ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2258/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. x/2015 reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator special B., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat instanței să dispună anularea Deciziei nr. 15594/28.04.2015 de soluționare a contestației, formulată împotriva procesului-verbal nr. x, vizând debitul în cuantum de 848.874,46 RON, plus accesoriile.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 30 din 25 februarie 2016, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar C. SPRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, apreciind că actele contestate sunt legale.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar C. SPRL, invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor formulate, se arată că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că experții nu au făcut o evaluare a modului în care neregulile constatate au afectat integral proiectul sau anumite componente ale proiectului; stabilirea creanței în raport de impactul financiar; aplicarea principiului proporționalității/neaplicarea Regulamentului Comisiei (UE) nr. 65/27.01.2011.

De asemenea, instanța nu a luat în considerare erorile conținute de procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare precum și în decizia de soluționare a contestației, instanța omițând să dea relevanță următoarelor aspecte:

- Nu a lămurit care a fost documentul care a stat la baza întocmit IRD 0.1 nr. x/28.11.2014 (suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă).

- Nu a luat în considerare că locul desfășurării controlului a fost inserat greșit în procesul-verbal întrucât verificarea a avut loc la sediul CRPDRP 7 Centru Alba Iulia în perioada 02.12.2014 - 04 02.2015, nu la locul de implementare a proiectului.

- Nu a apreciat corect, în funcție de probatoriul administrat, cu privire la netemeinicia neregulii constatate de echipa de control ex-post drept obligație a societății de a desfășura o activitate viabilă EG2. Obligația asumată prin contract este de a respecta viabilitatea investiției și nu de a atinge niște indicatori, care sunt niște cifre estimative, proiecții făcute de beneficiar atunci când a depus cererea de finanțare. Viabilitatea investiției a fost analizată în mod eronat de instanță, obligația de atingere a acelor indici fiind o obligație de diligentă și nu una de rezultat, fapt care rezultă chiar și din modul în care au fost prezentați indicatorii financiari în Memoriul Justificativ.

- Instanța, fără temei, nu a analizat nici faptul că nu a existat nici o încălcare a EG4 și că neregula constatată de echipa de control ex-post, este în contradicție cu procedura de verificare, acest aspect fiind obligatoriu de îndeplinit de beneficiar până la depunerea ultimei cereri de plată.

- Instanța nu a analizat nelegalitatea susținerii echipei de control potrivit căreia "beneficiarul a încălcat criteriile de eligibilitate și selecție asumate și a creat condiții artificiale pentru a beneficia de fonduri nerambursabile", și nu a constatat faptul că nu sunt menționate articolele încălcate din contractul de finanțare.

- Instanța nu a analizat corect legătura dintre A. și D. care au derulat contracte economice pe aceeași piață. Nu se poate spune că beneficiarul a creat condiții artificiale pentru depășirea fișei măsurii.

De asemenea nu a fost analizată nota 12563-24.04.2013 a APDPR prin care chiar APDRP a statuat că elementele susmenționate sunt doar niște indicii, iar proiectele nu se vor considera neeligibile doar pe baza constatării acestora.

Beneficiarii proiectelor depuse pe Măsura 312 au fost selectați după verificarea de către APDRP a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, conform fișelor întocmite de experți evaluatori care au apreciat că aceștia nu au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de finanțare în cadrul măsurilor PNDR, pentru depășirea intensității sprijinului financiar (conform prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 - privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005).

Conform unei jurisprudențe constante a CJUE, condițiile care contravin obiectivelor schemei implică atât elemente obiective, cât și subiective.

Elementul obiectiv constă în crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plăților, cu consecința ca finalitatea urmărită e schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

În acest sens, prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunțată în cauza nr. x 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene interpretând prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Semnificative sunt argumentele CJUE în cauza C-434/12:

"totuși, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. în această privință, dacă se reproșează societății Slancheva că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse".

Apărările formulate

Intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, instanța de fond dând o corectă dezlegare cauzei deduse judecății.

Intimata arată că recurenta-reclamantă în calitate de beneficiar al contractului de finanțare a încălcat criteriul de eligibilitate. Proiectul este considerat viabil din punct de vedere financiar dacă nu comportă riscul de a intra în încetare de plăți în viitor, nu înregistrează pierderi, datorii restante și se încadrează în matricea indicatorilor financiari, din Fișa de verificare a criteriilor de eligibilitate E3.1.

Elementele constatate de echipa de control, demonstrează că reprezentanții entităților juridice beneficiare ale Programului FEADR împreună cu dl. B., au acționat concertat spre realizarea obiectivelor și scopului unei entități juridice unice, care în mod legal n-ar fi fost în măsură a obține un ajutor peste 200.000 Euro.

Conduita beneficiarilor la care s-a făcut referire constituie o încălcare gravă a dispozițiilor legale și comunitare care reglementează "ajutorul de minimis" și a urmărit depășirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entități juridice care au accesat simultan Măsura 312.

Prin urmare, beneficiarul a creat condiții artificiale pentru a putea beneficia de fonduri nerambursabile prin Programul FEADR și a încălcat regula de minimis dat fiind faptul că beneficiarul final al celor două proiecte este dl B..

Sunt identificate legături comerciale între S.C. A. S.R.L. și S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. cele trei firme fiind interdependente și prestează activități prin reprezentant dl B.

S-a constatat că S.C. A. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. au același beneficiar final, respectiv dl B., astfel că prin accesarea și implementarea celor două proiecte a fost depășit plafonul de 200.000 euro, fiind încălcată regula de minimis.

Recurenta - reclamantă nu aduce argumente pertinente de nelegalitate a sentinței recurate înțelegând doar să reitereze fondul acțiunii, iar susținerile dezvoltate nu se circumscriu niciunui motiv de recurs prevăzut de art. 488 C. proc. civ.

Instanța de fond a prezentat motivele pentru care a înțeles să respingă acțiunea recurentei-reclamante, analizând fiecare dintre aspectele susținute de aceasta ca și temei al nelegalității actelor administrative atacate, precum și actele depuse la dosarul cauzei atât de instituția pârâtă cât și de reclamant.

În condițiile în care obiectul contractului de finanțare îl reprezintă acordarea unei finanțări publice, acest fapt determină aplicarea unor reguli stricte în ceea ce privește achizițiile organizate în vederea realizării proiectului propus spre finanțare, reguli a căror respectare trebuie verificată de către însuși beneficiar, în calitate de autoritate contractanta în cadrul procedurii de achiziție.

Eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanțare, verificare pe care beneficiarul a acceptat-o necondiționat.

În plus art. 2 alin. (1) din O.U.6. nr. 66/2011 dispun că: "neregula reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Totodată, art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune că: "în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în scopul recuperării creanței bugetare rezultate din nereguli, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel."

Deoarece în perioada de implementare a proiectului elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condițiilor necesare obținerii finanțării nerambursabile, beneficiarii sunt evaluați în perioada ex-post, atunci când activitatea acestora va deveni cea în conformitate cu intenția acestora și când structurile cu atribuții de control pot strânge mai multe dovezi care pot conduce la certitudinea ca beneficiarul a creat condiții artificiale de eligibilitate.

Aceste dovezi au fost strânse de către echipa de control prin identificarea per ansamblu a unor indicatori subiectivi (fizici, funcționali-legali, de afacere/contabil/financiar), a unor indicatori obiectivi privind neîndeplinirea cerințelor Măsurii 312 (general, specific și operațional).

Cu privire la motiv de recurs privind neretroactivitatea Regulamentului nr. 65/2011, se apreciază a fi nefondat întrucât la momentul semnării contractului de finanțare erau în vigoare și dispozițiile Regulamentului (CE - Euratom) nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, care este în vigoare, și care la art. 4 alin. (3) se dispune: "Actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia."

Potrivit art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

De asemenea, dreptul comunitar consacră monismul și impune respectarea sa de către statele membre întrucât sistemul comunitar nu poate funcționa decât în monism, singurul principiu compatibil cu ideea unui sistem de integrare.

Conform clauzelor contractuale cunoscute și asumate de beneficiar prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul se obligă la respectarea prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană, precum și la respectarea tuturor celorlalte clauze ale contractului de finanțare.

La depunerea cererii de finanțare beneficiarul sau responsabilul de proiect trebuia să facă dovada deținerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experiență/cursuri de formare profesională absolvite - cel puțin nivel de inițiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăți.

Luând în considerare relațiile între asociații și administratorii celor două societăți preluarea muncitorilor de la o firma la alta, s-a ajuns la concluzia că au fost create condiții artificiale pentru a putea beneficia de fonduri nerambursabile prin Programul FEADR, prin înființarea unei entități juridice care aparent se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili și care doar în mod aparent și pur formal a înființat locuri de muncă noi pe Măsura 312, așa cum a reținut și instanța de fond.

Conform art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011: "principiul proporționalității - orice măsura administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Potrivit art. 17 din același act normativ: "Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității."

În concluzie, intimata, reluând situația de fapt și drept expusă atât prin actele contestate cât și prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs formulate, a apărărilor invocate, ținând cont de dispozițiile legale incidente, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raport ce a fost comunicat părților conform art. 493 alin. (2) (4) C. proc. civ.

În ședința din data de 19 aprilie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C. SPRL împotriva sentinței nr. 30 din 25 februarie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, fiind dispusă citarea părților în ședință publică, conform art. 493 (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în raport de criticile și apărările expuse, ținând cont de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de Autoritate Contractantă, Contractul de finanțare nr. x/09.07.2010, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului național pentru dezvoltare rurală pentru proiectul:

"Dotarea cu utilaje în vederea lucrărilor de pregătire a terenului" sat Halchiu, județul Brașov/Autoritatea Contractantă angajându-se să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 857.966 RON echivalentul a maxim 199.388 euro, conform art. 3 alin. (1) (2) din contractul de finanțare.

La data de 19.02.2015 a fost întocmit de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x prin care s-a reținut, în esență, că beneficiarul a creat condiții artificiale pentru a putea beneficia de fonduri nerambursabile în Programul FEADR, încălcând astfel criteriile de eligibilitate și selecție, motiv pentru care s-a propus încetarea Contractului de finanțare x din 09.07.2010 și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil încasat.

Prin Decizia nr. 15594/28.04.2015 de soluționare a contestației emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a fost respinsă contestația formulată de S.C. A. S.R.L., menționându-se măsura de reziliere a contractului de finanțare și cuantumul debitului în sumă de 848.874,46 RON la care se adaugă accesoriile.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a investit instanța de contencios administrativ și fiscal să verifice legalitatea actelor administrative atacate, acțiune ce a fost respinsă ca nefondată de prima instanță.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a criticat soluția pronunțată de prima instanță din perspectiva dispozițiilor art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ. fără a dezvolta criticile de nelegalitate din perspectiva dispozițiilor legale evocate.

Analizând sentința recurată în raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se constată că motivul de recurs invocat formal de recurentă nu poate fi reținut în condițiile în care hotărârea recurată respectă exigențele prevăzute de art. 425 lit. b) din C. proc. civ., în considerentele sentinței fiind expusă pe larg situația de fapt și drept în raport de care a fost respinsă acțiunea, fiind evocate totodată normele substanțiale incidente și aplicarea lor în speță.

Atât doctrina cât și jurisprudența au statuat, cu caracter unitar, că judecătorul nu este obligat să răspundă fiecărui argument invocat de părțile din litigiu în susținerea uneia și aceleiași cereri în condițiile în care instanța a examinat în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, o astfel de hotărâre respectând și exigențele art. 6 alin. 1 din CEDO.

Este de observat că instanța de fond, în considerentele sentinței a răspuns criticilor invocate de reclamant vizând locul și perioada unde s-a desfășurat verificare; documentul care a stat la baza întocmirii IRD 0.1 nr. x/28.11.2014; încălcarea criteriilor de eligibilitate EG4, EG2, EG8, arătând totodată care au fost considerentele pentru care a apreciat că investiția a fost fărâmițată fiind create condiții artificiale cu consecința încălcării regulii de minimis.

Instanța de fond a analizat pe larg legalitatea deciziei nr. 15594/28.04.2015 emisă de intimata-pârâtă, fiind analizate atât criteriile de eligibilitate dar și lipsurile invocate de reclamantă din cuprinsul actelor contestate, cu respectarea dispozițiilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., context în care criticile formulate de recurentă din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu pot fi reținute.

Recurenta-reclamantă a invocat formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fără a arăta care sunt motivele de nelegalitate în raport de dispozițiile legale evocate, criticile vizând în esență situația de fapt reținută raportat la probatoriul administrat.

Critica vizând neaplicarea în cauză a prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 65/27.01.2011 nu poate fi reținută având în vedere că la data semnării contractului de finanțare erau în vigoare și dispozițiile Regulamentului CE nr. 2988/1095, Regulamentul CE nr. 1975/2006 (art. 5 alin. 3. Regulamentul UE nr. 65/2011stabilind normele de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 astfel că în mod corect au fost avute în vedere dispozițiile art. 8 din Regulamentul CE nr. 65/2011, considerentele instanței de fond fiind corecte.

Nici criticile vizând criteriile de eligibilitate și selecție nu pot fi reținute, instanța de fond analizând criteriile de eligibilitate în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente.

Criteriul de eligibilitate EG2 vizează eligibilitatea proiectului dar din probatoriul administrat rezultă că recurenta-reclamantă a înregistrat pierderi, apărarea recurentei cu referire la contextul economic nefavorabil nefiind în măsură să înlăture obligațiile contractuale asumate.

Recurenta-reclamantă a încălcat și criteriul de eligibilitate EG4 având în vedere durata de valabilitate a contractului astfel cum a fost stabilită la art. 2 alin. (8) din Contractul de finanțare încheiat de părți.

Cu privire la criteriul de selecție S 2 vizând crearea/menținerea a opt locuri de muncă, recurenta nu aduce critici punctuale, din actele de la dosar rezultând că în anul 2011 a fost înregistrat un număr mediu de 3 angajați, în anul 2012 - 4 angajați iar în anul 2013 au fost angajate 7 persoane, angajații având raporturi de muncă la S.C. A. S.R.L., S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L., adresa nr. x nefiind contestată, context în care rezultă fără echivoc că angajații au migrat de la o firmă la alta.

Cu privire la legăturile dintre cele trei societăți comerciale respectiv S.C. A. S.R.L., S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L. se constată că la locul de implementare a proiectului se află sediul celor trei societăți între care există legături comerciale și financiare iar între asociații și administratorii entităților enunțate existând relații de rudenie, angajații migrând de la o societate la alta.

Legăturile existente între societăți rezultă și din analizarea indicatorilor structurali/juridici, respectiv S.C. A. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. au avut același administrator pe parcursul implementării proiectelor (ambele societăți beneficiind de fonduri nerambursabile).

La data depunerii cererii de finanțare administratorul S.C. A. S.R.L., era numitul B. iar asociat unic sora sa numita F., numitul B. fiind administrator și la S.C. D. SRL, asociatul unic al acestei entități fiind soția sa G..

Cele două societăți au formulat cereri de finanțare la aceeași dată, cereri semnate de numitul B. pe baza împuternicirii, prefinanțarea fiind asigurată de numitul B., sumele fiind restituite după primirea ajutorului financiar nerambursabil de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit iar activitățile desfășurate sunt complementare.

În raport de criteriile obiective și subiective analizate se concluzionează că instanța de fond în mod corect a reținut că au fost create condiții artificiale pentru implementarea proiectului de către recurentă, proiect complementar cu cel al S.C. D. S.R.L., fiind încălcată regula de minimis, CJUE statuând în C 343/2012 asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

De altfel, Contractele de finanțare obținut de S.C. A. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. au făcut obiectul dosarului penal nr. x/2016 al Curții de Apel București, secția a II-a penală în care s-a pronunțat decizia penală nr. 509/31.03.2017, decizie prin care s-a constatat încălcarea dispozițiilor legale pentru obținerea de fonduri nerambursabile respectiv a regulii de minimis.

Nici critica vizând încălcarea principiului proporționalității nu poate fi reținută având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) din Regulamentul UE nr. 65/2011 și art. 4 din Regulamentul nr. 1988/1945, art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2003 dar și a dispozițiilor art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, neregulile reținute prin actele contestate vizând întregul proiect astfel că restituirea fondurilor obținute este impusă de dispozițiile legale evocate.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C. SPRL împotriva sentinței nr. 30 din 25 februarie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C. SPRL împotriva sentinței nr. 30 din 25 februarie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2018.