ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 561/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

sub nr. 35925/2/2005 la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul G.C.C. a chemat în judecată pe pârâții A.N.F.P.,

Ministerul Educației și Cercetării și A.G., Secretar General în cadrul M.E.C.,

și ulterior prin cererea precizatoare la acțiune din 28 februarie 2006 pe

pârâta V.M.B., solicitând ca prin sentința ce va pronunța instanța să dispună:

- anularea Ordinului nr. 1198

din 3 mai 2005 emis de A.F.P., pentru aprobarea condițiilor de participare la

concursul organizat pentru ocuparea funcției publice de conducere de director

la D.J.C. din cadrul M.E.C., a bibliografiei și numirea comisiei de concurs și

a comisiei de soluționare a contestațiilor.

- anularea concursului organizat

în perioada 6 - 7 iunie 2005 pentru ocuparea funcției publice de conducere de

director la D.J.C. din cadrul M.E.C.;

- recunoașterea dreptului

său de a participa la un concurs organizat cu respectarea dispozițiilor legale,

Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, republicată și H.G.

nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea Camerei funcționarilor

publici;

- obligarea pârâtelor la

organizarea unui nou concurs pentru ocuparea acestei funcții publice, potrivit

prevederilor legale în vigoare;

- obligarea pârâtelor la

plata unor daune morale în valoare de 1 leu și la plata cheltuielilor de

judecată.

Reclamantul și-a motivat

acțiunea, susținând că fiind detașat la M.E.C. pentru a îndeplini activități

specifice în cadrul acestei autorități publice, pe post de consilier al Secretarului

General, în perioada 7 martie 2005 – 7 iunie 2005, și-a depus dosarul pentru a

participa la concursul organizat în perioada 6 – 10 iunie 2005 pentru ocuparea

funcției de director la D.J.C. din cadrul M.E.C., ulterior constatând o serie

de nereguli în ce privește organizarea concursului, motiv pentru care a

contestat modul de organizare al acestuia, solicitând și anularea lui, potrivit

contestației depuse la A.N.F.P., înregistrată sub nr. 804980 din 2 iunie 2005.

Pârâții au depus

întâmpinări, invocând excepțiile de neîndeplinire a procedurii administrative

prealabile, inadmisibilitatea acțiunii și cea a lipsei calității procesuale

pasive (M.E.C.), iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca

neîntemeiată.

Prin încheierea, pronunțată

în ședința publică din 20 iunie 2006, prima instanță a respins, ca nefondate,

excepțiile neîndeplinirii procedurii administrative prealabile și a

inadmisibilității acțiunii, luând act de renunțarea M.E.C. la excepția lipsei

calității procesuale pasive în ceea ce-l privește.

S-au administrat probatoriu

cu acte și prin sentința civilă nr. 1860 din 19 septembrie 2006, Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca

nefondată, acțiunea formulată de reclamant, astfel cum a fost precizată.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că, în speță, au fost respectate

dispozițiile legale aplicabile, în speță, A.N.F.P. aprobând condițiile de

participare la concurs, bibliografie și numirea comisiei de concurs și a celei

de soluționare a contestațiilor prin Ordinul nr. 1198 din 3 mai 2005, și

acordând aviz favorabil organizării concursului, conform prevederilor art. 20 alin.

(1) lit. j) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici,

republicată cu modificări.

Condițiile de participare la

concurs au fost aprobate prin Ordinul Președintelui A.N.F.P., pe baza

propunerilor înaintate în acest sens de autoritatea publică în al cărei stat de

funcții se află funcția publică vacantă.

S-au respectat și condițiile

prevăzute de art. 1 alin. (2) lit. c) din Regulamentul de organizare și

desfășurare a concursurilor aprobat prin H.G. nr. 1209/2003, A.N.F.P. aprobând

și bibliografia concursului, pe baza propunerii înaintate de M.E.C.

A mai reținut instanța de

fond și faptul că perioada de desfășurare a concursului a respectat

dispozițiile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 1209/2003, întrucât cele două probe

(proba scrisă și interviul) s-au desfășurat în zile consecutive, asigurându-se

astfel cel puțin 24 ore între momentul afișării rezultatului la proba scrisă și

interviu.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

recursul fiind întemeiat în drept pe art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Susține recurentul, în

motivele de recurs formulate că instanța a pronunțat o sentință lipsită de

temei legal, interpretând greșit legea sub un prim aspect, și totodată faptul

că nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, așa cum au fost

enunțate prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, precizează

recurentul – reclamant, că au fost stabilite arbitrar condițiile specifice de

participare la concurs deoarece M.E.C. nu avea un Regulament de organizare și

funcționare și nici fișele posturilor, deci nici fișa postului de director la D.J.C.,

iar bibliografia a cuprins numai actele normative care reglementează

organizarea și funcționarea sistemului de învățământ, fără a conține cerințe

necesare managementului activității didactice și administrative și al

activității de control,  mai ales cu specific educațional, condițiile și

bibliografia pentru concurs fiind propuse de A.G., secretarul general al M.E.C-

și nu de M.E.C., așa cum prevede art. 1 alin. (2) lit. c) din Regulamentul de

organizare și desfășurare a concursului, anexa 1 la H.G. nr. 1209/2003.

Susține recurentul și faptul

că au fost încălcate dispozițiile art. 15 și ale art. 19 din Regulamentul de organizare

și desfășurare a concursului nr. 1209/2003, referitoare la dreptul candidaților

de a formula contestație la rezultatul obținut la proba scrisă înainte de

trecerea la următoarea etapă a concursului – interviul, aceste două probe fiind

programate în zile consecutive.

Mai precizează recurentul că

instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea actelor

administrative atacate și nici cu privire la anularea concursului organizat în

perioada 6 - 7 iunie 2005 pentru ocuparea funcției publice de director al D.J.C.

din cadrul M.E.C. și necesitatea organizării unui nou concurs, precum și asupra

cererii de obligare a pârâților la plata de daune morale, chiar dacă suma

solicitată este simbolică.

Ca o concluzie la motivele

de recurs formulate, recurentul arată că instanța nu a înțeles să motiveze

sentința, raportat la toate capetele de cerere, reținând numai aspectele

referitoare la procedura de concurs.

Intimata A.N.F.P. a depus

întâmpinare, invocând excepția nulității recursului, motivarea recursului bazată

pe invocarea de formă a motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., nefiind o motivare în sensul procedural al termenului.

Pe fond, intimata a

solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A depus întâmpinare și

intimatul M.E.C., solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat,

prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente în

cauză, Înalta Curte îl va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Primul motiv de recurs

referitor la stabilirea în mod „arbitrar” a condițiilor specifice de

participare la concurs, este nefondat.

Recurentul-reclamant

confunda condițiile specifice de participare la concurs, prevăzute de Legea nr.

188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și publicate în M. Of. al

României, Partea a III-a, cu atribuțiile din fișa postului, care exista

dinaintea concursului și se semnează ulterior câștigării concursului.

În martie 2005 a fost

adoptată H.G. nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea M.E.C. pe baza

căreia s-a elaborat noul Regulament de Organizare și Funcționare a M.E.C.

aprobat prin O.M.E. C nr. 4466 din 4 iunie 2006, care la art. 2 prevede: „pe

data intrării în vigoare a prezentului Ordin se abrogă O.M.E.N. nr. 3483/1998

privind organizarea și funcționarea M.E.N.”.

Deci, contrar susținerilor

recurentului, la momentul organizării concursului exista un Regulament de

organizare și funcționare al M.E.C.

În mod corect, a reținut

instanța de fond că Ordinul nr. 1198 din 3 mai 2005 emis de A.N.F.P. prin care

s-au aprobat condițiile de participare la concurs, a respectat condițiile

impuse de art. 20 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici, și art. 50 lit. g) din aceeași lege, ce se referă la

condițiile specifice pentru ocuparea unei funcții publice de director la D.J.C.

Cât privește critica

referitoare la conținutul neadecvat al bibliografiei formulată de recurent, să

constate că și aceasta este nefondată.

În conformitate cu

prevederile art. 1 alin. (2) lit. c) din Regulamentul de organizare și

desfășurare a concursurilor, aprobat prin H.G. nr. 1209/2003, aceasta se

stabilește de către conducătorul autorității sau instituției publice

organizatoare a concursului pe baza propunerilor compartimentului de

specialitate, iar atunci când concursul este organizat de A.N.F.P.,

bibliografia este aprobată prin Ordon al Președintelui Agenției pe baza

propunerii înaintate de autoritatea sau instituția pe al cărei stat de funcții se

află funcția publică vacantă. În speță, bibliografia de concurs a fost aprobată

de A.N.F.P. pe baza propunerii înaintate de M.E.C., neconstatându-se comiterea

vreunei ilegalități.

Faptul că această bibliografie

nu a fost propusă de către M.E.C. ci de către un secretar de stat în minister,

nu prezintă nici el relevanță în cauză, atâta timp cât în conformitate cu

prevederile art. 10 alin. (6) din H.G. nr. 223/2005, ministrul poate delega

unele din competențele sale, în condițiile legii.

Critica referitoare la modul

de organizare și desfășurare a concursului sub aspectul perioadei de

desfășurare a acestuia, este și ea neîntemeiată, întrucât prin art. 17 alin.

(1) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor, aprobat prin

H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor

publici, se impune asigurarea a cel puțin 24 ore între momentul afișării

rezultatelor la proba scrisă și interviu, condiție ce a fost respectată în

cauza de față, cele două probe desfășurându-se în zile consecutive.

Ultima critică din recurs,

referitoare la faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra celorlalte capete de

cerere, reținând numai aspectele referitoare la procedura de concurs este

nefondat, deoarece din cuprinsul sentinței recurate rezulta că aceasta s-a

pronunțat în mod judicios asupra capetelor de cerere susținute de apărătorul

recurentului-reclamant cu ocazia soluționării fondului și care vizau anularea

concursului, recunoașterea dreptului de a participa la un concurs organizat cu

respectarea dispozițiilor legale și obligarea pârâților în solidar la plata de

daune morale în cuantum de 1 leu.

Instanța de fond în mod

temeinic și legal a examinat actele deduse judecății, constatând că au fost

emise cu respectarea prevederilor legale invocate, reținându-se totodată că

prin prevederile lor nu au vătămat dreptul subiectiv al reclamantului de a se

prezenta la concurs, mai ales că dosarul depus de acesta a fost acceptat,

acesta ulterior renunțând a se mai prezenta la susținerea probei scrise și la

interviu.

Deci recurentul-reclamant nu

justifică de fapt un drept subiectiv încălcat, pentru că nu a fost împiedicat

să participe la un concurs și nu i s-a încălcat dreptul de a accede la o

funcție publică de conducere.

Iar din moment ce instanța

de fond a constatat că procedura de organizare și desfășurare a concursului a

fost una legală, nu se mai puteau analiza capetele de cerere referitoare la

organizarea unui nou concurs și obligarea la plata unor daune morale.

Referitor la cheltuielile de

judecată, în condițiile în care acțiunea de chemare în judecată a fost respinsă

ca neîntemeiată, era firesc ca acestea să nu cadă în sarcina pârâților.

Excepția nulității

recursului invocată prin întâmpinare de A.N.F.P. a fost considerată

neîntemeiată de instanța de recurs, în speță nefiind întrunite cerințele

textului de lege, art. 306 C. proc. civ.

Pentru considerentele

expuse, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, cu aplicarea

și a art. 312 C. proc. civ., recursul formulat de reclamant urmează a fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de G.G.C. împotriva sentinței civile nr. 1860 din 19 septembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 ianuarie 2007.