de nelegalitate care să atragă casarea hotărârii atacate în temeiul art. 304 pct. 1 C. proc. civ. Printr-un alt motiv de recurs se invocă faptul că hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, sens în care se arată că la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepția de necompetentă materială a Curții de Apel Suceava, deoarece se pune în discuție și o Decizie a acestei instanțe nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, conform art. 322 pct. 7 și art. 323 alin. (2) din vechiul Cod.

Înalta Curte verificând motivul de critică din perspectiva incidenței dispozițiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. constată că, în speță, prin cererea de revizuire dedusă judecății s-a invocat și faptul că există două hotărâri definitive potrivnice și anume, Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoșani și Sentința civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi, situație ce atrage incidența art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În considerarea acestui fapt, Judecătoria Dorohoi având în vedere dispozițiile art. 158 - 159 raportat la art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a admis excepția invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția civilă, care este instanța mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Prezent în instanță, revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu excepția invocată din oficiu și cu declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Suceava. Prin decizia supusă recursului pendinte, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca nefondată. Procedând astfel, instanțele anterioare au respectat întocmai dispozițiile legale de ordine publică privind competența materială de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe cazul prevăzut de art. 322 pct 7 C. proc. civ.

Susținerile recurenților revizuenți în sensul că nu ar fi fost determinată corect instanța superioară, întrucât "se pune în discuție și o decizie a Curții de Apel Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, copie a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei și la termenul de judecată din data de 14 mai 2015, când s-a invocat în fața instanței de judecată această situație", nu corespund realității, pe de o parte, și sunt lipsite de relevanță, pe de altă parte, față de dispozițiile legale referitoare la competența materială, care au caracter imperativ și nu pot fi înlăturate.

De altfel, având în vedere actul de sesizare a instanței care a atras competența materială de soluționare a cauzei, precum și Sentința civilă nr. 695 din 31 martie 2015 prin care s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dorohoi și s-a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Suceava, sentință definitivă, dar și precizarea expresă a recurenților revizuenți, la termenul la care s-a judecat pricina în fond (14 mai 2015), precum și în fața instanței de recurs la solicitarea acesteia, în sensul că "există două hotărâri contradictorii, respectiv decizia Tribunalului Botoșani și sentința Judecătoriei Dorohoi", Înalta Curte constată că a fost în mod corect determinată instanța competentă material să soluționeze cererea de revizuire și care este instanța mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Față de această situație, Înalta Curte constată că nu este incident în recurs motivul de casare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., care are în vedere încălcarea competenței materiale a altei instanțe. Printr-o altă critică de recurs se susține că prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, în sensul că a încălcat dreptul revizuenților la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la cunoștință de întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14.05,2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei Șendriceni, județul Botoșani. De asemenea, instanța a încălcat principiile procesuale, respectiv al contradictorialității și cel al unui proces echitabil (...).

Luând în examinare acest motiv de recurs ce se circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., respectiv încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se poate reține încălcarea dreptului revizuenților la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinarea depusă de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei Șendriceni, județul Botoșani, deoarece, contrar acestor susțineri, Curtea de apel a amânat pronunțarea în cauză pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise.

Așadar, la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 instanța, față de cuprinsul întâmpinării depuse la dosar a apreciat că nu se impune acordarea unui termen, dar a amânat pronunțarea în cauză pentru ca părțile să-și pregătească apărarea, timp în care revizuenții au depus la dosar concluzii scrise, situație în care este lipsită de orice justificare motivarea recurenților, în sensul că li s-a încălcat dreptul legal și legitim la apărare, precum și principiile procesului civil, respectiv ai contradictorialității și al unui proces echitabil. În continuare, deși recurenții revizuenți invocă interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății și schimbarea naturii și înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic a acestuia, conform art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la greșita interpretare a naturii sau a clauzelor lămurite și vădit neîndoielnice ale vreunui act juridic existent, în sens de convenție sau act juridic material, la care se referă acest motiv de nelegalitate, ci se referă, exclusiv, la faptul că instanța ar fi omis cu bună știință atât întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015, despre care s-a făcut vorbire în considerentele ce preced, dar și concluziile scrise împreună cu înscrisurile doveditoare solicitate chiar de către instanța de judecată și depuse la dosar, la data de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase pronunțarea cauzei.

O asemenea susținere nu se încadrează în motivul de nelegalitate invocat, reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. O ultimă critică de recurs vizează încălcarea sau aplicarea greșită a legii în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de revizuire de către curtea de apel, care a reținut în mod eronat atât părțile cât și obiectul cauzelor în care au fost pronunțate hotărârile definitive contradictorii, motiv de recurs ce se circumscrie cazului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În speță, Curtea de apel a reținut, din examinarea hotărârilor în privința cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul acțiunii în cele două dosare este diferit.

Astfel, prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către reclamanta P.M. constatarea nulității absolute a procesului-verbal de punere în posesie din 25 iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamț a fost pusă în posesie cu suprafața de 1000 m.p, teren, situat în satul Pădureni, comuna Șendriceni, jud. Botoșani, iar prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani reclamanta P.M. a solicitat anularea Titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G. pentru 1000 mp teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna Șendriceni; modificarea titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea unor suprafețe și înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terți și înscrierea în titlul său a terenului de 0,44 ha intravilan.

Curtea a reținut, de asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoșani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC Tazlău Neamț. Cum în cauză nu se regăsește identitatea de obiect și părți s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu consecința respingerii cererii de revizuire, ca nefondată. Condițiile de admisibilitate a revizuirii întemeiată pe art. 322 pct 7 C. proc. civ., impun să existe hotărâri judecătorești definitive, potrivnice, date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Acest caz de revizuire este incident dacă s-a încălcat puterea lucrului judecat, făcând astfel, imposibilă executarea simultană a două sau mai multe hotărâri și se sancționează cu nelegalitatea ultimei hotărâri și imposibilitatea executării ei.

De fapt, acest motiv de revizuire este prevăzut pentru situația în care aceeași cauză purtată între aceleași părți cu același obiect, a făcut obiectul a mai multor acțiuni diferite și s-au pronunțat hotărâri ireconciliabile. În speță, se observă că hotărârile judecătorești invocate ca fiind potrivnice nu au fost pronunțate în una și aceeași pricină, neexistând identitate de obiect și părți, între acestea. Lipsa identității de obiect face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă, pentru neîndeplinirea unei condiții esențiale a cererii, nefiind vorba de una și aceeași pricină, în sensul legii, în care să fi fost pronunțate hotărârile potrivnice.

În ceea ce privește identitatea de părți, în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea definitivă a cărei revizuire se solicită nu a figurat ca parte, pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamț, după cum au justificat legitimare procesuală pasivă și alte părți care nu au figurat în Dosarul nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi, respectiv: B.D. (fiica defuncților M.M. și M.G.), C.G.T., Comisia locală de fond funciar Hilișeu Horia, Prefectul județului Botoșani și O.C.P.I. Botoșani. Lipsa identității de părți face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă, pentru neîndeplinirea unei condiții esențiale a cererii. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate de recurenții revizuenți, Înalta Curte având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul F.I. și de intimații P.E. și P.V. împotriva Deciziei civile nr. 58 din 21 mai 2015 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2015. Procesat de GGC - NN