ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.11.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5113/2013

HOTĂRÂRE
07.11.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5113/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând asupra cauzei de față, în condițiile

art 256 C. proc. civ., reține următoarele:

Prin decizia nr. 1912 din 05 noiembrie

2012 a Curții de Apel Bacău, secția

I

civilă,

au fost admise recursurile promovate de pârâții

Casa Județeană de Pensii Neamț și Ministerul Muncii, Familiei

și Protecției Sociale împotriva sentinței civile nr. 319/C din 12 martie 2012 pronunțată

de Tribunalul Neamț, a fost modificată, în parte, sentința recurată, a fost admisă

excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției

Sociale și a fost respinsă, în consecință, acțiunea formulată de C.E. și au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Pentru a decide astfel, Curtea de apel

a reținut că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale deoarece

raportul juridic în materie de asigurări sociale, în conținutul căruia intră drepturile

și obligațiile având ca obiect pensia, există exclusiv între reclamantă și Casa

Județeană de Pensii Neamț care a stabilit și a plătit drepturile de pensie ale acesteia.

Este adevărat că în conformitate cu dispozițiile

art. 20 alin. (2) din Constituție, reglementările internaționale privitoare la drepturile

fundamentale ale omului la care România este parte au prioritate față de legile

interne. Aceasta reprezintă regula, întrucât același articol din Constituție prevede

și o excepție de la aceeași regulă, și anume: „cu excepția cazului în care Constituția

sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”.

Curtea de apel a constatat că, în cauză,

nu erau incidente dispozițiile art. 20 alin. (2) din Constituția României, așa cum

eronat a reținut prima instanță, întrucât prin ipoteză nu suntem în situația în

care reglementările internaționale sunt mai favorabile decât legea internă, în consecință

decizia de revizuire a pensiei de serviciu a contestatoarei a fost emisă cu respectarea

Legii nr. 119/2010, a O.U.G. nr. 59/2011 și a reglementărilor internaționale la

care România este parte.

Împotriva acestei decizii, C.E. a formulat

cerere de revizuire.

În

motivare, revizuenta a arătat că instanța nu a ținut cont

de înscrisurile depuse la dosar, cu care se face dovada că intimata a emis nelegal

decizia de revizuire a pensiei de serviciu.

Această soluție contravine practicii și

normelor Curții Europene a Drepturilor Omului, cum ar fi cauza Kjartan Âsmundsson

contra Islandei.

Mai mult, decizia contestată este potrivnică

cu decizia nr. 1948/2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, într-o speță identică.

Cererea de revizuire a fost întemeiată

pe dispozițiile art 322 pct 7 și art. 327 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând excepția inadmisibilității cererii

de revizuire,

Înalta

Curte constată că este întemeiată, pentru considerentele ce succed:

Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează

motivul de revizuire determinat de existența unor hotărâri definitive potrivnice,

date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Fundamentul acestui motiv de revizuire

îl reprezintă puterea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții

cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie

pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți,

obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al

doilea proces să nu se fi invocat excepția de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată,

să nu se fi discutat.

După cum s-a arătat mai sus, una dintre

condițiile existenței cazului de revizuire în discuție vizează tripla identitate

de părți, obiect și cauză, între litigiile în care s-au pronunțat hotărârile pretins

contradictorii.

În speță, revizuenta invocă contradictorialitatea

deciziei nr. 1912 din 05 noiembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția

I

civilă, cu decizia nr. 1948/2012 pronunțată

de Curtea de Apel Bacău.

Prin decizia nr. 1912 din 05 noiembrie

2012 a Curții de Apel Bacău, secția

I

civilă,

au fost admise recursurile promovate de pârâții Casa Județeană de Pensii Neamț și

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței civile

nr. 319/C din 12 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost modificată,

în parte, sentința recurată, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale

pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și a fost respinsă,

în consecință, acțiunea formulată de C.E. și au fost menținute celelalte dispoziții

ale sentinței recurate.

Prin decizia nr. 1948 din 07 noiembrie

2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău a fost respins recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Neamț împotriva sentinței nr. 197 din 13 februarie 2012

pronunțată de Tribunalul Neamț, în contradictoriu cu C.E.

Pentru a fi incident cazul de revizuire

întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile pretins contradictorii

să vizeze aceleași părți, obiect și cauză, ceea ce nu este ipoteza din speță.

Așadar, lipsa identității de părți nu poate

fundamenta cazul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. deoarece

nu asigură îndeplinirea cerinței de admisibilitate impusă de acest text de lege.

De asemenea, nu este îndeplinită condiția

de admisibilitate ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină,

și nu în pricini similare. Chestiunea relevată prin cererea de revizuire de față

reprezintă o problemă de practică neunitară a instanței de recurs în cauză, care

nu poate fi rezolvată pe această cale aleasă de revizuentă.

Având în vedere considerentele arătate

mai sus, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată

în cauză.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire

formulată de revizuentă C.E. împotriva deciziei civile nr. 1912 din 05 noiembrie

2012 a Curții de Apel Bacău, secția

I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5191/2013
ată; a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și a fost respinsă acțiunea față de acest pârât, pentru lipsa calității sale procesual pasive; a fost respinsă, ca nefondată
ÎCCJ 2013-12-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5791/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința nr. 317/C din 12 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă în Dosarul nr. 3893/103/2011 a fost respinsă, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive
ÎCCJ 2013-11-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5011/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 1496 din 05 septembrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a admis recursurile formulate de pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstn
ÎCCJ 2012-10-15
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5047/2013
ț și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței mai sus menționate; a modificat în tot sentința recurată; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale,
ÎCCJ 2012-12-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7579/2012
prin cea de-a doua hotărâre (decizia civilă nr. 791 din 25 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău) a fost respinsă ca neîntemeiată, contestația formulată împotriva deciziei de pensionare. Prioritară este prima hotărâre, pe care însă Curtea de
Sursă