ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2158/2015

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 6 martie 2015, revizuenții R.C.A., R.A.E. și R.A.G., în contradictoriu cu intimați Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Mihăileni, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, O.R., C.V. și C.E. au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei nr. 75 din 23 februarie 2014 a Tribunalului Botoșani, prin care s-a dispus respingerea recursurilor declarate de revizuenți și de Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Mihăileni împotriva Sentinței civile nr. 2.099 din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Dorohoi.

Prin Decizia nr. 36 din 1 aprilie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții R.C.A., R.A.E. și R.A.G. împotriva Deciziei nr. 75 din 23 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 3768/222/2012*. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că din cuprinsul cererii de revizuire, coroborat cu dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., potrivit cărora obiect al revizuirii îi pot constitui hotărârile care rezolvă fondul pretenției deduse judecății, se poate deduce că hotărârea potrivnică Sentinței civile nr. 427 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoșani este Sentința civilă nr. 2.099 din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Dorohoi.

Conform susținerilor revizuenților ar exista contrarietate între cele două hotărâri, în aceste condiții impunându-se "casarea Sentinței nr. 2.099 din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Dorohoi", urmând a se reține că ei sunt proprietarii parcelelor de teren în litigiu. Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

În cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de dispozițiile legale enunțate, întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii poartă asupra unor pricini diferite ca obiect și cauză, între persoane diferite, lipsind tripla identitate prevăzută de lege. Astfel, Sentința civilă nr. 2.099/2014 a Judecătoriei Dorohoi (irevocabilă prin Decizia nr. 75 din 23 februarie 2015 a Tribunalului Botoșani) a fost pronunțată în Dosarul nr. 3768/222/2012* având ca obiect anulare titlu proprietate, punere în posesie și eliberare titlu proprietate. Sentința civilă nr. 427 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoșani (definitivă prin Decizia nr. 123/2009 a Curții de Apel Suceava și irevocabilă prin Decizia nr. 64/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) a fost pronunțată în Dosarul nr. 4639/C/2002, având ca obiect acțiune întemeiată pe Legea nr. 10/2001.

Așa fiind, Curtea de Apel a constatat că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire de față nu se înscriu în ipoteza reglementată de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și, ca urmare, cererea de revizuire este nefondată. Împotriva acestei decizii au declarat recurs revizuenții R.C.A., R.A.E. și R.A.G., invocând în drept dispozițiile art. 513 alin. (5) și (6) din noul C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 488 și art. 509 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ. În motivarea recursului, revizuenții au arătat că prin Sentința civilă nr. 427 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoșani, irevocabilă și învestită cu titlu executoriu, pronunțată în litigiul având ca obiect Legea nr. 10/2001, li s-au atribuit, printre altele, parcelele cadastrale intravilane *** în suprafață totală de 25.487 mp.

În Dosarul nr. 3768/222/2012*, fără ca revizuenții să fie introduși în cauză, s-a pronunțat Sentința civilă nr. 2.099/2014 a Judecătoriei Dorohoi, irevocabilă și învestită cu titlu executoriu, prin care s-a atribuit reclamantei O.R. parcelele cadastrale intravilane ***, în suprafață de 7.760 mp, atribuite revizuenților prin Sentința nr. 427 din 27 mai 2004 - anterioară emiterii titlului desființat. Prin Dispoziția de restituire nr. 87 din 5 august 2010 a Primăriei comunei Mihăileni s-a pus în aplicare dispozitivul Sentinței nr. 427/2005 pronunțată de Tribunalul Botoșani, definitivă și irevocabilă.

Având în vedere că există autoritate de lucru judecat, recurenții au solicitat admiterea cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 75 din 23 februarie 2014 a Tribunalului Botoșani, prin care s-a dispus respingerea recursurilor declarate de revizuenți și de Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Mihăileni împotriva Sentinței civile nr. 2.099 din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Dorohoi. Această hotărâre se impune a fi casată, dat fiind faptul că parcelele menționate sunt proprietatea recurenților-revizuenți și au fost intabulate pe numele proprietarilor de către O.C.P.I. Botoșani. În prealabil, Înalta Curte constată că recurenții-revizuenți R.C.A., R.A.E. și R.A.G. au invocat ca temei de drept al recursului dispoziții din noul C. proc.

civ. Potrivit art. 24 din noul C. proc. civ "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare." Noul C. proc. civ a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013. Însă, în cauză, ambele acțiuni introductive formulate în dosarele în care au fost pronunțate hotărârile judecătorești pretins potrivnice au fost înregistrate pe rolul instanțelor sub imperiul vechiului C. proc. civ. Astfel, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții R.C.A., R.A.E. și R.A.G. a fost introdusă pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 19 iulie 2002 și înregistrată sub Dosarul nr. 4639/C/2002. Acțiunea promovată de reclamanta O.R.

a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi la data de 21 noiembrie 2012, sub Dosarul nr. 3768/222/2012*. Drept urmare, în cauză nu sunt incidente dispozițiile noului C. proc. civ. invocate de recurenți (art. 513 alin. (5) și (6), art. 488 și art. 509 alin. (1) pct. 8), aplicabile fiind prevederile C. proc. civ. în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată. La termenul de judecată din data de 13 octombrie 2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului și, având în vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., se va analiza cu prioritate această excepție. Potrivit art. 302 1 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate a hotărârii atacate, pe care se întemeiază recursul, precum și dezvoltarea acestora.

Modificarea sau casarea unei hotărâri prin intermediul recursului se poate obține doar în condițiile de nelegalitate strict reglementate prin dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat. În speță, recurenții R.C.A., R.A.E. și R.A.G. nu s-au conformat exigențelor cerute de art. 302 1 și art. 304 C. proc.

civ., susținerile acestora nefiind structurate din punct de vedere juridic. Criticile nu vizează motivarea reținută de Curtea de Apel Suceava în decizia pronunțată. Astfel, instanța de revizuire a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 75 din 23 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Botoșani, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii, poartă asupra unor pricini diferite ca obiect și cauză, între persoane diferite, lipsind tripla identitate prevăzută de lege. Or, prin criticile formulate în recurs, revizuenții nu s-au raportat la considerentele deciziei atacate, prin care instanța de revizuire a reținut inexistența triplei identități de obiect, cauză și părți și a constatat neîndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Astfel, nu a fost respectată obligația de a se indica aspecte de nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii instanței de revizuire, iar pe de altă parte, modalitatea de redactare a motivelor nu permite instanței de recurs să realizeze în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Drept urmare, întrucât recurenții au formulat susțineri ce nu vizează hotărârea atacată și care nu au relevanță pentru motivele prevăzute de lege, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 303 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de revizuenții R.C.A., R.A.E. și R.A.G. împotriva Deciziei nr. 36 din data de 1 aprilie 2015 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2015. Procesat de GGC - N