ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 347/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 347/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de
față,
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 90 din 14 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj în baza art. 257 C. pen. rap.
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și
art. 320
1
C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C.O.T. la pedeapsa
de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
S-a făcut aplic. art.
71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv din 05 mai
2010 la 25 ianuarie 2011.
S-a menținut controlul
judiciar instituit față de inculpat prin decizia penală nr. 245 din 25 ianuarie
2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. 510/1/2011 și încheierile
din 01 aprilie 2011 și 17 iunie 2011 ale Curții de Apel Cluj.
În baza art. 257 C.
pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002
și art. 320
1
C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul M.I. la pedeapsa
de 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
S-a făcut aplic. art.
71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv din 05 mai
2010 la 21 martie 2011.
În baza art. 350 C.
proc. pen. s-a menținut față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
țara.
În baza art. 257
alin. (2) C. pen. rap. la art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de
la inculpatul M.I. a sumei de 6.000 euro în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial
Craiova.
S-a menținut măsura sechestrului
asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra autoturismului marca V.,
proprietatea inculpatului M.I., până la recuperarea sumei de 6.000 euro.
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra sumei de 1.935 RON ridicată
de la inculpatul C.O.T., și asupra sumei de 100 RON ridicată de la inculpatul M.I.
S-a constatat că în cursul
urmăririi penale s-a ridicat de la inculpatul C.O.T. suma de 12.000 euro și de la
inculpatul M.I. suma de 7.000 euro, sumele fiind restituite D.N.A. - Serviciul Teritorial
Craiova.
În baza art. 257 C.
pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul
A.L., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de
influență și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) C. pen.
În baza art. 26 rap.
la art. 254 C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat
același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea
de luare de mită și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza
a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta
urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
S-a făcut aplic. art.
71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv din 05 mai
2010 la 11 aprilie 2011.
S-a menținut controlul
judiciar instituit prin încheierea din 01 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj și
încheierea din 17 iunie 2011 a aceleiași instanțe.
S-a constatat că de la
inculpatul A.L. s-a ridicat suma de 5.000 euro, fiind restituită D.N.A. - Serviciul
Teritorial Craiova în cursul urmăririi penale.
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător asupra sumelor de 16.000 euro și 10.000 RON ridicate de la inculpatul
A.L. și restituirea acestor sume către inculpat.
În baza art. 254 C.
pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul
D.B. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de
luare de mită și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a
II-a, lit. b) C. pen.
S-a făcut aplic. art.
71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv din 07 iunie
2010 la 11 aprilie 2011.
S-a menținut controlul
judiciar instituit prin încheierea din 01 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj și
încheierea din 17 iunie 2011 a aceleiași instanțe.
În baza art. 254
alin. (3) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la
inculpatul D.B. a sumei de 15.000 euro în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial
Craiova.
S-a menținut sechestrul
asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra autoturismului marca B.,
proprietatea inculpatului D.B. până la recuperarea sumei de 15.000 euro.
S-a stabilit în favoarea
Baroului Cluj suma de 1.200 RON onorarii pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților,
sume ce se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, după cum urmează: 400
RON onorariu integral pentru avocat P.L., 400 RON onorariu integral pentru avocat
I.A., 200 RON onorariu parțial pentru avocat T.I. și 200 RON onorariu parțial pentru
avocat T.I.V.
Au fost obligați inculpații
D.B. și A.L. să plătească sumele de câte 210 RON martorului B.N. și câte 140 RON
martorei C.A. cheltuieli de judecată, respingând cererile de acordare a unor cheltuieli
de judecată formulate de martorii C.D.V. și N.R.G.
Au fost obligați inculpații
să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare, după cum urmează:
- inculpații M.I. și C.O.T.,
suma de câte 28.400 RON fiecare, din care câte 400 RON onorariu pentru avocat din
oficiu;
- inculpații D.B. și A.L.,
suma de câte 28.200 RON fiecare, din care câte 200 RON onorariu pentru avocat din
oficiu.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova nr.
39/P din 28 iunie 2010, au fost trimiși în judecată inculpații:
- M.I., pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. comb. cu art. 6 din
Legea nr. 78/2000;
- C.O.T., pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. comb. cu art. 6 din
Legea nr. 78/2000;
- A.L., pentru săvârșirea
infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. comb. cu art. 7
alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de luare de mită
prev. de art. 26 rap. la art. 254 C. pen. comb. cu art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 78/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;
- D.B., pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. comb. cu art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 78/2000.
În ceea ce-i privește
pe inculpații C.O.T. și M.I., în rechizitoriu s-a făcut precizarea că aceștia au
facilitat tragerea la răspundere penală a inculpaților A.L. și D.B. și în consecință
beneficiază de aplicarea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.
În actul de acuzare s-a
reținut următoarea stare de fapt:
La
data de 09 martie 2010, denunțătorii S.S. și D.C. au formulat din Penitenciarul
Craiova denunțuri prin care arătau că inculpatul M.I. le-a pretins bani pentru a
obține cercetarea lor în stare de libertate, prevalându-se de relațiile pe care
le are cu judecătorii de la Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova.
Astfel,
denunțătorul S.S. a precizat că, în cursul lunii septembrie 2009, în timp ce se
afla în Arestul I.P.J. Dolj în stare de arest preventiv din 09 martie 2009, a fost
vizitat de inculpatul M.I. - avocat în cadrul Baroului Olt - pe care îl cunoștea
mai demult, și care i-a propus să îl angajeze ca apărător ales, promițându-i că,
în schimbul sumei de 20.000 euro, va obține cercetarea în stare de libertate, atât
a sa, cât și a celorlalți coinculpați din dosarul în care acesta era cercetat, respectiv
C.M. și D.C., întrucât are influență atât la judecătorii de la Tribunalul Dolj,
cât și la judecătorii de la Curtea de Apel Craiova.
Aceleași
aspecte le-a reiterat și denunțătorul D.C., care a arătat că inculpatul M.I. i-a
vizitat la Penitenciarul Craiova, ocazie cu care a precizat că, dacă ei și coinculpatul
C.M. îi vor da câte 1.000 euro fiecare (3.000 euro în total) cu titlu de onorariu,
precum și câte 6.000 euro (18.000 euro în total) pentru a-i da judecătorilor de
la Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova va obține judecarea lor în stare de
libertate.
Denunțătorii
i-au cerut timp de gândire și i-au spus că nu dețin întreaga sumă, însă îl vor contacta
telefonic ulterior.
S.S.,
C.M. și D.C. au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul
nr. 418/P/2008 din 03 noiembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj,
pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1),
(2), (3) și (5) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic.
art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., în final cu aplic. art. 33
lit. a) C. pen., reținându-se că prin însușirea unor identități false, au indus
și menținut în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale, pe care i-au
determinat să accepte relații comerciale și să livreze mărfuri pentru care au emis
file cec și bilete la ordin fără acoperire. Prejudiciul cauzat de cei trei și cu
care părțile vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal a fost de 1.531.164,33
RON.
Dosarul
nr. 418/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a fost înregistrat la
Tribunalul Dolj în 05 noiembrie 2009, sub nr. 13367/63/2009, fiind repartizat spre
soluționare completului C1 directe, compus din judecătorul D.B., grefieră de ședință
fiind din februarie 2010, martora Ț.E.S.
Conform
înțelegerii stabilite cu inculpatul M.I., denunțătorul S.S. l-a contactat telefonic
pe acesta la data de 23 februarie 2010, astfel că inculpatul M.I. l-a vizitat la
Penitenciarul Craiova în 24 februarie 2010 și 04 martie 2010, ocazie cu care i-a
precizat denunțătorului că el și ceilalți doi coinculpați îi vor da câte 1.000 euro
fiecare (3.000 euro, în total), cu titlu de onorariu, precum și câte 6.000 euro
(18.000 euro, în total) pentru a-i da judecătorilor de la Tribunalul Dolj și Curtea
de Apel Craiova și, astfel, să obțină judecarea lor în stare de libertate.
Dând
curs cererii inculpatului M.I., denunțătorul S.S., prin intermediul fiului său,
S.O., i-a achitat inculpatului onorariul pretins, respectiv suma de 4.100 RON, conform
chitanței din 12 martie 2010. Cu această ocazie, inculpatul M.I. a întocmit contractul
de asistență juridică din 12 martie 2010 pentru numiții S.S., D.C. și C.M.
După termenul de judecată
din 17 martie 2010 la care și-a depus delegație în Dosarul nr. 13367/63/2009 doar
pentru C.M., conform înțelegerii pe care a avut-o cu denunțătorul S.S. în 16
martie 2010, inculpatul M.I. l-a vizitat la penitenciar în data de 18 martie
2010 pe denunțătorul S.S., căruia i-a pretins suma de 45.000 euro (15.000 euro de
fiecare inculpat din dosar), afirmând că judecătorul de caz, inculpatul D.B., după
ce a analizat probele dosarului, i-a comunicat că suma pretinsă inițial este prea
mică în raport cu gravitatea faptei și cu valoarea prejudiciului cauzat, motivând
că de judecătorul respectiv depinde judecarea lor în stare de libertate și individualizarea
pedepselor, iar banii îi va primi personal judecătorul, după ce vor fi puși în libertate.
În cursul documentării
activității infracționale desfășurate de inculpatul M.I., a rezultat că acel coleg
despre care susținea că poate interveni pe lângă judecătorul D.B., este inculpatul
C.O.T. - avocat în cadrul Baroului Dolj și căruia inculpatul M.I. i-a solicitat
în cursul lunii martie sprijinul pentru a interveni pe lângă judecătorul D.B. să
obțină o pedeapsă mai mică și punerea în libertate a persoanelor cercetate în stare
de arest preventiv în Dosarul nr. 13367/63/2009.
De la finele lunii martie
2010, între cei doi avocați au existat dese contacte, directe ori prin telefon,
contacte care se derulau cu o rigurozitate extremă din două în două săptămâni, cu
2-3 zile înainte față de termenele de judecată date în Dosarul nr. 13367/63/2009
al Tribunalului Dolj, în care erau judecați, în stare de arest preventiv, denunțătorii.
Așa cum a rezultat din
declarația inculpatului M.I., acesta a aflat de la inculpatul C.O.T. că intervenția
la judecătorul D.B. s-a făcut prin intermediul judecătorului A.L., la sfârșitul
lunii martie 2010, ocazie cu care i-a comunicat că D.B. a cerut 45.000 euro, pentru
punerea în libertate a numiților S.S., D.C. și C.M. și aplicarea unor pedepse favorabile.
Din această sumă, 5.000 euro le-ar fi revenit inculpaților M.I. și C.O.T. - câte
2.500 euro fiecare, iar restul de 40.000 euro erau pentru judecători.
Desele contacte din Penitenciarul
Craiova cu denunțătorii l-au determinat pe inculpatul M.I. să aibă încredere în
aceștia, astfel că în cursul întâlnirii din data de 29 martie 2010, le-a comunicat
acestora faptul că, judecătorul D.B. „nu lucrează” singur, ci împreună cu A.L. -
judecător la Tribunalul Dolj, secția penală, același aspect fiind reiterat cu prilejul
discuției în mediul ambiental pe care inculpatul a avut-o în 28 aprilie 2010 cu
martorul D.G.A., fratele denunțătorului D.C.
Cu prilejul discuțiilor
telefonice și din mediul ambiental din 16 martie 2010 și 18 martie 2010, pe care
inculpatul M.I. le-a avut cu denunțătorii, le-a atras acestora atenția că este important
să fie prudenți și persoana care va aduce banii pentru judecător, să fie o persoană
de încredere, aspect pe care l-a subliniat și cu prilejul convorbirii telefonice
pe care a avut-o cu denunțătorul S.S. din data de 01 aprilie 2010, orele 15.03,
ocazie cu care s-au înțeles ca banii să fie aduși ori de fratele lui D.C. ori de
cumnatul său, de cineva din familie.
Implicarea inculpatului
A.L., judecător la Tribunalul Dolj, secția penală, în activitatea infracțională
derulată de inculpații M.I. și C.O.T., a rezultat din conținutul convorbirilor telefonice
interceptate și înregistrate în prezenta cauză, precum și din procesele-verbale
de supraveghere operativă întocmite de ofițerii D.N.A.
În data de 29 martie
2010, inculpatul M.I. a discutat cu inculpatul C.O.T., la telefon, cerându-i acestuia
să vorbească despre dosarul inculpaților S.S., D.C. și C.M.
Fără îndoială că inculpatul
C.O.T. a discutat cu inculpatul A.L. despre acest dosar, iar acesta din urmă a intervenit
pe lângă judecătorul D.B., întrucât, tot în data de 29 martie 2010, cu două zile
înainte de termenul de judecată din 31 martie 2010 din Dosarul nr. 13367/63/2009,
inculpatul A.L. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.B. cu care a discutat următoarele:
D.B.: Da!
A.L.: Salut!
D.B.: Salut!
A.L.: Tu mai vii pe la
serviciu?
D.B.: Bă, nu mai vin azi!
A.L.: Nu mai vii?
D.B.: Nu!
A.L.: Păi și ce-i spun
lu prietenu ăla al meu?
D.B.: Că nu.
A.L.: Nu?
D.B.: Nu acum, nu!,
aspect ce vine să confirme
înțelegerea preexistentă dintre inculpații A.L. și D.B.
În 30 martie 2010, la
ora 18.13, inculpatul M.I. a fost contactat telefonic de către denunțătorul S.S.,
căruia i-a comunicat faptul că în dosar se va mai da un termen de două săptămâni,
motivând că e prea din timp să se dispună punerea în libertate și altfel, soluția
judecătorului D.B. nu va putea ține la Curtea de Apel.
Într-adevăr, la termenul
de judecată din 31 martie 2010, în Dosarul nr. 13367/63/2009, inculpatul D.B. a
dispus amânarea judecării cauzei pentru două săptămâni.
La termenul de judecată
din 14 aprilie 2010 al Dosarului nr. 13367/63/2009, judecătorul D.B. - care era
plecat la un seminar - nu a participat, fiind înlocuit de judecătorul F.E. Despre
acest fapt, inculpatul M.I. i-a încunoștințat pe denunțători, cu prilejul discuției
purtată în mediul ambiental din 13 aprilie 2010, la Penitenciarul Craiova.
Pentru motivul deplasării
la seminar a judecătorului de caz, în dosar s-a dat termen pentru 28 aprilie
2010, iar inculpatul M.I. i-a asigurat pe denunțătorii S.S. și D.C., că face eforturi
să obțină la acest termen judecarea lor în stare de libertate.
Afirmațiile inculpatului
M.I. se bazau pe promisiunile inculpatului C.O.T., căruia inculpatul A.L. îi transmitea
cele convenite cu inculpatul D.B.
Nepunând la îndoială cele
comunicate de inculpatul C.O.T., care pe parcursul judecării Dosarului nr. 13367/63/2009
se confirmaseră, la data de 26 martie 2010, inculpatul M.I., i-a cerut martorului
D.G.A. să aibă pregătită suma de 45.000 euro pentru data de 28 aprilie 2010, întrucât
la acel termen judecătorul D.B. nu va mai prelungi măsura arestării preventive și
va dispune judecarea în stare de libertate a inculpaților S.S., D.C. și C.M.
Conform acestei înțelegeri,
martorul D.G.A., având asupra sa suma de 45.000 euro pusă la dispoziție de D.N.A.,
s-a întâlnit la Tribunalul Dolj în 28 aprilie 2010 cu inculpatul M.I., arătându-i
suma de bani și comunicându-i că îi va da după ce judecătorul se va pronunța.
Înainte de a începe ședința
de judecată programată pentru ora 10.30, inculpatul M.I. a comunicat martorului
D.G.A. că nici la acest termen arestații nu vor fi puși în libertate, pentru că
judecătorii secției penale fuseseră atenționați de conducerea Tribunalului Dolj
pentru lipsa de fermitate în luarea măsurii arestării preventive într-o cauză, aspect
ce fusese mediatizat și atrăsese atenția Curții de Apel Craiova. Cele afirmate de
inculpatul M.I. erau reale, martorii judecători audiați ulterior în cauză confirmând
că fuseseră atenționați de președintele Tribunalului cu privire la soluțiile dispuse.
La termenul din 28
aprilie 2010, în mod intempestiv, inculpatul D.B. a hotărât să ia în pronunțare
Dosarul nr. 13367/63/2009, aspect care i-a luat prin surprindere, atât pe apărătorii
aleși ai celorlalți inculpați (av. C.M., P.H., N.C. și G.A.), cât și pe inculpatul
M.I. Aceștia nu erau pregătiți să pună concluzii pe fond, cu atât mai mult cu cât
nu fusese epuizat probatoriul din actul de sesizare și nici nu reușiseră să formuleze
probe în apărare.
Surprins de răsturnarea
de situație, inculpatul M.I. i-a transmis inculpatului C.O.T. mai multe mesaje telefonice,
cu următorul conținut: „Se luă dosarul în pronunțare. Punem concluzii pe fond. Vino.”,
„Nu amâna pronunțarea.”, „Sunt la tribunal. Când vii?”.
Inculpatul C.O.T., care
se afla în localitatea Leamna, a revenit imediat în Craiova, l-a contactat pe inculpatul
A.L. și ulterior s-a întâlnit în curtea Tribunalului Dolj, ocazie cu care inculpatul
A.L. a afirmat că este și el uimit de decizia inculpatului D.B., dar va vorbi cu
acesta și lucrurile se vor rezolva.
Aceste aspecte au fost
confirmate de înregistrările telefonice și s-au coroborat cu declarațiile inculpatului
C.O.T. și procesul-verbal de supraveghere operativă, precum și înregistrările video.
S-a remarcat faptul că
imediat după ce inculpații C.O.T. și A.L. stabileau telefonic un contact și se întâlneau
în diverse locuri, unde comunicau timp de câteva minute, inculpatul M.I. transmitea
către denunțători ce anume urma să se petreacă la termenele de judecată dispuse
în cauză de judecătorul D.B., aspect ce au rezultat din convorbirile telefonice
efectuate în datele de 02 mai 2010 și 03 mai 2010.
Astfel, în data de 02
mai 2010, inculpatul M.I. a fost contactat de inculpatul C.O.T., care i-a cerut
să urgenteze „tranzacția”.
În dimineața de 03
mai 2010, la sediul Judecătoriei Craiova, inculpatul M.I. s-a întâlnit cu martorul
D.G.A., căruia i-a spus că judecătorul D.B. va adopta o soluție favorabilă persoanelor
arestate, doar dacă va primi suma de 45.000 euro, în caz contrar urmând a aplica
pedepse drastice, de peste 10 ani închisoare, cu precizarea că judecătorul este
o persoană răzbunătoare.
În cursul zilei de 03
mai 2010, inculpatul A.L. l-a contactat în mai multe rânduri pe inculpatul C.O.T.
folosind mai multe numere de telefon, unele chiar necunoscute avocatului, cerându-i
să se întâlnească. Întâlnirile au fost scurte, în stradă, în apropierea sediului
profesional al inculpatului C.O.T.
Spre seară, inculpatul
M.I. a fost contactat de inculpatul C.O.T., care i-a cerut detalii despre „tranzacția”
pe care o derulase, inculpatul M.I. comunicându-i că cei interesați nu sunt de acord
cu suma, care li se pare prea mare, indicând suma de 30.000 euro ca maxim al prețului
pe care ar fi dispuși să-l dea, iar inculpatul C.O.T. a acceptat.
A doua zi, în 04 mai
2010, inculpatul M.I. a comunicat telefonic martorului D.G.A. că banii trebuie dați
înaintea termenului stabilit, respectiv chiar în acea zi. Pentru că martorul a refuzat,
inculpatul M.I. a luat legătura cu inculpatul C.O.T., spunându-i „Bă, las-o pentru
mâine că ăștia se suciră și mai bine mâine, știi?... Ne vedem acolo la zece jumătate.”
Inculpatul C.O.T. a acceptat, inclusiv ora stabilită pentru a se întâlni.
În cursul serii de 04
mai 2010, inculpatul C.O.T. a fost admonestat prin telefon de inculpatul A.L., care
l-a sunat de pe telefonul mobil aparținând prietenei sale G.E.L.:
A.L.: Mă, ce dracu mă
e cu încurcăturile ăstea?
C.O.T.: N-am mă ce să
fac. Ziseră că vin la patru… cum așa, mă.
A.L.: Mie mi se pare iar
că umblă cu cioara vopsită.
C.O.T.: Ce să zic eu?
De ce? Crezi că e o problemă la prima…? Eu le dădui telefon acum și le zisei că
la 8 jumătate să mă întâlnesc cu ei.
A.L.: Ce dracu mai fac
ei în noaptea asta? Se mai gândesc sau se…?
C.O.T.: Eu știu ce dracu
fac. Ei ziseră că au tot, trebuie să… na, să fi luat eu de mult și… în fine.
A.L.: Deci mie nu-mi sună
bine toată asta și îți spusei, ne lungim ca dracu! Mâine eu am, dimineață intru
în șut.
C.O.T.: Ai treabă? La
cât ai?
A.L.: Nu la prima oră.
La 10, dar…
C.O.T.: Am înțeles. Eu
la 8 jumătate sunt acolo. Pe unde te găsesc pe la 9?
A.L.: Mă suni. Sunt undeva.
C.O.T.: Te sun pe fix.
De pe fix.
A.L.: Bine.
C.O.T.: Tu n-ai un D.
de-astea?
A.L.: Am unul să-l ia
dracu! Ia stai! Dar na, ce să-ți spun eu acum? Stai puțin.
C.O.T.: Bine, lasă. Hai
că te sun eu dimineață și decât îmi spui unde ești.
A.L.: Stai, mă, puțin!
C.O.T.: Da, mă, dar să
nu fie al tău, mă. Că dacă e al tău nu e bine.
A.L.: Bine, lasă așa.
C.O.T.: Bine, hai pa!
În data de 05 mai
2010, în jurul orei 09.10, inculpatul M.I. s-a întâlnit cu martorul D.G.A., în apropierea
sediului Tribunalului Dolj, acesta comunicând avocatului că adusese suma de 45.000
euro pretinsă.
Inculpatul M.I. i-a cerut
denunțătorului să pună banii în portbagajul autoturismului său, marca V., pe care
l-a deschis cu telecomanda de la o oarecare distanță.
Imediat după aceea, lângă
autoturismul inculpatului M.I., a oprit autoturismul marca P., condus de inculpatul
C.O.T., care i-a cerut celui dintâi să ia banii și să urce în autoturismul său.
Inculpatul M.I. a scos din portbagajul autovehiculului punga din material plastic
în care se afla depusă suma de 45.000 euro și imediat după aceea a urcat pe scaunul
din dreapta față al autoturismului condus de inculpatul C.O.T., care a pus în mișcare
autoturismul.
Anterior acestui moment,
inculpatul C.O.T. l-a contactat telefonic pe inculpatul A.L., între cei doi având
loc următoarea discuție:
A.L.: Da?
C.O.T.: Într-un sfert
de oră pe unde vă văd?
A.L.: La uzină. Sau nu
trebuie acolo?
C.O.T.: Nu e bine, nu
e bine.
A.L.: Păi, bine atunci,
eu încă nu plecai de acasă.
C.O.T.: Colo, unde ne-am
văzut data trecută. Știi?
A.L.: Bine, bine. Hai,
pa.
Pentru a-l apela pe inculpatul
A.L., inculpatul C.O.T. a folosit un telefon public din incinta Tribunalului Dolj.
O astfel de cartelă a fost găsită la sediul profesional al acestuia din Craiova,
cu prilejul percheziției efectuate.
După ce a pus în mișcare
autoturismul, inculpatul C.O.T. s-a deplasat până în cartierul B.N., unde a oprit
în fața farmaciei I. A rămas pe loc câteva minute, după care a continuat deplasarea
cu autoturismul până în fața complexului B.N., unde a oprit. A coborât din autovehicul,
traversând strada spre locul unde se afla parcat autoturismul marca A., condus de
inculpatul A.L.
A discutat cu acesta aproximativ
un minut, apoi a revenit la autoturism și și-a continuat deplasarea până la cabinetul
său de avocatură.
În incinta cabinetului,
monitorizat din punct de vedere tehnic, în baza autorizației Curții de Apel Craiova,
între inculpații C.O.T. și M.I., a avut loc următoarea discuție:
C.O.T.: …cineva?... D...!
M.I.: Bă, mi-a trimis…
aia…
C.O.T. : Acesta e a mea.
Ia-i tu pe-ai tăi. Bagă-i și tu în partea asta, să nu mai vadă acesta. Știi.
M.I.: Păi, numără-i încă
o dată! Să vedem…
C.O.T.: Și aici cât sunt?
M.I.: Păi, ne rămasă treizeci.
Da’numără-i ca lumea.
C.O.T.: Dar nu. Ia ca
mine.
MI - Ne rămaseră treizeci.
Fură treizeci și cinci.
C.O.T.: Așa. Și?
M.I.: Și mai e încă o
mie, ă?
C.O.T.: Păi da.
M.I.: Să fie patru jumătate?
C.O.T.: Păi, nu. Stai
puțin.
M.I.: Treizeci și cinci.
Fură.
C.O.T.: Așa.
M.I.: Ziseși ăstuia că
dai douăzeci și opt. Da? Și mai rămîn… cât mai rămân?
C.O.T.: Treizeci și cinci.
Douăș’opt…
M.I.: Cu șapte și cu…
Da’ nu, nu. Că zise trei jumătate. Nu patru.
C.O.T.: Nu mai pun mâna
pe ei. Îmi bag… (n.n.- vulgar) în ei!
M.I.: Deci, trei jumătate.
C.O.T.: Hai să mergem.
Consecvent intenției sale
de a opri mai mulți bani din suma primită de la martorul D.G.A., inculpatul M.I.
- care afirmase către inculpatul C.O.T. că primise doar 35.000 euro de la denunțător,
profitând de lipsa momentană a inculpatului C.O.T. din birou, a sustras o parte
din bani, respectiv 10.000 euro, pe care și-a însușit-o și a mai primit ulterior
de la inculpatul C.O.T. - 3.000 euro.
De la sediul biroului
inculpatului C.O.T.,
inculpatul
M.I. s-a deplasat cu un taxi către Tribunalul Dolj, iar inculpatul C.O.T. s-a deplasat
pe diferite străzi, pătrunzând chiar pe contrasens în momentul în care a observat
în spatele său un autoturism al poliției.
A mers apoi pe într-o
zonă cu vizibilitate redusă. A coborât din autoturism și imediat a dat pe geamul
autoturismului marca A. inculpatului A.L. un plic în care se găseau 20.000 euro,
revenind grăbit în autoturism și deplasându-se pe diferite străzi, până la Tribunalul
Dolj.
Inculpatul A.L. a mers
și a intrat în blocul unde deținea în folosință apartamentul pe care, conform contractului
de închiriere încheiat în 05 februarie 2009, îl avusese închiriat pentru o perioadă
de un an, contra unei chirii de 250 euro/lună iar ulterior expirării contractului
a continuat să-l folosească. După câteva minute, a ieșit din bloc, având în mână
niște coli A4 îndoite și s-a deplasat la Tribunalul Dolj. În apartament a lăsat
5.000 euro, iar 15.000 euro i-a luat la el pentru a-i da inculpatului D.B.
În incinta Tribunalului
s-a întâlnit cu inculpatul D.B. pe holul instituției și a discutat cu acesta timp
de câteva secunde.
La ora 11:00:05,
inculpatul D.B. i-a cerut
prin telefon inculpatului A.L. să-și mute autoturismul spre a se putea deplasa cu
autovehiculul propriu.
În jurul orelor 12.40,
inculpatul D.B. a revenit la Tribunalul Dolj, unde inculpatul A.L. i-a remis suma
de 15.000 euro, din cei 20.000 euro primiți în aceeași dimineață de la inculpatul
C.O.T., în biroul acestora din incinta Tribunalului Dolj, în prezența martorei C.A.C.,
în baza unei înțelegeri anterioare avute cu inculpatul A.L. și după ce anterior,
procedase la modificarea cuantumului pedepselor aplicate inițial celor trei inculpați,
în sensul reducerii de la 5 ani la 4 ani închisoare.
Din suma de 20.000 euro
primită de la inculpatul C.O.T., inculpatul A.L. și-a păstrat pentru sine suma de
5.000 euro, urmând ca în după-amiaza aceleiași zile să mai primească de la inculpatul
C.O.T. suma de 10.000 euro.
Cu prilejul percheziției
domiciliare efectuate în data de 07 mai 2010 în baza autorizației de percheziție
emisă de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1404/54/2010 din 07 mai 2010 la adresa
din Craiova, aparținând numitului I.M. și folosit de inculpatul A.L. a fost găsită
suma de 11.000 euro, formată din 50 bancnote a 100 euro (într-un plic cu antetul
SC C.V. SA) și 12 bancnote a 500 euro (într-un plic ce poartă inscripția olografă
„G.”), ascunsă în spatele unei comode aflate între două șifoniere într-una din camerele
locuinței respective.
Procedând la verificarea
seriilor existente pe bancnotele în cupiura de 500 euro, cu seriile consemnate în
procesul-verbal de consemnare a seriilor și marcare criminalistică s-a constatat
că 10 din seriile celor 12 bancnote, reprezentând 5.000 euro, se regăsesc în procesul-verbal
de consemnare a seriilor și marcare criminalistică în data de 05 mai 2010.
Din suma de 13.000 euro
pe care inculpatul M.I. a oprit-o din cei 45.000 euro, primită de la martorul D.G.A.,
s-au găsit cu prilejul percheziției domiciliare 7.000 euro formați din 14 bancnote
în cupiură de 500 euro ce se regăsesc în procesul-verbal de consemnare a seriilor
și marcare criminalistică din 05 mai 2010.
În urma cercetărilor efectuate
în cauză, a rezultat că în 05 mai 2010, inculpatul M.I. a achitat contravaloarea
unor materiale de construcții cu 4.500 euro, formată din 9 bancnote în cupiură de
500 euro, martorei F.M.C., iar o bancnotă de 500 euro i-a dat-o martorului Ț.C.,
în contul unei datorii mai vechi.
Asupra inculpatului C.O.T.
s-au găsit cu prilejul efectuării percheziției corporale din 05 mai 2010, suma de
12.000 euro, formată din 24 de bancnote, în cupiură de 500 euro, având seriile ce
se regăsesc în procesul-verbal de consemnare a seriilor și marcare criminalistică
din 05 mai 2010.
În tot timpul derulării
demersurilor pe care inculpatul M.I. le-a efectuat asupra denunțătorilor pentru
a-i determina să remită suma de 45.000 euro spre a obține punerea acestora în libertate,
iar ulterior o soluție favorabilă, avocatul a afirmat constant că judecătorul D.B.
nu „lucrează” singur, ci împreună cu judecătorul A.L., lăsându-i să se înțeleagă
că prin intermediul acestuia, banii vor ajunge la judecătorul de caz, ceea ce în
cursul urmăririi penale efectuate în cauză s-a și confirmat, în sensul că inculpatul
D.B. a primit în 05 mai 2010 suma de 15.000 euro de la inculpatul A.L., conform
înțelegerii anterioare, după ce în aceeași zi a modificat sentința penală, reducând
de la 5 la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inițial inculpaților din Dosarul nr.
133677/63/2009 pe care îl judeca.
S-a constatat că, din
condica de ședințe directe a secției penale din cadrul Tribunalului Dolj a fost
ruptă o filă, respectiv cea anterioară filei pe care este consemnată minuta sentinței
penale nr. 203 din 05 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13367/63/2009.
De asemenea, s-a constatat
că în cuprinsul minutei sentinței penale nr. 203 din 05 mai 2010 au fost operate
modificări, în sensul că a fost aplicat fluid corector peste care s-a rescris, aspect
confirmat de raportul de constatare tehnico-științifică din 28 mai 2010.
Mai mult, în cuprinsul
minutei modificate inculpatul D.B. a omis să facă aplicarea dispozițiilor art. 71
C. pen. pentru inculpatul D.C., lucru observat de grefiera Ț.E.S. la momentul completării
condicii de ședințe directe. Aceasta l-a sunat imediat pe judecătorul D.B. întrebându-l
dacă „cei trei inculpați din dosarul cu S., au cu executare toți trei, da?”… întrucât…
„trebuia să avem un 71 la ultimul dintre ei, la D.C.”. Convorbirea în cauză s-a
purtat în 05 mai 2010, la ora 13:33:21 și se află transcrisă integral.
Suma
de 45.000 euro, folosită în prezenta cauză, provenea din fondul special aflat la
dispoziția procurorului șef al D.N.A. Din această sumă s-a reușit recuperarea sumei
de 24.000 euro, iar aceasta a fost restituită D.N.A. la data de 12 mai 2010.
În
scopul recuperării sumei de 21.000 euro, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra sumelor de: 16.000 euro și 10.000 RON, ridicate de la inculpatul
A.L., cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate în imobilul situat în Craiova,
consemnate la C. Bank pe numele inculpatului, dar la dispoziția
D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova; 1.935 RON ridicată de la inculpatul C.O.T.
cu prilejul percheziției corporale și 100 RON ridicată de la inculpatul M.I. cu
prilejul percheziției corporale, precum și asupra autoturismelor marca V., proprietatea
inculpatului M.I. și marca B., proprietatea inculpatului D.B.
În
ceea ce privește pe numiții S.S., D.C. și D.G.A., față de aceștia s-a dispus neînceperea
urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. comb.
cu art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și art. 6
1
alin. (1) din
Legea nr. 78/2000, întrucât operează cauzele de nepedepsire prev. de art. 255
alin. (3) C. pen. și art. 6
1
alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
De
asemenea, în temeiul disp. art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. c) C. proc.
pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul C.M. pentru infracțiunile
prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. comb. cu art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000
și art. 6
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, deoarece acesta nu a avut
cunoștință și nu a participat la demersurile întreprinse de numiții S.S. și D.C.,
coinculpați în Dosarul nr. 13367/63/2009.
În
cauză s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de sustragere
sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 C. pen. și înaintarea acesteia în
vederea continuării cercetărilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, competent
material și teritorial.
Cauza a fost înregistrată
inițial la Curtea de Apel Craiova cu nr. 1957/54/2010, iar ca urmare a deciziei
nr. 1699 din 04 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul
nr. 7125/1/2010, prin care s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de
Apel Cluj, prin încheierea penală nr. 15 din 09 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova
a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj.
Prin decizia nr. 1699
din 04 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au menținut actele
îndeplinite la instanța de la care s-a strămutat judecarea cauzei.
Inculpații M.I. și C.O.T.,
audiați fiind în fața instanței, respectiv Curtea de Apel Craiova, au recunoscut
săvârșirea faptelor, astfel cum au fost descrise în actul de acuzare, menținându-și
declarațiile din faza de urmărire penală, iar după intrarea în vigoare a Legii
nr. 202/2010, la primul termen de judecată stabilit la Curtea de Apel Cluj, din
30 noiembrie 2010, au solicitat aplicarea disp. art. 320
1
C. proc.
pen. și disjungerea cauzei în ceea ce-i privește.
Instanța a respins cererea
de disjungere a cauzei față de cei doi inculpați, apreciind că între faptele săvârșite
de aceștia și cele pentru care inculpații D.B. și A.L. au fost trimiși în judecată
există indivizibilitate, iar în interesul unei mai bune administrări a justiției
nu este oportună disjungerea, urmând ca asupra aplicării disp. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. să se pronunțe odată cu fondul.
Inculpatul D.B., audiat
în fața Curții de Apel Craiova, în ședința publică din 08 septembrie 2010, a susținut
în declarația sa că nu se consideră vinovat de infracțiunea pentru care a fost trimis
în judecată, arătând că nu a intervenit nimeni pentru soluționarea dosarului privindu-i
pe denunțătorii din prezenta cauză, că pe parcursul derulării procesului a soluționat
mai multe cereri de punere în libertate pe care le-a respins, iar modificările asupra
minutei au constat doar în corectarea unor greșeli referitoare la pedeapsa unuia
din inculpați, pentru care a prevăzut inițial o pedeapsă de 5 ani cu executare,
în timp ce ceilalți inculpați aveau 4 ani cu executare, rectificând pedeapsa la
4 ani, precum și erori privind încadrarea juridică a faptelor, pe care le-a corectat
după o printare inițială a minutei și a dat grefierului de ședință minuta astfel
corectată pentru a o redacta.
Inculpatul a menționat
că, în data de 05 mai 2010, după ce în jurul orelor 10.30 a redactat acea minută,
în urma unui telefon primit în jurul orelor 11.00 de la numita G.C. a plecat de
la Tribunal, revenind în jurul orelor 12.45. La plecarea de la Tribunal, constatând
că era blocat de autoturismul lui A.L., l-a sunat pe acesta și l-a rugat să coboare
să-și mute mașina. Inculpatul a mai susținut că în jurul orelor 12.45 a revenit,
căutându-l pe judecătorul T.G. cu care urma să vizioneze un meci de fotbal, iar
împreună s-au deplasat la Judecătoria Craiova la colega G.D. și în timp ce discuta
cu aceasta, a primit un telefon de la grefiera Ț.E.S., care i-a relatat că în cazul
unuia dintre inculpații pentru care a aplicat pedepse cu închisoarea, nu s-a făcut
referire la disp. art. 71, 64 C. pen.
Acesta a rugat-o pe grefieră
să facă rectificarea și întorcându-se înapoi la Tribunal, a semnat minuta, după
care a plecat împreună cu colegul său T.G. pentru a viziona un meci de fotbal la
acesta acasă. Inculpatul a susținut că nu a primit nicio sumă de bani de la inculpatul
A.L., că nu a discutat cu acesta în legătură cu dosarul respectiv, iar discuția
telefonică pe care a avut-o cu A.L. s-a referit la un eveniment la care urmau să
participe, fiind invitați de o cunoștință comună.
Inculpatul A.L. nu a dat
declarații în cursul urmăririi penale și nici la Curtea de Apel Craiova, prevalându-se
de dreptul la tăcere, dând declarații doar în fața Curții de Apel Cluj la 30 noiembrie
2010, ocazie cu care a arătat că nu recunoaște săvârșirea faptelor pentru care este
trimis în judecată și se consideră nevinovat.
În legătură cu starea
de fapt descrisă în rechizitoriu, a susținut că îl cunoaște pe inculpatul C.O.T.,
cu care avea o relație de amiciție de circa 3 ani de zile, iar în cadrul întâlnirilor
și discuțiilor pe care le-a avut cu acesta, i-a oferit anumite consultații juridice
cu referire la dosare care nu se aflau pe rolul său, inclusiv în legătură cu dosarul
privindu-i pe cei trei denunțători.
Astfel, a arătat că în
luna martie 2010 s-a întâlnit cu numitul C.O.T. în incinta Tribunalului, acesta
spunându-i că dorește să angajeze cauza și cerându-i să-și exprime o părere cu privire
la pedeapsa pe care o riscă inculpații. Inculpatul A.L. i-a spus avocatului C.O.T.
că pedeapsa ce s-ar putea aplica ar fi de maxim 6-7 ani, iar în legătură cu arestarea
preventivă că era posibilă o punere în libertate, întrucât trecuse o jumătate de
an de la momentul arestării.
Inculpatul a susținut
că C.O.T. nu i-a spus cine este judecătorul de caz, nu i-a cerut să intervină la
acest judecător, nu a pretins și nu i s-a oferit vreo sumă de bani.
În legătură cu acea sumă
de bani pe care inculpatul C.O.T. i-a dat-o, A.L. a declarat că în luna februarie
2010 s-a întâlnit cu acesta și au purtat unele discuții legate de datoriile pe care
le avea pentru a-și achita ratele de leasing la autoturism, precum și despre intenția
sa de a-și schimba viața, având o relație apropiată cu martora G.E.L., cu care a
locuit o perioadă de timp în apartamentul închiriat. Inculpatul C. s-a oferit să-i
acorde un împrumut de 1.000 sau 2.000 euro, însă inculpatul i-a spus că are nevoie
de 5-6.000 euro pentru a-și rezolva problemele.
Ulterior acestei discuții,
precum și după cele purtate în luna martie 2010, în luna aprilie a aceluiași an,
inculpatul C.O.T. i-a relatat că intenționează să angajeze cauza privindu-i pe cei
trei denunțători, că onorariul se va situa în jurul sumei de 20.000 euro, întrebându-l
dacă mai are nevoie de acea sumă de bani, oferta fiind acceptată de A.L.
Apoi, inculpatul a arătat
că s-a întâlnit cu C.O.T. pentru a primi suma de bani în condițiile descrise în
actul de acuzare, că a avut acea discuție telefonică cu C.O.T., dar s-a referit
la acordarea împrumutului, iar suma de bani primită a fost de 5.000 euro în bancnote
de 500 euro, sume pe care le-a pus sub televizorul din dormitor, într-un plic în
care mai erau și alți bani.
Inculpatul a precizat
că la prima percheziție domiciliară efectuată în cursul urmăririi penale nu a declarat
de existența acestor sume de bani întrucât și-a făcut probleme de o eventuală înscenare.
În legătură cu remiterea
unei sume de bani către inculpatul D.B., a susținut că acest lucru nu a avut loc,
iar declarația martorei C.A.C. este neverosimilă. Cu inculpatul D.B. a avut o relație
de amiciție, dar aceasta s-a deteriorat în toamna anului 2009, întrucât ambii și-au
manifestat intenția de a candida pentru funcția de președinte a secției penale a
Tribunalului Dolj.
În cursul judecății, la
termenul din 16 septembrie 2011, luându-se un supliment de declarație, inculpatul
A.L. a menționat că în data de 05 mai 2010, în urma unei înțelegeri avute cu un
mecanic auto la care a apelat în data de 03 mai 2010, a stabilit o întâlnire cu
acesta în jurul orelor 12-12.30 la Tribunal, pentru a se deplasa împreună la o societate
de dezmembrări în vederea achiziționării unei piese necesară pentru autoturismul
proprietatea sa, la care se constatase de către mecanicul auto o anumită defecțiune,
iar după ora 12.00 s-a deplasat la acea societate de dezmembrări situată la ieșirea
din Craiova, cu autoturismul martorului T.Z., la Tribunal revenind după ora 13.00.
În cursul judecății, inculpatul
A.L. a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate a înregistrărilor și
interceptărilor efectuate în cauză cu referire la convorbirile din 03 și 04 mai
2010, pentru a se stabili mijloacele tehnice cu care au fost efectuate, dacă suporții
tehnici sunt originali, dacă asupra înregistrărilor s-a intervenit prin ștergere,
inserare sau alte elemente de montaj, să se determine dacă vocea îi aparține, dacă
este redat fidel conținutul convorbirilor, invocând și faptul că există convorbiri
aflate pe suporți CD care nu au fost redate de organele de urmărire penală.
Instanța a procedat la
redarea convorbirilor din 05 mai solicitate de inculpat care nu au fost transcrise
de organele de urmărire penală, dar a respins cererea de efectuare a unei expertize
cu obiectivele de mai sus, apreciind că, în contextul în care, cu ocazia audierii
sale la instanță inculpatul a recunoscut că a avut acele convorbiri telefonice cu
inculpatul C.O.T., ce au fost indicate ca probe în susținerea actului de acuzare,
acestea au fost ascultate în ședință publică, fiind confirmate și de inculpatul
C.O.T. și nu există niciun motiv de îndoială asupra autenticității acestora, expertiza
nu se justifică.
La cererea inculpatului
D.B., față de neconcordanțele existente între declarația acestuia și cea a martorei
Ț.E.S. despre modificările pedepselor aplicate celor trei denunțători, s-a dispus
efectuarea unei expertize informatice în scopul de a se stabili ce modificări au
fost aduse documentului ce conține minuta sentinței penale nr. 203 din 05 mai 2010
în D
osarul nr. 13367/63/2009 al Tribunalului Dolj,
însă expertul nu a putut
răspunde obiectivelor instanței pentru motivele arătate în expertiză și, ulterior,
în declarația dată în fața instanței.
În urma evaluării materialului
probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și de cercetare judecătorească,
instanța de fond a reținut următoarele:
Denunțătorii S.S., C.M.
și D.C. au fost cercetați penal și ulterior trimiși în judecată în stare de arest
preventiv prin rechizitoriul nr. 418/P/2008 din 03 noiembrie 2009 al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Dolj, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.
de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3),
(4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C.
pen., în final cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., reținându-se că prin însușirea
unor identități false, au indus și menținut în eroare reprezentanții mai multor
societăți comerciale, pe care i-au determinat să accepte relații comerciale și să
livreze mărfuri pentru care au emis file cec și bilete la ordin fără acoperire,
cauzând un prejudiciu de 1.531.164,33 RON.
Dosarul nr. 418/P/2009
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a fost înregistrat la Tribunalul Dolj
în 05 noiembrie 2009, sub nr. 13367/63/2009, fiind repartizat spre soluționare completului
C1 directe, compus din judecătorul D.B., grefieră de ședință fiind din februarie
2010, martora Ț.E.S.
În cursul lunii septembrie
2009, în timp ce se afla în Arestul I.P.J. Dolj, în stare de arest preventiv, denunțătorul
S.S. a fost vizitat de inculpatul M.I., avocat în Baroul Dolj, cu care se cunoștea
de mai mulți ani, iar acesta i-a propus să-l angajeze ca apărător, urmând ca în
schimbul sumei de 20.000 euro să obțină cercetarea sa și a celorlalți doi inculpați
în stare de libertate, susținând că are influență la judecătorii din cadrul Tribunalului
Dolj și Curtea de Apel Craiova.
După un timp de gândire,
S.S. l-a contactat pe avocatul M.I. la 23 februarie 2010, iar la 24 februarie
2010 a fost vizitat de acesta la Penitenciarul Craiova, angajându-se să studieze
dosarul în care erau trimiși în judecată S.S., D.C. și C.M.
La data de 04 martie 2010,
inculpatul M.I. l-a vizitat din nou la penitenciar pe S.S., spunându-i că trebuie
să îi dea 3.000 euro pentru a intra în dosar ca apărător, iar 18.000 euro, câte
6.000 euro fiecare inculpat, vor trebuie să-i achite pentru punerea lor în libertate.
Ulterior, la 09 martie
2010, discutând cu ceilalți inculpați din dosar, S.S. s-a hotărât să-l denunțe pe
inculpatul M.I. și au acceptat să achite suma de 1.000 euro cu titlu de onorariu
pentru M.I., ce urma să fie angajat doar pentru numitul C.M., întrucât ceilalți
doi aveau fiecare avocați, la care nu doreau să renunțe. Apoi, la 18 martie 2010,
inculpatul M.I. i-a vizitat pe denunțătorii S.S. și D.C. la Penitenciarul Craiova,
cerând de data aceasta câte 15.000 euro pentru fiecare inculpat, spunând că banii
trebuie dați judecătorului după ce vor fi puși în libertate, totodată, stabilind
că banii vor fi dați prin D.G.A., fratele denunțătorului D.C., căruia M.I. i-a spus
că dacă nu va achita suma de bani, cei trei sunt la mâna judecătorului și că după
ce vor fi puși în libertate le va aplica o pedeapsă mai aspră.
În 31 martie 2010, M.I.
i-a vizitat din nou pe denunțători la penitenciar, discutând de plata unui avans
din suma pretinsă, iar ulterior la 13 aprilie 2010, s-a întâlnit cu toți cei trei
denunțători afirmând atunci că judecătorul A.L. lucrează împreună cu judecătorul
D.B. și împart banii.
În aceeași perioadă, inculpatul
M.I. îl abordase pe inculpatul C.O.T., avocat în cadrul aceluiași barou și fost
coleg de facultate cu cel dintâi, solicitându-i sprijinul pentru a interveni la
judecătorul D.B. în favoarea celor trei denunțători, ocazie cu care C.O.T. a susținut
că nu-l cunoaște pe D.B., dar că are o relație mai apropiată cu magistratul A.L.,
cu care ulterior s-a întâlnit purtând mai multe discuții în legătură cu dosarul
în care denunțătorii erau judecați pentru infracțiunea de înșelăciune.
De altfel, în cadrul întâlnirilor
pe care inculpatul M.I. le-a avut la Penitenciarul Craiova cu denunțătorii a făcut
referire la o persoană care va intermedia legătura cu judecătorii de caz, folosind
apelativul „colegu”, stabilindu-se ulterior că este vorba de inculpatul C.O.T.
Inculpatul A.L. i-a spus
inculpatului C.O.T. că cei trei nu vor putea fi puși în libertate, dar există posibilitatea
să primească o pedeapsă mai mică de 3 ani, dar pentru aceasta vor trebui să plătească
o sumă de bani, respectiv 30.000 euro (ulterior majorată la 40.000 euro) pentru
a interveni la judecătorul D.B., cu care A.L. era coleg la Tribunalul Dolj.
Urmare a înțelegerii dintre
C.O.T. și M.I. care doreau obținerea unor sume de bani, M.I. a pretins denunțătorilor
suma totală de 45.000 euro, care urma să fie predată inculpatului M.I. prin intermediul
fratelui denunțătorului D.C. și anume D.G.A., căruia i s-a cerut să aibă pregătită
suma pentru data de 28 aprilie 2010 în vederea punerii în libertate a inculpaților.
Înainte de a începe ședința
de judecată programată pentru ora 10.30, inculpatul M.I. a comunicat martorului
D.G.A. că nici la termenul din 28 aprilie 2010 arestații nu vor fi puși în libertate,
pentru că judecătorii secției penale fuseseră atenționați de conducerea Tribunalului
Dolj pentru lipsa de fermitate în luarea măsurii arestării preventive, însă ulterior
au fost surprinși de faptul că D.B. a hotărât să soluționeze pe fond Dosarul
nr. 13367/63/2009, deși avocații nu erau pregătiți să pună concluzii pe fond.
Prin urmare, inculpatul
M.I. a luat legătura cu C.O.T., care la rândul său l-a contactat pe A.L., stabilind
să se întâlnească pentru a urgenta predarea sumelor de bani pretinse.
Astfel, suma de 45.000
euro, pusă la dispoziție de D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova martorului D.G.A.,
a fost predată inculpatului M.I. la data de 05 mai 2010 în jurul orelor 09.00, acesta
solicitând denunțătorului să pună banii în portbagajul autoturismului său, marca
V., situat în apropierea sediului Tribunalului Dolj.
Din această sumă, inculpatul
M.I., care s-a deplasat împreună cu inculpatul C.O.T. la biroul de avocatură al
acestuia, a păstrat pentru sine 3.000 euro prin înțelegere cu inculpatul C.O.T.
și 10.000 euro fără ca acestuia să-i fie adus la cunoștință și a predat diferența
inculpatului C.O.T. pentru a fi remiși celor doi judecători A.L. și D.B., urmând
ca și acesta să păstreze pentru sine o parte din bani.
Anterior acestui moment,
inculpatul C.O.T. l-a contactat telefonic pe inculpatul A.L., cu care a stabilit
o întâlnire.
De la sediul biroului
inculpatului C.O.T., inculpatul M.I. s-a deplasat cu un taxi către Tribunalul Dolj.
Inculpatul C.O.T. s-a îndreptat spre locuința sa din Craiova, unde a numărat banii
primiți de la inculpatul M.I., constatând că este vorba de suma de 32.000 euro,
i-a împărțit în două, respectiv 20.000 euro ce urma să fie dați inculpatului A.L.,
pe care i-a introdus într-o pungă de plastic cu dungi multicolore, iar diferența
de 12.000 euro a lăsat-o acasă, gândindu-se că va reține pentru sine 2.000 euro,
iar 10.000 euro îi vor fi dați spre seară inculpatului A.L. Apoi, s-a deplasat și
a dat pe geamul autoturismului marca A. inculpatului A.L. acea plasă de plastic,
în care se găseau cei 20.000 euro, revenind în autoturism și deplasându-se la Tribunalul
Dolj.
Inculpatul A.L. a a intrat
în blocul unde deținea cu chirie un apartament, apoi după câteva minute a ieșit
din bloc, având în mână niște coli A4 îndoite și s-a deplasat la Tribunalul Dolj.
În apartament a lăsat 5.000 euro, iar 15.000 euro i-a luat la el pentru a-i da inculpatului
D.B.
În incinta Tribunalului,
s-a întâlnit cu inculpatul D.B., pe holul instituției și a discutat cu acesta timp
de câteva secunde.
La ora 11:00:05, inculpa