ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2095/2018

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18 mai 2015, reclamanta A. S.R.L. a solicitat anularea Deciziei nr. 14660/21.04.2015 emisă de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale de respingere a contestației și anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.02.2015, a tuturor actelor care au stat la baza acestuia, precum și a actelor subsecvente, cu consecința stingerii creanței în cuantum de 476.507,10 RON și a penalităților de întârziere. II Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 3012/2015 din data de 16 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., a anulat Decizia nr. 14660/21.04.2015 de soluționare a contestației și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.02.2015, precum și actele care au stat la baza emiterii acestora, și a respins ca nefondată cererea de anulare a actelor subsecvente.

Curtea de apel a constatat caracterul întemeiat al cererii în privința criticilor de fond, referitoare la inexistența unei nereguli, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011. III Recursul formulat de pârâtă

Împotriva sentinței civile nr. 3012/16.11.2015 a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat faptul că instanța de fond face o eronată interpretare și aplicare a clauzelor contractuale, a Ghidului Solicitantului și a dispozițiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, cât și a interpretării acestuia oferite de jurisprudența CJUE.

Noțiunea de condiții artificiale, deși nu este definită propriu-zis și reglementată expres în legislația internă sau europeană, își găsește sediul în dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al consiliului în ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală. Articolul 4, alin. (8) a fost interpretat în cauza C-343/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE, prin decizia din 14 septembrie 2012, în procedura Slancheva sila EOOD.

Raportând concluziile CJUE la speța de față, din verificările efectuate și din cele reține în cadrul capitolului 6 din Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare reiese faptul că ambele elemente, atât cel obiectiv cât și cel subiectiv, sunt îndeplinite. În plus, cu privire la existența elementului obiectiv, obiectivul specific al Măsurii 312 de a crea și a diversifica serviciile pentru populația rurală prestate de către microîntreprinderi nu a fost atins, deoarece din analiza contractelor de prestări servicii ale celor doi beneficiari rezultă că aceștia prestează servicii către aceiași clienți cât și către S.C. B. S.R.L., societate cu care există legături de natură a determina concluzia că au fost create condiții artificiale, în sensul că această entitate este în fapt beneficiara fondurilor nerambursabile. În ceea ce privește existența unui element subiectiv, acesta constă în urmărirea în exclusivitate a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei anterior menționate, din analiza aspectelor consemnate în cuprinsul procesului verbal rezultă evident o coordonare deliberată a activităților cu scopul evident de a obține fonduri nerambursabile.

Deși elementele relevate în urma controlului analizate individual sunt legale, analizate în totalitatea lor aceste elemente au condus la confirmare suspiciunii de neregulă, respectiv crearea de condiții artificiale în scopul obținerii sprijinului. Pe de altă parte, prin depunerea cererii de finanțare beneficiarul declară în mod eronat că tipul întreprinderii este acela de întreprindere autonomă care poate să-și desfășoare activitatea în mod independent fără aportul altei societăți legate sau partenere.

Aspectele constatate de către echipa de control referitoare la neregulă au fost detaliate la capitolul 6 din cadrul procesului-verbal, iar la capitolul 8 s-a concluzionat faptul că S.C. A. S.R.L a creat în mod artificial condițiile pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil. Au fost invocate și dispozițiile art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, al treilea și al cincilea considerent, art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene și s-a arătat, în concluzie, că prin emiterea actelor administrative a sancționat fărâmițarea/fracționarea proiectelor, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de aceste plăți și de a obține un avantaj, ceea ce contravine obiectivelor FEADR.

Recurenta a invocat și dispozițiile Notei directoare pentru Auditori nr. 22 din data de 10/10/2013 emisă de Comisia Europeană - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - Consilier Antifraudă și a arătat că se constată existența legăturilor între S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., pe de o parte, cât și legătura acestora cu S.C. B. S.R.L., pe de altă parte. Cele două societăți își desfășoară activitatea de comun acord sub coordonarea aceleiași persoane sau aceluiași grup de persoane, pe același segment de piață. Totodată, analizând tipul utilajelor achiziționate prin FEADR, reiese concluzia că aceste echipamente funcționează complementar în vederea obținerii unui flux tehnologic complet. Toate aceste legături existente între aceste societăți conduc la suspiciunea că au fost create condiții artificiale în vederea obținerii finanțării și depășirii plafonului minim aferent Măsurii 312.

În vederea îndeplinirii elementului obiectiv s-au analizat și celelalte elemente reale existente, întrucât nu este suficient ca beneficiara unui proiect să îndeplinească elementul obiectiv (finalitatea proiectului), ci este urmărit și modul în care acesta s-a îndeplinit, prin prestarea de servicii către o societate comercială cu care există legături evidente. Prin urmare, urmând strict dispozițiile legale și dând valoare situației de fapt este evident că cele 2 entități au acționat deliberat în fracționarea unui proiect mai mare în vederea accesării Măsurii 312 prin mai multe entități juridice și depășirii plafonului de minimis în cuantum de 200.000 euro, beneficiar real și final al celor două finanțări fiind S.C. B. S.R.L.

Astfel cum este stabilit prin hotărârea CJUE, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare, adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR, legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică, economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte. S-a avut în vedere depistarea de indicatori care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiții artificiale: indicatori externi, fizici, indicatori structurali, legali, juridici, indicatori de afaceri, financiar-contabili.

Prin procesul-verbal de constatare se indică elementele care constituie premisele creării de condiții artificiale, fiind indicate și probe. Fracționarea unui proiect mai mare cu scopul vădit de a depăși plafonul de 200.000 euro, prestarea de servicii către societăți comerciale în care aceleași persoane sau rude apropiate ale acestora dețin calitatea de asociații/administratorii, cât și interdependența implicită între cei trei beneficiari ai Măsurii 312 denotă faptul că obiectivul general al Măsurii 312 nu a fost îndeplinit.

În continuare, recurenta a arătat că motivarea dată de Curtea de Apel București este eronată, raportat la situația de fapt și normele legale aplicabile. Luând în parte fiecare dintre indicatorii relevați, niciunul nu reprezintă o activitate ilegală ori interzisă. În mod cert alăturarea sediilor, simpla legătură de rudenie, achiziționarea unor utilaje nu reprezintă o neregulă, însă, toate aceste elemente coroborate și analizate în ansamblul lor determină concluzia că cele două societăți au acționat încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare în mod deliberat în vederea obținerii a două finanțări nerambursabile în cuantum de aproximativ 200.000 euro care să deservească S.C. B. S.R.L.

Astfel, nu numai simpla alăturare a sediilor sau simpla legătură de rudenie au indicat producerea neregulii, ci și faptul că utilajele achiziționate sunt complementare și faptul că cele două societăți au prestat servicii preponderent către S.C. B. S.R.L. Legăturile dintre societăți nu sunt bazate numai pe o simplă legătură de rudenie, ci pe faptul că reprezentanții C. și A. sunt soți, că între aceștia și reprezentantul B. SR.L. există o legătură de rudenie de gradul II, reprezentantul B. S.R.L. este angajat și la C. S.R.L. și la A. S.R.L.; numai simplul motiv că angajații A. S.R.L și B. S.R.L. sunt comuni nu este de natură a determina concluzia că au fost create artificial condițiile de accesarea finanțării.

Această situație de fapt, însă, coroborată cu toate celelalte elemente relevate in urma controlului indică în mod cert că beneficiarii nu sunt independenți și au acționat deliberat în vederea eludării condițiilor restrictive specifice Măsurii 312; faptul că B. S.R.L. împrumută reclamanta cu o sumă de bani nu reprezintă în contextul relațiilor comerciale o faptă ilegală ori interzisă pentru activitatea beneficiarilor FEADR, însă coroborată cu celelalte elemente indică faptul că reclamanta nu este o microîntreprindere autonomă, contrar declarațiilor pe care dat și asumate cu ocazia depunerii cererii de finanțare.

Elementele grupate în cele trei tipuri de indicatori au determinat concluzia că au fost create condiții artificiale, cât și aceea că în fapt obiectivul Măsurii 312 nu este atins. Obiectivul Măsurii 312 este atins atunci când microîntreprinderea, pe tot parcursul perioadei de valabilitate a contractului de finanțare, își păstrează autonomia, contribuie în mod efectiv la diversificarea activităților in mediul rural și creează în mod real noi locuri de muncă în mediul rural. În speță, în primul rând microîntreprinderea nu își păstrează autonomia dat fiind faptul că în lipsa contractelor de prestări servicii către B. S.R.L, în lipsa împrumuturilor de la B. S.R.L. și al celorlalte activități interdependente cu B. și C. S.R.L., nu ar putea să-și mențină activitatea, reclamanta nu contribuie în mod real la diversificarea activităților economice în mediul rural, în contextul în care aceasta prestează preponderent către societatea cu care există dezvoltate o serie de legături.

Pentru a realiza acest obiectiv al Măsurii 312, reclamanta ar fi trebuit să acționeze independent, să presteze servicii către populația rurală/persoane juridice din mediul rural pe care singură le-a identificat și față de care nu existau legături juridice, economice, comerciale. În plus, beneficiarul în cadrul Măsurii 312 are obligația creării în mod real a locurilor de muncă propuse prin cererea de finanțare, or, in prezenta speță, D., asociatul unic și administrator al S.C. B. S.R.L., se regăsește ca fost angajat al celor două societăți beneficiare de finanțare FEADR-Măsura 312, respectiv director la S.C. A. S.R.L. și funcționar economic la S.C. C. S.R.L.; E., figurează angajată în funcția de contabil la toate cele trei societăți beneficiare de finanțare FEADR - Masurile 121 și 312; F. se regăsește ca angajat cu activitatea suspendată atât la S.C. C. S.R.L. cât și la S.C. A. S.R.L. În plus, marea majoritate a acelorași persoane figurează ca angajate sau foste angajate la cele trei societăți beneficiare de finanțare FEADR - Măsurile 121 și 312.

În acest context, este eronat să se aprecieze, astfel cum face instanța de fond, că toate elementele evidențiate în urma controlului nu au relevanță și nu denotă abateri de la condițiile restrictive ale Măsurii 312, astfel de aprecieri realizează o interpretare eronată a concluziilor titlului executoriu, refuzând coroborarea tuturor elementelor indicate in cuprinsul acestuia.

În consecință, neregula care se circumscrie noțiunii de creare de condiții artificiale în accesarea finanțării nerambursabile rezidă în încălcarea criteriului de eligibilitate care impunea încadrarea întreprinderii în categoria de microîntreprindere autonomă și avea obligația menținerii tuturor criteriilor de eligibilitate avute in vedere inițial la depunerea cererii de finanțare; încălcarea regulii de accesare a finanțării nerambursabile prin fracționarea unei investiții mai mari și depășirea plafonului de minimis; încălcarea obiectivului Măsurii 312 care constă în diversificarea activităților economice în mediul rural.

Situația de fapt reținută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare, astfel că, AFIR poate și trebuie să aplice întocmai măsurile corective, la momentul detectării neregulilor, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

Pentru respectarea condițiilor enumerate în Ghidul Solicitantului, cât și pentru a evita producerea condițiilor artificiale, solicitantul trebuie să acționeze independent, corect și să se limiteze la dezvoltarea unei singure investiții care să presupună acordarea unui singur ajutor nerambursabil in limita a 200.000 euro. Per a contrario, acționarea concertată și deliberată prin interpunerea unor societăți doar aparent autonome și independente în vederea obținerii a două finanțării și concentrarea fondurilor nerambursabile în favoarea unui singur grup sau a unei singure persoane contravine condițiilor oricărei măsuri din cadrul FEADR. Toate elementele identificate și indicatorii evidențiați relevă faptul că acești solicitanți au acționat deliberat în vederea obținerii mai multor finanțări nerambursabile și eludării condițiilor FEADR și tocmai pentru a combate în mediul rural concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opțiunilor de angajare ori de acționare în mediul de afaceri a fost creat programul FEADR, dorindu-se descentralizarea monopolului in mediul agricol.

Totodată, în mod eronat reține Curtea de Apel București faptul că invocă doar indicii în susținerea existenței neregulii fără a aduce și dovezi. A expus detaliat situația de fapt, indicatorii fizici, legali, funcționali care au determinat concluzia că sunt produse condiții artificiale în accesarea finanțării și implementarea proiectului, a subliniat faptul că toate elementele expuse încadrate în cele trei categorii de indicatori nu pot fi considerate simple coincidențe, ignorându-se legăturile și dovezile evidente care se desprind din analizarea acestor elemente in ansamblul lor, astfel că nu a susținut că se întemeiază pe simple coincidente, ci că toate elementele relevate nu se pot constitui și nu pot fi catalogate drept niște simple coincidențe.

Din contră, prin toate apărările dezvoltate s-a subliniat că toate legăturile relevate in urma efectuării controlului din anul 2014 analizate în ansamblu converg către concluzia că încă de la depunere cererilor de finanțare de către cei doi beneficiari s-a încercat eludarea dispozițiilor Ghidului Solicitantului aferent Măsurii 312, în sensul divizării unui proiect mai mare și obținerii a două finanțări prin două societăți create artificial, simulându-se astfel îndeplinirea condițiilor de accesare a finanțării nerambursabile; cele două societăți au fost înregistrate la O.N.R.C. în aceeași dată; în ceea ce privește legătura de rudenie, Legea nr. 31/1990 nu interzice afinilor/rudelor să își constituie societăți comerciale, însă în cazul de față similitudinile din actele constitutive ale celor două societăți conduc la concluzia că cele două societăți au fost create în mod artificial. Legislația privind înființarea societăților comerciale în cazul de față trebuie coroborată și interpretată prin perspectiva regulilor de acordare a finanțării nerambursabile prin programul FEADR. A considerat că prin înființarea a două societăți acestea au procedat în mod concret la fărâmițarea unui proiect care depășește cuantumul ajutorului de minimis acordat prin Măsura 312, iar faptul că cele două societăți comerciale au fost constituite în aceeași zi de către asociați rude reprezintă un element care conduce la concluzia că cei doi beneficiari au avut o activitate coordonată și premeditată în scopul accesării finanțării nerambursabile. Pe de altă parte, un alt element care indică existența neregulii este acela că din analiza documentațiilor puse la dispoziție de cei doi beneficiari utilajele sunt complementare, contribuind la constituirea unui flux tehnologic, ceea ce conduce la concluzia că cele două societăți au fost constituite cu scopul de a depăși plafonul maxim al intensității ajutorului financiar nerambursabil.

În ceea ce privește afirmația reținută în motivarea sentinței potrivit căreia reclamanta nu a depășit plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 euro, este inexactă. Crearea în mod artificial a celor două societăți și solicitarea de finanțare nerambursabilă de către acestea în cadrul Măsurii 312 - Program FEADR în vederea obținerii unui flux tehnologic complet, precum și prin prestarea serviciilor către aceeași clienți, conduc la concluzia că este depășit plafonul statuat de schema de ajutor de minimis, a fost încălcat obiectivul Măsurii 312, dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii locurilor de muncă și a veniturilor adiționale, prin crearea de condiții artificiale pentru obținerea ajutorului financiar nerambursabil prin Program FEADR. IV Apărările intimatei reclamante

Intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A arătat, în ceea ce privește pretinsa existență a "condițiilor artificiale", că nici prin intermediul motivelor de recurs pârâta nu înțelege să efectueze o corectă aplicare a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum a fost interpretat de CJUE și de Comisia Europeana, și o corectă aplicare a Notei directoare pentru auditori nr. 22, ca instrument de lucru pus la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană în scopul identificării condițiilor artificiale, neobservând că niciunul dintre aspecte consemnate nu poate fi încadrat în situațiile premisă prevăzute de Nota directoare, totodată nereprezentând indicatori de fraudă.

Intimata a prezentat aspecte cu privire la interpretarea obligatorie a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inexistența în cauză a situației premisă reținută de AFIR în procesul-verbal, a arătat că întreaga construcție juridică pornește de la o presupunere greșită și nesusținută de nicio dovadă, și anume că beneficiarul cererilor de finanțare depuse în cadrul Măsurii 312 de către reclamantă și S.C. C. S.R.L. ar fi, în realitate, dl. D./S.C. B. S.R.L., însă nici măcar pârâta nu înțelege să indice, în concret, care dintre aceste două persoane, dl. D./S.C. B. S.R.L, ar fi pretinsul beneficiar final, păstrând, chiar și prin motivele de recurs, inconsecventa manifestată și în fața instanței de fond.

Or, existența legăturii de rudenie nu este de natură să dovedească că asociații unici și administratorii celor două societăți sunt persoane interpuse, fiind numiți în mod formal, și că în realitate adevăratul deținător al participațiilor sociale ar fi dl. D. O astfel de concluzie este contrazisă, în primul rând, de faptul ca AFIR nu a dovedit, în niciun mod, că dl. D. ar coordona activitatea celor două societăți, în condițiile în care nu deține nicio funcție de decizie în cadrul vreuneia dintre acestea, precum și de faptul că ulterior obținerii finanțării pe Măsura 121, S.C. B. S.R.L. a achiziționat utilaje și echipamente agricole fără sprijin financiar nerambursabil. Prin urmare, nu subzistă motivația internă a creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării, în condițiile în care S.C. B. S.R.L. a avut resursele financiare necesare achiziționării de utilaje și echipamente agricole pentru desfășurarea activității sale, de o valoare considerabilă. Pe de altă parte, motivul pentru care S.C. B. S.R.L. a încheiat contracte de prestări servicii cu reclamanta și cu S.C. C. S.R.L. a constat în intenția dlui D. de a sprijini cele două societăți beneficiare ale finanțării nerambursabile deținute de membri ai familiei sale, având in vedere că acestea aveau și obligația de a asigura și menține viabilitatea investiției, deci de a utiliza, în mod electiv și eficient, utilajele.

Cu privire la inexistența celor două condiții prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum au fost interpretate de Decizia CJUE și de Comisia Europeană, intimata a prezentat motive pentru nu există elementul obiectiv, întrucât cele două proiecte propuse de reclamantă și de C. S.RL. sunt autonome și fiecare în parte respectă obiectivele schemei de ajutor din cadrul FEADR, și nu există elementul subiectiv, întrucât niciunul dintre cei doi beneficiari ai Măsurii 312 nu a urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor acesteia, respectiv nu a urmărit încălcarea regulii de ajutor de minimis.

A precizat că cele două proiecte vizate sunt autonome și că fiecare în parte respectă obiectivele schemei de ajutor, astfel că nu se poate reține existența unor condiții artificiale care să fi fost create în vederea obținerii ajutoarelor financiare nerambursabile. Cele două proiecte au caracter autonom, fiecare dintre cei doi beneficiari acționând în interes propriu și nu în interesul dlui D., fiecare dintre cei doi beneficiari a încheiat contracte de prestări servicii pentru executarea acelor categorii de lucrări pe care le pot realiza utilajele achiziționate prin contractele de finanțare, ar fi trebuit sa existe cel puțin o situație in care cei doi beneficiari să colaboreze pentru realizarea aceleași lucrări.

In al doilea rând, contrar susținerilor, nedovedite și neargumentate de către AFIR, utilajele sale nu sunt complementare nici cu utilajele achiziționate de S.C. C. S.R.L. și nici cu cele achiziționate cu finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii 121 de către S.C B. S.R.L.,; pentru a fi complementare, utilajele trebuie să facă parte dintr-un flux tehnologic stabilit, în cadrul căruia unul dintre utilaje realizează o parte dintr-un produs finit, iar celălalt utilaj finalizează respectivul produs, astfel că nu se poate concepe realizarea produsului în cauză în lipsa oricăruia dintre utilajele care contribuie la execuția acestuia; AFIR nu a explicat în niciun fel cum a ajuns la concluzia că utilajele sunt complementare; AFIR trebuia să aibă în vedere toate utilajele și echipamentele aflate în proprietatea acestei societăți și nu doar cele achiziționate cu finanțare nerambursabila în cadrul Măsurii 121.

În al treilea rând, cele câteva elemente de asemănare între proiecte nu fac dovada că cele două entități au fost create în mod artificial și că adevăratul beneficiar al finanțării ar fi dl. D.; în realitate, elementele comune se datorează unor împrejurări de fapt legale, care decurg din localizarea în mediul rural a proiectelor, din necesitățile specifice zonei în care au fost implementate proiectele, precum și din legătura de familie dintre asociați. Prin urmare, nu se află în prezenta unei fracționări a investiție care să reprezinte o condiție artificială, având în vedere că fiecare dintre investițiile celor doi beneficiari este autonomă din punct de vedere juridic și funcțional, neexistând o interdependentă între acestea.

Fiecare dintre cele două proiecte respectă obiectivele schemei de ajutor, inclusiv în situația in care s-ar reține existența unei divizări artificiale a investiției, aceasta nu reprezintă un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât în măsura în care ar avea drept consecință faptul că obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) pct. (ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse; prin activitățile desfășurate în proiectul realizat cu sprijin financiar nerambursabil s-au realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât și obiectivele specifice și cele operaționale. Niciuna din împrejurările reținute de pârâta nu dovedește că reclamanta și celălalt beneficiar ar fi urmărit altceva decât să contribuie, prin intermediul proiectelor propuse, la diversificarea economiei rurale, prin desfășurarea unor activități în mediul rural, în sectorul non-agricol, precum și la crearea și menținerea locurilor de munca.

Cu privire la netemeinicia criticilor aduse de AFIR hotărârii de fond privind încălcarea regulii ajutorului "de minimis", a arătat că nu este prevăzută în legislația națională sau comunitară interdicția ca ajutorul să fie acordat unor întreprinderi diferite, ai căror titulari sunt soți și soție sau rude de gradul II ori afini. O interpretare contrară a normei juridice invocate înseamnă o adăugare la lege și o încălcare a principiului de drept conform căruia excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicarea lor nu poate fi extinsă, prin analogie, și la alte situații decât cele expres prevăzute de lege. Împrejurarea că restricțiile referitoare la acordarea ajutorului de minimis se referă la același beneficiar rezultă cu claritate și din prevederile art. 19 din Ordinul 567/2008.

Cu privire la argumente de netemeinicie a criticilor aduse de AFIR hotărârii de fond privind existența unei nereguli, a arătat că măsura rezilierii a fost dispusă cu încălcarea prevederilor contractuale și legale privind neregula, în lipsa oricăror dovezi privind producerea unei pagube, față de art. 11.3, art. 16 din Anexa I la Contractul de finanțare, din definiția contractuală a neregulii rezultă că abaterea de la legalitate., regularitate și conformitate, precum și nerespectarea normelor legale sau contractuale trebuie să aibă ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național; în acest sens, arată că prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 sunt neconstituționale, cererea de finanțare a fost depusă la data de 11.12.2009, când era în vigoare O.G. nr. 79/2003, prin urmare raportul juridic dedus judecății în prezenta cauză este guvernat, din perspectiva normelor de drept substanțial aplicabile, de prevederile O.G. nr. 79/2003 și nu de cele ale O.U.G. nr. 66/2011, rezultă că existența neregulii este condiționată de producerea, în mod efectiv, a unui prejudiciu bugetului general al Comunității Europene și/sau bugetelor administrate de aceasta; recurenta pârâtă încearcă sa inducă instanța în eroare, arătând că în speță ar fi aplicabile prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind noțiunea de "neregularitate", însă acesta este inaplicabil; în procesul-verbal, recurenta pârâtă nu a făcut nicio referire la dispozițiile Regulamentului nr. 1083/2006. Inexistența prejudiciului rezultă cu evidență și din aceea că sumele plătite cu titlu de finanțare nerambursabilă au fost utilizate de reclamantă exclusiv pentru achiziționarea utilajelor descrise prin proiect. V Procedura de filtrare a recursului

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întrunește cerințele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 06.11.2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 19.02.2018, completul de filtru a respins excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă și a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. VI Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, actuala Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în calitate de autoritate contractantă, și S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanțare nr. x/4.06.2010, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, pentru proiectul "Înființarea unei microîntreprinderi în comuna Dobra, județul Dâmbovița, aparținând S.C. A. S.R.L., având ca scop prestarea de servicii pentru populația rurală", prin achiziționarea de mașini și utilaje agricole necesare efectuării de prestării de servicii către populația rurală, valoarea totală eligibila a proiectului fiind de maxim 680.746 RON, reprezentând echivalentul a 160.367 euro, din care valoarea finanțării nerambursabile plătită de AFIR a fost în cuantum de 476.507,10 RON, echivalentul a 111.143,86 euro.

Conform Memoriului justificativ, solicitantul S.C. A. S.R.L. și-a propus achiziționarea unor utilaje agricole (tractor, încărcător frontal, plug, semănătoare păioase, combinator), având ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii locurilor de muncă și a veniturilor adiționale, iar prin implementarea proiectului a urmărit prestarea de servicii agricole către populația rurală.

După efectuarea plății sumei de 476.507,10 RON, într-o singură tranșă, la data de 21.01.2011, pârâta a procedat la efectuarea unei verificări documentare și a întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.11.2013, prin care s-a reținut că suspiciunea de neregulă nu s-a confirmat.

Ulterior, în baza formularului IRD 01 "Suspiciunea de neregulă/suspiciune de fraudă", emis de G. și aprobat de Directorul General al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-a procedat la efectuarea unei noi verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli pentru nerespectarea condițiilor contractuale din Contractul de finanțare nr. x/04.06.2010.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.02.2015, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011, pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a stabilit existența unei nereguli în accepțiunea contractului de finanțare, constând în crearea de condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii unui avantaj nejustificat și obținerii finanțării nerambursabile, caz în care beneficiarul restituie integral valoarea finanțării necuvenite.

S-a constatat existența unor condiții de neeligibilitate create în mod artificial, cu scopul de a obține un avantaj necuvenit și sprijin financiar nerambursabil, o activitate concertată de înființare artificială a unor microîntreprinderi (S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L.) în avantajul unei alte firme, care este de fapt beneficiarul ajutorului nerambursabil, SC B. S.R.L., al cărei asociat unic și administrator este D., care coordonează activitatea desfășurată de acestea. S-a constatat neeligibilitatea investiției realizată de S.C. A. S.R.L., faptul că se impune recuperarea sprijinului financiar și rezilierea contractului de finanțare și cuantumul creanței bugetare în sumă de 476.507 RON.

S-au reținut, ca temei de drept, prevederile contractului de finanțare, art. 11 (3), art. 16 (1), (3) din Anexa I Prevederi Generale, art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.02.2015, în baza art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011, respinsă de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin Decizia nr. 14.660/21.04.2015. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat acțiunea admisă în parte prin sentința recurată.

Instanța de fond a constatat neîntemeiate o parte din motivele de nelegalitate invocate de reclamantă; referitor la încălcarea principiului irevocabilității actului administrativ cu caracter individual care a intrat în circuitul civil producând efecte juridice, a reținut că încălcarea acestui principiu presupune, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, existența unui act revocator al procesului-verbal de constatare nereguli încheiat în cursul anului 2013, emanând de la emitent, în actul de control încheiat în anul 2015 nefiind identificate astfel de mențiuni; în ceea ce privește motivul de nelegalitate întemeiat pe caracterul abuziv al măsurii apreciată de reclamantă ca reprezentând manifestarea unui exces de putere, incidența dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul nr. 65/2011, a constatat că este neîntemeiat, având în vedere că toate aspectele ce au condus la concluzia existenței unor "condiții artificiale" reprezintă rezultatul exclusiv al comportamentului/acțiunilor întreprinse de reclamantă și societățile împreună cu care se prezumă că acționează concertat, astfel că susținerile în sensul existenței unei erori ce nu putea fi depistată în mod rezonabil sunt nejustificate; pârâta a verificat, la depunerea cererii de finanțare, legalitatea acestor cereri prin prisma informațiilor furnizate la acel moment, însă abaterea a fost constatată prin raportare la informații privind alte persoane juridice ce au beneficiat anterior sau concomitent de finanțare, o astfel de analiză nefiind impusă autorității la primirea cererilor.

În privința criticilor de fond, referitoare la inexistența unei nereguli în sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum au fost acestea interpretate de CJUE în cauza Slancheva Sila.

Înalta Curte, raportat la situația de fapt reținută în cauză, constată că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză. Instanța de fond a constatat în mod greșit că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Potrivit contractului de finanțare nr. x/4.06.2010, acceptat și asumat de beneficiar, acestuia i s-a acordat finanțare nerambursabilă în termenii și condițiilor stabilite în contract, care este constituit din contractul de finanțare și anexele acestuia, pe care beneficiarul a declarat că le cunoaște și le acceptă. Beneficiarul a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare, iar pe perioada de monitorizare a contractului să-și respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil. (art. 1 alin. 3. Potrivit Anexei 1 la contract - Prevederi generale, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare (art. 3); s-a precizat că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea contractului, iar beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități (art. 11 alin. 3.

Finanțarea nerambursabilă fost acordată în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Axa III "Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale", Măsura 312 "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi".

Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, statele membre sunt obligate să instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condițiilor de acordare a ajutorului, să se asigure că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislația Uniunii sau de legislațiile naționale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili.

În acest context, dacă se constată, cu ocazia unor verificări ulterioare, în cadrul mecanismului controlului ulterior asupra proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, că au fost încălcate prevederi ale legislației naționale sau comunitare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale are obligația luării măsurilor de îndreptare a erorilor, respectiv recuperarea sumelor plătite eronat/necuvenit și încetarea valabilității contractelor de finanțare. Scopul Agenției îl constituie implementarea tehnică și financiară a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, după aderarea României la Uniunea Europeană, iar potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, una din principalele atribuții constă în "f) efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanțate prin SAPARD și FEADR, după efectuarea plății, pentru a stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.".

La nivel național, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.998 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratat la ajutoarele de minimis, a fost adoptată H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și a fost emis Ordinul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural".

Art. 5 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală a prevăzut că "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale prezentului regulament, statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislația comunitară sau națională sau de programele de dezvoltare rurală pot fi controlate prin intermediul unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliți de către statele membre", iar conform art. 5 (3) din Regulamentul CE nr. 1975/2006 "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de aceste plăți și a obține astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin.".

Aceste din urmă dispoziții au fost preluate de cele ale art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, potrivit cărora "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

Raportat la aceste dispoziții, având în vedere situația de fapt, în mod corect a constatat recurenta pârâtă existența neregulii constând în crearea de condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii unui avantaj nejustificat și a finanțării nerambursabile.

Referitor la încheierea procesului-verbal în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, care a abrogat O.G. nr. 79/2003, în vigoare la data încheierii contractului de finanțare, prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015, au fost declarate neconstituționale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011; a reținut Curtea Constituțională se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului, rezultând că în mod corect procedura în baza căreia s-a efectuat controlul a fost cea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011.

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, care nu este incident în cauză, nefiind indicat, de altfel, în procesul-verbal, a fost invocat de recurentă prin cererea de recurs cu referire la definiția neregulii.

În ceea ce privește noțiunea de "neregulă", raportat la prevederile O.G. nr. 79/2003 și O.U.G. nr. 66/2011, aceasta din urmă reglementează și potențialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, însă este o preluare a prevederilor comunitare în materie; potrivit art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate".

Neregula este definită chiar de dispozițiile art. 16 din Anexa I "Prevederi Generale" a contractului de finanțare, care prevăd că prin "neregulă", se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare, privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene și a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național; în cazul înregistrării unei nereguli, potrivit aceluiași art. 16, beneficiarul restituie integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea autorității contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare, iar dacă nu se conformează acestei obligații autoritatea contractantă stabilește penalități pentru întârziere și procedează la recuperarea sumei în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Neregula în cauză constă în încălcarea de către reclamantă a interdicției ce rezultă din prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, aceea ca beneficiarul să nu creeze în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Cu privire la interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat la data de 12 septembrie 2013 în cauza C-434/12, Slancheva Sila asupra unei cereri de decizie preliminară și a stabilit că acesta "(…) trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.".

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că "proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins și, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestuia", în acest sens fiind și Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03.

Curtea de Justiție a precizat că revine instanței naționale sarcina de a stabili existența acestor două elemente, care trebuie să fie dovedite în conformitate cu normele din dreptul național, în măsura în care nu se aduce atingere eficacității dreptului Uniunii (în acest sens Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stärke, C-110/99, Rec., p. I-11569, punctul 54), în acest context fiind necesar a fi interpretate noțiunile "crearea artificială" a condițiilor necesare pentru a beneficia de o plată și "avantaj care contravine" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Potrivit situației de fapt, astfel cum a fost reținută, s-a constatat că reclamanta din prezenta cauză, S.C. A. S.R.L., și o altă societate, S.C. C. S.R.L., sunt beneficiare de finanțare nerambursabilă în cadrul programului PNDR - FEADR, Măsura 312.

S.C. A. S.R.L. a încheiat contractul de finanțare nr. x/4.06.2010 pentru proiectul "Înființarea unei microîntreprinderi în comuna Dobra, județul Dâmbovița, aparținând S.C. A. S.R.L. având ca scop prestarea de servicii pentru populația rurală", valoarea totală eligibilă a proiectului fiind