ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7579/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7579/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată
la 18 mai 2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
I
civilă,
revizuenta C.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata
Casa județeană de Pensii Neamț, anularea deciziei nr. 791 din 25 aprilie 2012 a
Curții de Apel Bacău, susținându-se că aceasta este contradictorie cu sentința civilă
nr. 4660 din 5 iulie 2011 a Curții de Apel București.
În motivarea căii de atac, s-a arătat că
prin decizia a cărei anulare se cere, a fost admis recursul declarat de Casa Județeană
de Pensii Neamț, modificată sentința de primă instanță și respinsă contestația formulată
împotriva deciziei de recalculare a pensiei.
S-a susținut că pronunțarea acestei decizii
a avut loc în condițiile în care la dosar a fost depusă sentința civilă nr. 4660/2011
a Curții de Apel București, conform căreia s-a anulat în parte H.G. nr. 737/2010
în ce privește metodologia recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute de
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 și s-a suspendat executarea actului administrativ,
până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
S-a arătat că în cauză, există două hotărâri
definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, între aceleași persoane,
având în vedere că, potrivit primei hotărâri (sentința nr. 4660/2011 a Curții de
Apel București) s-a anulat H.G. nr. 737/2010, în baza căreia Casa de Pensii Neamț
a emis decizia de pensionare, în timp ce, prin cea de-a doua hotărâre (decizia civilă
nr. 791 din 25 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău) a fost respinsă ca neîntemeiată,
contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.
Prioritară este prima hotărâre, pe care
însă Curtea de Apel Bacău nu a avut-o în vedere la soluționarea recursului, procedând
la respingerea cererii formulate de către petentă de suspendare a judecății, până
la soluționarea recursului declarat de Casa de Pensii Neamț, împotriva sentinței
civile menționate, nr. 4660 din 5 iulie 2011.
În drept, au fost invocate dispozițiile
art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Intimata a,
formulat întâmpinare prin care a solicitat
respingerea cererii de respingere, arătând că nu sunt întrunite cerințele art. 322
pct. 7 C. proc. civ., având în vedere că nu este vorba de una și aceeași pricină
care să fi fost tranșată diferit prin cele două hotărâri, în condițiile în care,
în primul dosar s-a cerut anularea deciziei de pensie emisă în temeiul Legii
nr. 119/2010, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000,
în timp ce în cea de-a doua, s-a solicitat anularea H.G. nr. 737/2010, care, de
altfel, este abrogată, potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 59/2011.
Analizând aspectele deduse judecății, pe
calea revizuirii, Înalta Curte constată următoarele:
Rațiunea reglementării motivului de revizuire
prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. constă în asigurarea unui remediu pentru
situația în care este nesocotită autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri prin
aceea că se statuează în sens contrar primei judecăți.
Aceasta înseamnă, în termenii textului
procedural menționat, care a constituit fundamentul căii de atac promovate, să existe
„hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite,
în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate".
În speță, această identitate de elemente
nu se regăsește, în condițiile în care prima judecată a vizat anularea unei H.G.
(nr. 737/2010), iar cea de-a doua, finalizată prin decizia a cărei anulare se solicită,
a privit contestarea deciziei de pensionare emisă pe numele revizuentei.
Astfel, au fost diferite atât obiectul
celor două cereri (anularea unui act normativ respectiv, a unei decizii individuale
de pensionare), cât și cauza juridică a acestora (înțeleasă ca fundament juridic
al dreptului la a cărui valorificare se tinde), așa încât, având de tranșat asupra
unor litigii cu un conținut diferit, instanțele nu puteau pronunța hotărâri contradictorii,
ca situație premisă care să deschidă calea revizuirii.
De altfel, motivând cererea de revizuire,
partea arată, pentru a justifica de ce este „prioritară" sentința civilă
nr. 4660/2011 și trebuie luată în considerare, chiar dacă nu e definitivată judecata
în dosar, că instanța „nu i-a luat în considerare cererea formulată, de suspendare
a judecății cauzei, până la soluționarea recursului declarat împotriva respectivei
sentințe.
În felul acesta, se critică, de fapt, o
măsură a instanței de administrare a justiției, sub aspecte care, evident, nu se
subsumează celor care deschid calea revizuirii.
Pentru considerentele arătate și constatând
că, în speță, nu se regăsesc cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de
revizuire va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revizuire
formulată de C.L. împotriva deciziei nr. 791 din 25 aprilie 2012 a Curții de Apel
Bacău, secția
I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12
decembrie 2012.