ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1185/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând anularea Deciziei nr. 16212 din 4 mai 2015, și în consecință, desființarea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu nr. x din 11.03.2015, ce urmează a fi anulat.

Prin Sentința nr. 2736 din 26 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta S.C. A. S.R.L a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Recurenta a susținut că prevederea de drept material aplicată greșit prin sentința recurată este articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011.

Reiterând argumentele prezentate la fondul cauzei, recurenta a arătat că atât în cuprinsul punctului de vedere formulat în baza art. 21 pct. 14 și 15 din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, cât și al contestației și acțiunii formulate, a arătat și dovedit cu înscrisuri de necombătut, că prin Contractul de finanțare nr. x/12.04.2014, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, s-a acordat în favoarea S.C. A. S.R.L. o finanțare nerambursabilă, în scopul punerii în aplicare a Proiectului «Achiziții echipamente și utilaje», în valoarea de 175.000 euro, având o durată de realizare a investiției și implementare a proiectului de 18 luni.

Prin cererea de finanțare, S.C. A. S.R.L., beneficiara proiectului, și-a propus achiziția de utilaje de construcții pentru desfășurarea de prestări servicii în mediul rural către instituții publice, persoane fizice și persoane juridice, respectiv a unui excavator pe pneuri și a unui buldoexcavator.

A arătat, de asemenea, că încheierea contractului și acordarea ajutorului financiar nerambursabil a fost posibilă ca urmare a aprobării Cererii de finanțare nr. x de către Directorul General al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, potrivit Raportului de selecție nr. 58297/27.01.2010.

Așa cum rezulta în mod concludent din probatoriile administrate cu înscrisuri, aserțiunea că S.C. A. S.R.L. a fost creata artificial, în avantajul S.C. B. S.A., care ar fi fost beneficiarul real al finanțării, nu are niciun suport.

Atât în programul PNDR 2007-2013, versiunea iunie 2010, cât și în «Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii - Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi», nu apare nicio mențiune, informare sau interdicție, ca administratorul sau asociatul societății beneficiare a finanțării să aibă contract de muncă cu alta societate.

Dar, ceea ce este și mai important, o asemenea "incompatibilitate" nu este prevăzută de niciun text legal.

Recurenta a susținut că S.C. A. S.R.L. funcționează independent de B. S.A. și, așa cum s-a constatat de altfel, există numeroase contracte încheiate și cu alte firme.

A susținut, de asemenea, că nu s-a efectuat nicio verificare a activității S.C. B. S.A. din care să rezulte că utilajele închiriate contra cost de la S.C. A. S.R.L. sunt singurele pe care le folosește în activitatea curentă. Dimpotrivă, s-a constatat că cele doua utilaje achiziționate în urma finanțării se aflau la data controlului la S.C. A. S.R.L. și funcționau în conformitate cu obiectul contractului.

A mai susținut recurenta că S.C. A. S.R.L. funcționează independent de S.C. B. S.A., având structura de conducere și acționariat proprii. Ca entitate juridică distinctă, S.C. A. S.R.L. are angajații săi, plătește taxele și impozitele către bugetul statului, are relații contractuale cu diverși furnizori și beneficiari, realizează venituri și efectuează cheltuieli, toate aceste elemente dovedind autonomia totală în desfășurarea activității.

În fine, a arătat că nu s-a probat nici cea mai ușoară culpa ori neregula din partea sa în derularea contractului de finanțare, în toate fazele sale.

Atât anterior momentului încheierii contractului, cât și pe parcursul derulării sale, S.C. A. S.R.L. și-a îndeplinit integral obligațiile asumate, aspect recunoscut de finanțator prin aprobarea efectuării eșalonate a plăților.

Intimata AFIR a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 12.07.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 02.11.2017, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 20.03.2018.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a supus controlului de legalitate Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x încheiat la data de 11.03.2015, emis de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin care s-a stabilit în sarcina sa o creanță bugetară în cuantum total de 518.238,17 RON și Decizia nr. 16212/04.05.2015, prin care autoritatea pârâtă a respins contestația administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare menționat.

În fapt, se reține că între Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în calitatea de autoritate contractantă și S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat, la data de 12.04.2011, Contractul de finanțare nr. x având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Achiziție echipamente și utilaje - S.C. A. SRL".

Declanșarea verificărilor asupra beneficiarului a fost făcută în urma existenței unei suspiciuni de creare de condiții artificiale în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă.

Condițiile artificiale sunt acele condiții de eligibilitate sau selecție create de solicitanți cu scopul de a se transforma din solicitanți neeligibili în solicitanți eligibili, de a spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție sau de a beneficia de sume/fonduri mai mari.

Neregula constatată prin actele administrative atacate vizează conduita recurentei-reclamante în derularea Contractului de finanțare nr. x din 12.04.2011, constând în nerespectarea criteriilor de eligibilitate și încălcarea prevederilor Contractului de finanțare, O.U.G. nr. 66/2011, ale Regulamentelor CE nr. 1698/2005, 1975/2006 și ale Regulamentului (UE) nr. 65/2011, art. 4 alin. (8), care interzic efectuarea de plăți către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Criticile referitoare la interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 sunt nefondate.

Potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011, articol care a fundamentat actele a căror anulare se solicită "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

Conform unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, condițiile care contravin obiectivelor schemei implică existența unui element obiectiv, legat de atingerea finalității urmărite de măsura 312 și a unui element subiectiv care vizează crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea finanțării, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii. În această privință, concluzia se bazează nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

În speță, după cum corect a reținut instanța de fond, motivarea actelor administrative contestate și documentația care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente care, corelate între ele, conduc la concluzia creării de condiții artificiale pentru a beneficia de o formă de ajutor necuvenit.

Astfel, s-a constatat că între S.C. A. S.R.L. beneficiara de finanțare nerambursabilă măsura 312 - FEADR și S.C. B. S.A. există mai multe legături, din care reiese că S.C. A. S.R.L., aparent autonomă, deservește în realitate intereselor domnului C., asociat și administrator al S.C. B. S.A., care a creat un avantaj necuvenit în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile în cadrul măsurii 312 - Program FEADR, prin înființarea S.C. A. S.R.L. având acționar unic și administrator numit formal și îndeplinirea aparentă a unor condiții de implementare.

Raportat la aceste elemente, precum și la faptul că societatea S.C. B. S.A. nu era în măsură să acceseze sprijinul financiar nerambursabil în vederea achiziționării utilajelor ce fac obiectul finanțării în discuție, fiind neeligibilă, a fost înființată microîntreprinderea S.C. A. S.R.L., în scopul accesării fondurilor nerambursabile pentru achiziționarea utilajelor, beneficiarul de fapt fiind S.C. B. S.A.

Instanța de control judiciar reține că nici la fond și nici în recurs nu au fost aduse argumente suplimentare și pertinente sau dovezi care să combată constatările referitoare la neregulile stabilite de autoritatea pârâtă în cuprinsul actelor contestate, fiind făcute doar afirmații fără temei legal și probator referitoare la respectarea obligațiilor legale și contractuale asumate.

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunțată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că:

"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare."

Curtea apreciază că, în cauză, în mod corect a fost dovedită, pe situația de fapt, îndeplinirea condițiilor care contravin obiectivelor schemei de ajutor, atât sub aspectul elementelor obiective cât și subiective.

Luând în considerare cele constatate de echipa de control, dispozițiile legale în materia achizițiilor publice cât și clauzele contractului de finanțare semnat fără obiecțiuni de Reclamantă, este evident că beneficiarul a încălcat următoarele dispoziții:

- art. 1 din Contractul de finanțare:

"1(2) Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanțare și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă.

Cererea de finanțare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare, face parte integrantă din contract și este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2 alin. (8)."

- art. 11 alin. (3) din Anexa l a contractului:

"În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realității, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

- art. 17 alin. (1) din Anexa I din contractului:

"Prin neregulă în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare (...), precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect obținerea unor avantaje nejustificate și, în același timp, prejudicierea bugetului general al CE sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național."

Prin semnarea Contractului de Finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă.

În ceea ce privește argumentul recurentei, în sensul că legislația nu interzice expres ca administratorul sau asociatul societății beneficiare a finanțării să aibă contract de muncă încheiat cu o altă societate, Înalta Curte reține că organul de control nu a invocat existența unei asemenea interdicții, ci faptul că această împrejurare coroborată cu celelalte elemente de fapt conduc la concluzia creării condițiilor artificiale. Cu alte cuvinte, împrejurarea de mai sus constituie unul din indiciile care sprijină concluzia existenței unei fraude.

Referitor la argumentul că S.C. A. S.R.L. are numeroase contracte și relații de afaceri cu alte firme, recurentul nu a demonstrat contrariul celor reținute de AFIR, în sensul că S.C. B. S.A. este clientul majoritar al reclamantei (trei din cele șase contracte de prestări servicii prezentate de beneficiar la controlul pe teren fiind încheiate cu societatea reprezentată de domnul C.).

Lipsa verificărilor și a probelor în sensul că S.C. B. S.A. ar fi folosit exclusiv în activitatea sa curentă cele două utilaje închiriate de la recurenta-reclamantă nu poate duce la schimbarea concluziei AFIR, în sensul că a fost creat un avantaj necuvenit în vederea obținerii finanțării, cât timp s-a demonstrat că activitatea S.C. A. S.R.L. a deservit preponderent interesele economice ale S.C. B. S.A.

De asemenea, nu s-a reproșat recurentei-reclamante faptul că nu ar avea organe de conducere sau acționariat proprii, ci faptul că există legături între angajații celor două societăți, legături ce denotă o preluare a personalului de la o societate la cealaltă și invers, modalitate prin care se demonstrează indirect o cooperare între cele două societăți.

Înalta Curte nu poate primi nici susținerile recurentei referitoare la inexistența prejudiciului.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "neregula reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, "[...] trebuie combătute în toate domeniile acțiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităților" și, în această privință "în conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conțin dispoziții cu privire la abateri, precum și la măsurile și sancțiunile administrative pentru sancționarea acestora".

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

Din enunțarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

În fine, Înalta Curte nu poate primi critica referitoare la inexistența prejudiciului, întrucât neregula descrisă are aptitudinea de a produce un prejudiciu, devreme ce obiectivul propus la momentul depunerii cererii de finanțare nu a fost atins de către societatea recurentă.

Obiectivul specific al Măsurii 312 de a crea și a diversifica serviciile pentru populația rurală prestate de microîntreprinderi nu a fost atins, deoarece din analiza contractelor de prestări servicii, a reieșit faptul că beneficiarul finanțării a prestat servicii cu predilecție către același client, respectiv S.C. B. S.A.

În consecință, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinței nr. 2736 din 26 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2018.

Procesat de GGC - NN