ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 608/2017

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 4009 din 28 octombrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 230/F din 18 octombrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

A admis recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva aceleiași sentințe. A modificat, în parte, sentința atacată, în sensul că a respins în integralitate acțiunea formulată de reclamantă.

A menținut dispozițiile sentinței recurate, în privința soluțiilor date excepțiilor lipsei capacității de folosință a pârâtului Centrul Regional de Plăți și pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Centru 7 Alba, lipsei plângerii prealabile și inadmisibilității, invocate de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a apreciat că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile legale incidente în speță, în raport de elementele de fapt ale cauzei, care nu au fost supuse unei analize coroborate față de întregul material probator administrat de părți.

S-a reținut că între pârâtă, în calitate de autoritate contractantă și societatea reclamantă, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C XX din 23 septembrie 2008, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 703.556 RON, pentru realizarea proiectului intitulat "Achiziție utilaje performante pentru producția de ferestre din lemn masiv triplustratificat în comuna Feldioara, jud. Brașov".

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Contractul de finanțare, "Plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de Agenție, depuse de beneficiar și însoțite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificărilor documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerințelor Autorității Contractante, prezentate în instrucțiunile de plată, Anexa V la prezentul contract. Autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată ulterior prin constatarea de nereguli".

În conformitate cu prevederile Contractului de finanțare, ulterior verificării documentelor justificative pentru fiecare tranșă de plată solicitată a fi decontată de către beneficiar, se desfășoară de către A.P.D.R.P. și o vizită în teren, în vederea verificării aspectelor cuprinse în documentația depusă de beneficiar.

În speță, în urma verificării documentare a cererii de plată nr. 1, depusă de reclamantă și înregistrată sub nr. 189 din 11 septembrie 2011, OJPDRP Brașov a constatat o serie de nereguli, solicitând acesteia clarificarea neconcordanțelor și completarea documentelor justificative.

Conform procedurii, dosarul de plată a fost înaintat la Centrul Regional 7 Alba, care în urma analizării acestuia, a emis Notificarea cu privire la refuzul plății nr. 294 din 13 septembrie 2011.

Ulterior, în urma verificării pe teren efectuate de către experții pârâtei, care au constatat că proiectul propus nu a fost implementat, a fost transmisă reclamantei Notificarea nr. 22798 din 6 decembrie 2011 de reziliere a Contractului de finanțare.

Notificarea nr. 22798 din 6 decembrie 2011 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 8 alin. (1) din Contractul-cadru și art. 11 alin. (3) din Anexa 1 la Contractul de finanțare, constatându-se nerespectarea de către reclamantă a clauzelor Contractului de finanțare.

În data de 12 septembrie 2009, reclamanta a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru centrul de comandă numerică specializat pentru producția de ferestre și presă rame hidraulică.

La data de 27 octombrie 2009, reclamanta a depus la OJPDRP Brașov, cererea de plată a avansului nr. 1, ce a fost aprobată de pârâtă, beneficiarul încasând suma de 295.454,54 RON cu titlu de avans.

Deși începând cu data de 27 octombrie 2009, reclamanta a avut posibilitatea să achiziționeze utilajul care făcea obiectul proiectului, s-a constatat că până la 11 septembrie 2011, data înregistrării la OJPDRP Brașov a cererii de plată nr. 1, reclamanta nu a efectuat demersuri pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului, atât din punct de vedere al încheierii contractului cu furnizorul, cât și din punct vedere financiar, prin încasarea avansului.

În condițiile arătate, la data de 23 martie 2011, stadiul fizic de realizare a proiectului era zero, fiind depășit termenul de execuție a investiției, care, potrivit art. 2.1 din Contractul-cadru, era de 24 de luni de la data semnării contractului.

De asemenea, constatările efectuate de DLAF cu privire la procedura de achiziție desfășurată de reclamantă s-au adăugat verificărilor proprii efectuate de pârâtă și au confirmat legalitatea emiterii Notificărilor nr. 294 din 13 septembrie 2011 și nr. 22798 din 6 decembrie 2011.

În acest sens, prin Nota de control nr. 7/216/2011 întocmită de DLAF, s-a reținut că bilanțul simplificat și contul de profit și pierderi, anexate la cererea de finanțare depusă de reclamantă, constituie documente inexacte, care nu oferă o imagine reală a poziției financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată.

Referitor la procedura de achiziție desfășurată de reclamantă, s-a constatat nerespectarea criteriului de selecție pentru declararea ofertantului câștigător și întocmirea incompletă a unor înscrisuri în ceea ce privește specificațiile tehnice.

Concluziile cuprinse în Nota de control a DLAF au fost confirmate prin Raportul Final de caz emis de OLAF, în care s-a reținut că în implementarea proiectului au intervenit nereguli, astfel cum acestea sunt definite în art. 1 și art. 5 din Regulamentul 2988/95.

Împrejurarea că raportul de inspecție fiscală care a stat la investigațiilor efectuate de DLAF, a fost anulat prin Decizia nr. 489 din 23 septembrie 2011, emisă de D.G.F.P. Brașov în soluționarea contestației formulată de reclamantă, nu este de natură a înlătura constatările cuprinse în Nota de control a DLAF și în Raportul Final de caz emis de OLAF, care nu au fost anulate.

Prin urmare, constatând nerespectarea de către reclamantă a condițiilor impuse pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, în temeiul prevederilor contractuale asumate de către ambele părți, în mod legal pârâta a procedat la întocmirea și transmiterea către reclamantă a Notificării privind refuzul de plată a tranșei I și a Notificării de reziliere a contractului.

Critica recurentei-pârâte vizând soluția dată de instanța de fond capătului de cerere privind constatarea faptului că rezilierea/încetarea Contractului de finanțare este nelegală, a fost apreciată că neîntemeiată, iar, față de soluția dată în recurs primului petit al acțiunii deduse judecății, au fost respinse, ca neîntemeiate, susținerile recurentei-reclamante cu privire la temeinicia celorlalte capete de cerere ale acțiunii deduse judecății.

În urma constatărilor proprii ale pârâtei, rezultate din verificarea documentară și pe teren a cererii de plată depuse de reclamantă, s-a constatat că aceasta nu a respectat condițiile prevăzute în Contractul de finanțare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, în mod legal au fost emise notificările contestate.

În ceea ce privește capătul de cerere privind restituirea sumelor ce au făcut obiectul executării scrisorilor de garanție bancară, urmare a emiterii Notificării de refuz la plată și a Notificării de reziliere a Contractului de finanțare, sumele solicitate la plată de către reclamantă, ulterior acordării avansului, nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate, fiind legală măsura recuperării avansului acordat prin executarea scrisorilor de garanție bancară.

Raportat la soluția de respingere dată capetelor de cerere analizate și în considerarea raportului de accesorialitate cu acestea, aceeași soluție se impune și în privința solicitărilor de obligare a pârâților la plata celorlalte pretenții subsecvente executării scrisorilor de garanție bancară și a daunelor interese.

Împotriva Deciziei nr. 4009 din 28 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire recurenta SC A. SRL, invocând incidența dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta a susținut că înscrisurile depuse, anume adresa nr. 10350 din 14 iulie 2016 a CRFIR7 Alba, dosarul cererii de plată nr. 1 - documentație completă și CD cu planșele fotografice aferente vizitei pe teren efectuate de către reprezentanții OJFIR Brașov în data de 7 septembrie 2011 și Centralizatorul planșelor fotografice efectuate la vizita pe teren, dovedesc faptul că aspectele reținute de către instanța de recurs nu au temei real și legal.

A argumentat că înscrisurile depuse îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Legal citată, intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii de revizuire și excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

În motivarea primei excepții, intimata a învederat, în esență, că înscrisurile de care revizuenta se prevalează în prezenta cerere nu au fost descoperite de aceasta în data de 14 iulie 2016, dat fiind faptul că cererea de plată care a fost comunicată revizuentei sunt documentele depuse chiar de acest beneficiar în sprijinul cererii sale de plată în cadrul Contractului de finanțare C XX din 23 martie 2009.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de revizuire, intimata a argumentat că înscrisurile depuse nu îndeplinesc cumulativ condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți cu privire la cererea de revizuire.

Potrivit art. 324 alin. (4) C. proc. civ., "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: […] în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."

În speță se reține, așa cum a argumentat și revizuenta, că înscrisurile de care aceasta înțelege să se prevaleze i-au fost comunicate atașat adresei nr. 10350 din 14 iulie 2016, în data de 19 iulie 2016, dată raportat la care cererea de revizuire, formulată în data de 14 august 2016, a fost depusă în termenul prevăzut de art. 324 alin. (4) C. proc. civ.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Legea procedurală prevede două categorii de hotărâri judecătorești care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare și b) hotărârile pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, în sensul art. 297 alin. (1) din C. proc. civ.

Astfel, prima condiție impusă de dispozițiile art. 322 C. proc. civ. privește hotărârea supusă revizuirii care, în situația în care este pronunțată de o instanță de recurs, trebuie să evoce fondul.

Decizia nr. 4009 din 28 octombrie 2014 îndeplinește această cerință, întrucât, admițând unul dintre recursuri și modificând hotărârea recurată, Înalta Curte de Casație și Justiție a efectuat o proprie apreciere asupra situației de fapt și a prevederilor legale incidente pricinii, dând o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății.

În continuare, se constată însă că argumentele dezvoltate și înscrisurile depuse de revizuentă nu justifică admisibilitatea cererii de revizuire, raportat la ipotezele specifice avute în vedere de dispozițiile art. 322 pct. 5 din C. proc. civ., invocate de revizuent.

Potrivit acestor dispoziții, revizuirea unei hotărâri (…) se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

În concluzie, pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înscrisul nou invocat în revizuire trebuie să aibă forță probantă prin el însuși, să fie descoperit după darea hotărârii, să fi existat la data hotărârii supuse revizuirii, să fie determinant și să nu fi putut fi înfățișat în proces pentru că a fost reținut de partea potrivnică sau dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.

În speță, înscrisurile depuse de revizuentă nu îndeplinesc, cumulativ, condițiile de mai sus.

Astfel, "dosarul cererii de plată - avans" și "dosarul cererii de plată tranșa 1" sunt înscrisuri completate și prezentate autorității contractante chiar de către revizuentă, care avea cunoștință de existența acestora și ar fi putut să solicite anterior depunerea la dosar, fără a fi fost demonstrat faptul că acestea au fost reținute de către partea potrivnică sau nu au fost depuse dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.

Conținutul înscrisurilor depuse este reflectat de înscrisurile depuse anterior la dosarul cauzei și nu este de natură a demonstra o situație de fapt contrară celor reținute de instanța de recurs.

De altfel, raportat la considerentele avute în vedere de instanța de control judiciar, nici unul din înscrisurile depuse nu este determinant pentru soluția criticată prin prezenta cerere de revizuire.

Înalta Curte are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (în cauze precum Mitrea contra României, Hotărârea din 29 iulie 2008, sau Lungoci contra României, hotărârea din 26 ianuarie 2006).

În mod constant, Curtea a reamintit faptul că nici o parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, după ce a fost soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei;

calea extraordinară de atac nu poate avea semnificația unui "apel/recurs deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative, ipoteză care nu se regăsește în prezenta speță.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., se va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității cererii de revizuire.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 4009 din 28 octombrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2017.

Procesat de GGC - LM