ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5011/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 1496 din 05 septembrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a admis recursurile formulate de pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Casa Județeană de Pensii Neamț împotriva sentinței civile nr. 77/C din 24 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Neamț. A admis excepția lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. A respins contestația ca nefondată. Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire A.M., care, invocând temeiul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susține că decizia atacată este contrară unei alte hotărâri, pronunțată într-o cauză similară de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia nr. 1948 din 07 noiembrie 2012, încălcându-se astfel principiul egalității în fața legii și creându-se o situație discriminatorie între salariați.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Ca atare, textul vizează situația în care două sau mai multe instanțe, pronunță soluții contradictorii, în una și aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat.

Pentru formularea cererii de revizuire întemeiată pe textul mai sus citat, este necesară existența triplei identități de părți, obiect și cauză, condiție fundamentală față de finalitatea revizuirii, care este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea autorității lucrului judecat. Nu sunt îndeplinite cerințele textului atunci când soluțiile contradictorii sunt pronunțate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. neacoperind situațiile rezultate din practica neunitară a instanțelor, a cărei reglare este atributul unor alte mecanisme judiciare. Or, tocmai această practică neunitară este invocată de revizuentă în susținerea cererii de revizuire, făcându-se trimitere la alte hotărâri, pronunțate de aceeași instanță, prin care s-a dat o altă interpretare cererilor formulate de alte persoane și având același obiect cu cel al cauzei de față.

Așa fiind, în considerarea celor ce preced, cererea de revizuire urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A.M. împotriva deciziei nr. 1496 din 05 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 noiembrie 2013.