ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3388/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/44/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în, contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București, anularea Deciziei nr. 37555 din 31 octombrie 2014, de soluționare a contestației, a procesului-verbal de constatare nr. x din 28 august 2014 și a notificării privind descoperirea unui debit în sumă de 103.329,52 RON, emise de pârâtă.

Prin sentința nr. 184 din 23 iunie 2015, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. și a anulat Decizia nr. 37555 din 31 octombrie 2014 de soluționare a contestației, precum și actele subsecvente emise de autoritatea pârâtă, respectiv procesul-verbal de constatare nr. x din 28 august 2014 și notificarea privind descoperirea unui debit nr. 30188 din 04 septembrie 2014, obligând autoritatea pârâtă să plătească reclamantei suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a prezentat situația de fapt și a susținut că instanța de fond în mod greșit a apreciat că "obligația de a nu modifica substanțial proiectul este singura obligație pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare".

Beneficiarul a luat cunoștință de toate condițiile care trebuie respectate în derularea contractului de finanțare, încă din etapa de completare și depunere a cererii de finanțare, prin completarea și însușirea prin semnătură a punctelor din Partea "F" a Cererii de Finanțare - declarația pe propria răspundere, dar și din asumarea obligațiilor ce decurg prin semnarea Contractului de Finanțare x din 03 iulie 2009.

Au fost invocate disp. art. 2 din contractul de finanțare susținându-se că verificarea s-a efectuat în perioada de valabilitate a contractului, respectiv pe perioada celor 3 ani de monitorizare de la ultima plată.

Scopul acestui control a fost verificarea menținerii eligibilității proiectului pentru co-finanțarea Comunității, în sensul că nu a suferit o modificare substanțială în perioada de valabilitate a contractului, de la data plății finale realizate de APDRP (actual AFIR).

Faptul că beneficiarul nu și-a îndeplinit obiectivele propuse atât prin Cererea de finanțare, cât și prin Planul de afaceri aprobat, deoarece nu a menținut creșterea exploatației agricole cu minim 4 UDE după ultima plată (tranșa II) pentru niciunul din anii de monitorizare și, implicit, nu a atins obiectivul principal vizat de Măsura 112 reprezintă modificări substanțiale ale proiectului pentru care a primit finanțare.

A doua critică adusă sentinței se referă la faptul că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că "pârâta nu oferă niciun argument pentru care proiectul nu ar mai fi în conformitate cu obiectivul general al măsurii".

Reclamanta a săvârșit o serie de abateri în raport atât cu prevederile contractului de finanțare, cât și cu dispozițiile naționale și europene, respectiv: art. 1 alin. (1) din Anexa I la Contractul de finanțare. Pentru verificarea menținerii condițiilor de eligibilitate și selecție după acordarea tranșei II, pe o perioada de 3 ani, s-au realizat verificări în baza documentelor probante, cerere de finanțare, baza de date IACS - APIA și alte documente constatându-se că în campania 2013 s-a declarat la APIA o suprafață de 56,34 ha și o structură de culturi ce asigură o dimensiune economică a exploatației de 15,926 UDE.

În anul 2013 nu este menținută creșterea de minimum 4 UDE, conform obligațiilor contractuale, suprafața este diminuată și structura culturilor nu corespunde cu cea prevăzută în planul de afaceri.

Ulterior controlului ex-post, ca urmare a realizării unui plan de remediere, beneficiarul a depus la APIA o solicitare de modificare a suprafeței aferente campaniei 2014.

La data verificării, realizată de comisia de soluționare a contestației prin accesarea aplicației SAPS - IACS APIA, se constată că dimensiunea economică este de 20,127 UDE, realizată prin structura de culturi: pepeni - 4,53 ha, porumb - 9,33 ha, grâu - 15,78 ha, plante de nutreț - 17,87 ha, floarea - soarelui - 6,98 ha.

Suprafața este diminuată de la 62,42 ha, cât era prevăzută în Planul de afaceri la 55,68 ha, conform declarației de suprafață. Structura culturilor din declarația de suprafață modificată pentru campania 2014 nu corespunde cu cea din Planul de afaceri pentru Anul II de monitorizare.

Recurenta susține că prin această modificare s-a realizat doar o creștere a dimensiunii economice, prin creșterea suprafeței cultivate cu pepeni, fapt ce nu remediază neregula, întrucât suprafața și structura culturilor din Planul de afaceri nu sunt respectate. Se constată că mărirea suprafeței cultivate cu pepeni se face în detrimentul culturilor de cereale, conducând la modificarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

Se impunea ca beneficiarul să mențină (nu să diminueze) atât suprafața exploatației, cât și dimensiunea economică a acesteia și, implicit, respectarea structurii propuse în Planul de afaceri - anul 4 și anul 5, care corespund cu anii 1 și 2 de monitorizare.

Beneficiarul avea posibilitatea să solicite modificarea Planului de afaceri înainte de depunerea declarației pe suprafață la APIA, în conformitate cu prevederile Art. 9 alin. (1) - Amendament la Contract.

Beneficiarul a semnat contractul de finanțare în data de 03.07.2009, a primit ultima tranșă de plată din partea APDRP (actual AFIR) în data de 27.04.2012, iar controlul pe teren s-a efectuat în data de 17.06.2014.

Se constată că modificările aduse dreptului de proprietate sau folosință nu au fost comunicate Agenției, conform declarației de la punctul 1 partea "F" din Cererea de Finanțare Măsura 112.

În baza memoriului justificativ și a Planului de afaceri pe care beneficiarul le-a depus la dosarul Cererii de finanțare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți, iar potrivit declarațiilor sale atașate cererii de finanțare, acesta s-a angajat să desfășoare proiectul pe proprie răspundere, cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat.

În plus, toată situația de fapt se circumscrie noțiunii de neregulă, definită la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Se mai arată că abaterile săvârșite de beneficiarul fondurilor nerambursabile, pe care acesta nu le contestă, se referă la nemenținerea condițiilor asumate prin Contractul de finanțare, iar existența unei nereguli duce la caracterul neeligibil al cheltuielilor și la obligația de restituire a sumelor încasate.

Nu poate exista beneficiu în condițiile săvârșirii unei nereguli referitoare la finanțarea din fondurile europene, ca urmare a nerespectării prevederilor Contractului de finanțare și a Planului de afaceri.

A treia critică vizează faptul că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că "actul sectorial care prevede motivele pentru care se retrage sprijinul acordat este Regulamentul (CE) 1968/2005".

Au fost invocate disp. art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările și completările ulterioare, disp. art. 11(3) "Încetarea contractului" din Anexa I la Contractul de finanțare, art. 8 alin. (5) și (7) din Anexa I la contract.

Prin urmare, în accepțiunea acestui contract, după momentul încheierii contractului, în etapa verificării obiectivelor propuse prin cererea de finanțare, AFIR poate proceda la recuperarea sumelor devenite neeligibile, prin neîndeplinirea obiectivului proiectului, în condițiile în care beneficiarul nu mai respectă condițiile de eligibilitate și selecție asumate prin cererea de finanțare.

Pe de altă parte, în speță, este evident faptul că emiterea actelor administrative a căror anulare s-a solicitat este doar consecința nerespectării de către reclamant a dispozițiilor legale și contractuale asumate.

Au fost invocate și Regulamentul nr. 1083/2006 - art. 2 pct. 7, Regulamentul CE nr. 2988/1995 - art. 4 alin. (1), alin. (2) și alin. (3), art. 5, alin. (1), din interpretarea cărora rezultă regula că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, regulă întărită de prevederile art. 16 din Anexa I - Prevederi Generale din Contractul de finanțare, care dispune că în cazul abaterilor intenționate sau săvârșite din neglijență, sancțiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR, în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar și furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

Recurenta invocă și disp. art. 33 pct. 8 "Prevederi specifice FEADR" din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune.

Obligația AFIR cu privire la recuperarea integrală a sumelor acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale reiese și din prevederile art. 5 alin. (1) "Recuperarea sumelor plătite necuvenit" din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, art. 17 alin. (3) din Ordinul nr. 567/2008, art. 9 alin. (1) lit. a) "Protejarea intereselor financiare ale Comunității și garanții privind gestionarea fondurilor comunitare" din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Prin semnarea Contractului de finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract.

Mai susține recurenta că, având în vedere teza finală a art. 16(4) din Anexa I a contractului, în speță avem de-a face cu un pact comisoriu de gradul IV inserat în mod expres în contract, modul de redactare al acestei prevederi fiind fără echivoc, în sensul forței sale juridice de pact comisoriu expres, astfel că instanța trebuie doar să constate că a operat rezilierea de plin drept a contractului.

Au fost invocate în acest sens prevederile Anexei IV "Instrucțiuni de plată pentru beneficiarii" - pct. A din Contractul de finanțare și ale art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 precizându-se că prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenții care respectă normele de drept al Uniunii și să nu fie utilizate pentru a finanța activități care sunt contrare acestuia (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Leger prezentate în cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria și alții, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, punctul 59). În consecință, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudențe constante a CJCE (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 47), "inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii". Astfel, un stat membru care a acordat asistență financiară poate, pentru a preveni și pentru a urmări în justiție abaterile, să revoce această asistență și să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării menționate (Hotărârea CJUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 32).

CJCE a statuat că producerea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului UE, iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, "încălcarea unor obligații a căror respectare prezintă o importanță fundamentală pentru buna funcționare a unui sistem comunitar [ . . . . . . . . . .] poate fi sancționată prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii" (Hotărârea CJUE din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C 104/94, punctul 24, Hotărârea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C 500/99 P, punctele 100-102, precum și Ordonanța din 16 decembrie 2004, APOL și AIPO/Comisia, C 222/03 P, punctul 53). Regula generală este ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obținut nejustificat (Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-199/03 - punctul 15 și Concluziile avocatului general Sharpston pronunțate în cauza C-465/10, punctul 73).

Intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că reverificarea Cererii de finanțare, în raport cu ghidul măsurii, este interzisă, Î. C. civ..J. stabilind prin decizie de îndrumare că astfel se încalcă principiul securității raporturilor juridice (Decizia nr. 1012/2014) și că reverificarea eligibilității unei cereri de finanțare încalcă norma comunitară care stabilește, ca și condiție de acreditare a agenției, capacitatea acesteia de a analiza eligibilitatea înainte de efectuarea plăților - Regulamentul (CE) 1290/2005, art. 6.

Mai arată că retragerea sprijinului financiar se poate face doar conform art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, regulament sectorial pentru fondurile agricole în exercițiul financiar 2007-2013 al UE, dacă beneficiarul modifică substanțial proiectul finanțat.

Constatările pârâtei sunt greșite din câteva motive și anume:

Conform Deciziei nr. 66/2015, Curtea Constituțională stabilește că activitățile de control se desfășoară conform textului legal în vigoare la data semnării contractului, adică O.G. nr. 79/2003 - punctul 33 din decizie. În speță, nu este acuzată de efectuarea vreunei plăți neeligibile, prin nesocotirea regulilor de achiziție, așadar nu i se poate imputa comiterea vreunei neregularități, rezultând că textul legal invocat nu se poate aplica.

Obiectivul principal (general e termenul corect) al Măsurii 112 este definit la art. 20 din Regulamentul (CE) 1698/2005:

"(ii) instalarea tinerilor agricultori, or, chiar procesul-verbal de la controlul pe teren consemnează că B., administrator al S.C. A. S.R.L., își păstrează calitatea de reprezentant legal al proiectului.

Recurenta îi impută încălcarea primei teze a art. 3 din contract și anume faptul că nu ar fi menținut pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri.

Acest text trebuie interpretat, susține intimata, în raport cu: Fișa Măsurii, adoptată prin act normativ de legiuitorul național; logica formală - dacă toate condițiile de eligibilitate și de selecție ar trebui respectate pe toată durata contractului și prin durata contractului am înțelege ce susține pârâta - recurentă, adică perioada întreagă de valabilitate a contractului și nu doar perioada de execuție a contractului, atunci niciun beneficiar din România nu ar putea să respecte contractele, consacrând situații absurde; norma comunitară - eligibilitatea cererii de finanțare se stabilește înainte de efectuarea plăților, aceasta fiind o condiție de acreditare a agenției (articolul 6 din Regulamentul (CE) 1290/2005). Dacă perioada contractului s-ar referi la perioada de valabilitate, incluzând și monitorizarea după implementare, atunci recurenta s-ar pune în situația de a verifica eligibilitatea și după efectuarea plăților. Așadar, și-ar încălca propriile criterii de acreditare, de aceea expresia "pe perioada contractului" trebuie să se refere cel mult la perioada de execuție a contractului, adică până la efectuarea plăților. Evaluarea proiectelor prin verificarea în ex-post a realizării sau nu a țintelor cantitative din Planul de afaceri se valorifică doar statistic, nu are niciun fel de importanță în refacerea eligibilității care este interzisă.

La întocmirea planurilor de afaceri, recurenta oferă ca ipoteză de pornire "Studiul pentru determinarea zonelor cu potențial, a zonelor geografice și a marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Măsurii 3.1 "Investiții în exploatații agricole" din Programul SAPARD elaborat de ASAS-ICPA și ICDEA în 2004", date obținute înainte de anul 2004.

Norma comunitară stabilește viabilitatea economico-financiară a unei investiții prin supraviețuirea exploatației și cu ajutorul altor venituri ale gospodăriei, ceea ce respectă și principiul perenității operațiunilor Comisiei Europene, care impune ca activitatea să nu înceteze în perioada de monitorizare, pe când agenția-pârâtă pretinde prognoze ale profitului, fluxului de trezorerie și încasărilor pe perioade de peste 5 ani. Or, aceasta echivalează cu impunerea unei condiții suplimentare pentru accesarea fondurilor europene pentru fermierii romani față de cei europeni, iar acest lucru a fost deja sancționat de CJ.U.E. într-o speță care privește chiar cealaltă agenție românească care derulează fonduri pentru agricultură, A.P.I.A.(cauza C-304/13, APIA Timiș contra Curtea de Conturi Timiș "Agricultură - Politica agricolă comună - Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 - Scheme de sprijin direct - Condiții de acordare a plăților naționale directe complementare - Condiție neprevăzută de reglementarea Uniunii").

Agenția-recurentă se raportează greșit la Planul de afaceri considerând că obiectivele prevăzute în planul de afaceri ar fi același lucru cu obiectivele finanțate, pe care, într-adevăr nu le poți schimba. Obiectivele finanțate sunt, în genere, corporale (tractor, presă de baloți, grapă sau privesc dinamica socială - instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, etc), iar indicatorii cantitativi dintr-un plan de afaceri cărora recurenta le spune obiective reprezintă niște deziderate și nimic mai mult. Nu se pot confunda tractor cu profit, presă de balotat cu flux de trezorerie, instalarea tinerilor fermieri la țară cu dimensiunea economică a unei exploatații.

Intimata a făcut referire la obiectivele generale ale Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" subliniind că recurenta nu ar trebui să confunde obiectivele propuse la finanțare cu dezideratele planului de afaceri.

Art. 1 din Anexa 1 la contractul de finanțare se referă la implementare. Or implementarea a fost verificată la data depunerii Cererii de Plată și a fost confirmată prin act de autoritate, acesta fiind și motivul aprobării Cererii de Plată și eliberării celei de-a doua tranșe din sprijinul financiar.

Pârâta-recurentă e într-o gravă confuzie când afirmă că reclamanta ar fi încălcat oricare din condițiile care privesc implementarea, fiindcă nu a verificat implementarea prin acest control, ci a reverificat Cererea de finanțare. Pârâta confundă Cererea de finanțare cu Cererea de Plată. În cererile de plată sunt informațiile care arată cum s-a implementat proiectul: organizarea licitațiilor, obținerea avizelor legale, conformitatea facturilor, dovezile de plată, procesele-verbale de punere în funcțiune, documentele de origine și conformitate ale bunurilor.

S-a făcut referire la etapele unui proiect și analiza Cererii de finanțare sau a Cererilor de plată și s-a menționat că O.U.G. nr. 66/2011 nu era în vigoare la data la care s-a semnat contractul, recurenta încălcând și Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015.

Instanța nu a făcut decât să arate ce spune norma comunitară, la art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005 care instituie principiul perenității și care este extrem de clar. Pârâta invocă prevederi din contract, puncte din Cererea de finanțare pe care le interpretează forțat, ca și cum acestea ar avea forță juridică superioară normei comunitare. Prin principiul perenității, norma comunitară interzice statelor să retragă eligibilitatea proiectelor pentru orice altceva în afara modificării substanțiale a proiectului. Instanța nu poate decât să constate ce prevede norma comunitară și să înlăture toate referirile la texte legale cu forță juridică inferioară care sunt în contradicție sau doar agenția-pârâtă are impresia că sunt în contradicție cu norma comunitară.

Principiul perenității este de esența fondurilor nerambursabile, în lipsa acestui principiu fondurile ar deveni rambursabile pentru orice motiv. De asemenea, acest principiu a fost menționat în absolut toate actele normative comunitare care reglementau fondurile europene structurale.

Cu privire la cea de-a doua critică formulată de recurentă, intimata a arătat că instanța a constatat corect că obiectivul general al măsurii nu a fost pericilitat în vreun fel. B., ca tânăr fermier, s-a instalat în mediul rural și conduce exploatația agricolă, aceasta fiind chiar constatarea agenției prin procesul-verbal încheiat la vizita pe teren, fapt ce a fost reținut și în procesul-verbal încheiat la sediul C.R.F.I.R. Constanța. Agenția-recurentă își neagă practic propriile constatări din actele de control prin acest motiv de casare invocat.

Având în vedere constatările agenției-recurente care se referă la indicatorii economici din Planul de afaceri, pe care-i confundă cu obiectivele generale ale măsurii, e evident că instanța nu putea decât să constate că agenția nu a furnizat niciun argument pentru care obiectivele generale ale măsurii nu au fost atinse.

Referitor la cea de-a treia critică menționează că "nu se efectuează nicio plată" nu este același lucru cu "retragerea eligibilității unui proiect". Mai mult, textul invocat se referă la o abatere care se poate comite la accesare și, în cazul constatării, agenția nu trebuie să facă plățile, iar reclamanta este acuzată de așa-zise abateri (neregularitați cum le spune pârâta, care nu distinge "nereguli" de "abateri") în perioada ex-post, fără nici cea mai mică legătură cu abaterile ce țin de accesare și cu crearea artificială a condițiilor de accesare. Sunt măsuri sancționatorii complet diferite și spețe complet diferite. Descoperirea textului care prevede că "nu se efectuează nicio plată" de către experții recurentei nu este de natură să infirme susținerea instanței că retragerea fondurilor se face doar în temeiul art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005.

Regulamentul (CE) 2988/1995 prevede ca abaterile (nu neregulile, actul normativ definind abaterile) să fie definite alături de sancțiunile corelative prin actele comunitare sectoriale. Or, exact acest lucru îl reține și instanța: actul normativ sectorial care prevede motivele pentru a retrage sprijinul financiar este doar Regulamentul (CE) 1968/2005. În ce privește sancțiunile pentru abaterile privind fondurile europene, (CE) 2988/1995 definește cadrul general, iar Regulamentul (CE) 1698/2005 e chiar norma specifică. Cele 2 acte normative nu sunt deloc în contradicție, sunt complementare.

Regulamentul (CE) 2988/1995 prevede la art. 2 pct. (2) că "Nicio sancțiune administrativă nu poate fi impusă în absența unor dispoziții în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective".

Și fiindcă pârâta nu e singura instituție națională care nu a înțeles rostul Regulamentului (CE) 2988/1995 sau a considerat că se aplică doar prevederile care-i servesc scopului, C.J.U.E. a fost chemată să se pronunțe în C-367/09 și să arate la primul punct al hotărârii că "Art. 5 și 7 din CE 2988/95...nu se aplică astfel încât o sancțiune administrativa să poată fi aplicată numai în temeiul acestor dispoziții". Deci sancțiunile administrative trebuie definite în actele sectoriale.

Articolul 4 invocat de pârâtă e cvasi-identic cu art. 5, art. 4 referindu-se la măsurile administrative, iar art. 5 la sancțiunile administrative.

Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 ianuarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 martie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Cu privire la fondul recursului

Analizând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat, față de următoarele considerente:

Între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă, și S.C. A. S.R.L, în calitate de beneficiar, la data de 03.07.2009, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul "Instalarea tinerei B. ca șef al exploatației S.C. A. S.R.L din Comuna Maxineni, Județul Brăila".

Conform cererii de finanțare, proiectul a avut ca obiectiv creșterea dimensiunii economice a exploatatiei agricole cu 4,926 UDE, respectiv de la 14,879 UDE în anul 0 la 19,805 UDE în anul țintă.

Conform Planului de afaceri, obiectivul principal al reorganizării activității exploatației agricole a S.C. A. S.R.L. a constat în realizarea de producție marfă principală (semințe uniforme calitativ de grâu, orz, porumb și floarea soarelui, pepeni verzi și fân de lucernă) și secundară (paie), în vederea comercializării acestora pentru maximizarea profitului, prin modernizarea parcului de mașini și utilaje agricole.

Pentru atingerea acestui obiectiv, beneficiarul trebuia să facă următoarele investiții: achiziția unei prese de balotat pentru paie și fân; achiziția unui motocultivator și achiziția de teren arabil.

Pe lângă aceste investiții, beneficiarul a avut în vedere și arendarea de noi terenuri arabile de la proprietarii din zonă pentru creșterea suprafeței totale cultivate a exploatatiei. Toate acestea aveau ca scop creșterea veniturilor totale ale exploatației agricole.

Potrivit Planului de afaceri - parte integrantă a Cererii de finanțare - Sinteza veniturilor cheltuielilor, rezultatele financiare la nivel de exploatație pentru fiecare an previzionat după implementarea proiectului a fost stabilit pe următoarele niveluri valorice: anul 1: 99.242,80 RON; anul 2: 105.520,00 RON; anul 3: 113.700,00 RON; anul 4: 129.704,00 RON; anul 5: 136.143,50 RON, iar Planul de cultură inclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje: anul 1: 50,96 ha, anul 2: 55,00 ha; anul 3: 58,00 ha; anul 4: 60,00 ha și anul 5: 63,15 ha.

Contractul de finanțare a avut o valoare eligibilă totală de maximum 107.057,00 RON, echivalentul a maximum 25.000,00 euro, finanțarea nerambursabilă 100%, perioada de realizare a proiectului fiind de maximum 36 luni.

Investiția realizată prin FEADR a fost plătită, conform documentelor anexate în dosarul cererii de plată, suma nerambursabilă plătită de APDRP fiind de 103.329,52 RON echivalentul a 24.999,88 euro.

Tranșa I de plată finanțare FEADR: 50.484,00 RON - conform OPE 2412 din 03 august 2009; 12.621,00 RON - conform OPE 2413 din 03 august 2009.

Tranșa II: 32.179,62 RON - conform OPE 907005 din 27 aprilie 2012; 8.044,90 RON - conform OPE 907006 din 27 aprilie 2012, totalul plăților fiind de 103.329,52 RON.

În data de 17.06.2014, conform Scrisorii de Informare nr. 13.863 din 13 iunie 2014 transmisă către beneficiarul proiectului, Biroul Control Proiecte Finalizate (actual Compartimentul Control Ex-Post) din cadrul CRPDRP 2 SE Constanța (actualul C.R.F.I.R. 2 Sud-Est), a efectuat un control ex-post la locul de realizare a investiției situat în comuna Smârdan, județul Tulcea și la sediul social situat în localitatea Corbu Nou, comuna Maxineni, județul Brăila, conform Contractului de împrumut de folosință (comodat-bun imobil), încheiat intre C. și S.C. A. S.R.L. privind darea în folosință a imobilului în suprafață de 72,66 mp situat în Corbu Nou, comuna Maxineni, jud. Brăila și contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenul finanțat prin FEADR.

Membrii echipei de control au fost însoțiți de doamna B., terenul achiziționat prin FEADR fiind identificat documentar în comuna Smârdan, județul Tulcea, iar utilajele achiziționate prin proiect fiind identificate în localitatea Corbu Nou, comuna Maxineni, județul Brăila.

Identificarea terenului agricol în suprafața de 7,81 ha (fracționat) achiziționat de beneficiar s-a făcut documentar, accesul fizic la parcelele de teren fiind imposibil din cauza drumului impracticabil. Conform declarației verbale a beneficiarului, parcelele de teren achiziționate, în suprafață de 7,81 ha, au fost comasate într-o altă locație, pe raza comunei Smardan, în vederea exploatării optime.

În anul 2014, beneficiarul a înregistrat o dezvoltare economică a exploatației de 17,290 UDE față de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanțare, rezultând o creștere de doar 2,41 UDE.

Prin procesul-verbal nr. x din 17 iunie 2014 s-a solicitat beneficiarului transmiterea următoarelor înscrisuri: Nota memoriu în care să fie menționate cauzele/motivele privind neatingerea obiectivului propus prin Cererea de finanțare și Planul de afaceri, respectiv creșterea și menținerea exploatației agricole cu minim 4 UDE față de cea deținută la cererea de finanțare, pe perioada de monitorizare; Plan de remediere a deficienței constatate (însoțit de documente justificative) ce va conține un calendar în care se va demonstra remedierea deficienței conform prevederilor contractuale.

Prin documentația înregistrată la C.R.P.D.R.P. 2 Sud-Est Constanța cu nr. 14.790 din 25 iunie 2014, beneficiarul a transmis următoarele documente: Memoriu Justificativ în care menționează că principalul motiv de nemenținere a obiectivelor propuse prin Cererea de finanțare este factorul uman, datorită faptului că proprietarii de teren de la care au fost arendate suprafețele deținute în cadrul exploatației au înstrăinat aceste suprafețe, fapt ce a dus la diminuarea suprafețelor lucrate. Un alt motiv este și inconvenientul datorat fărâmițării amplasamentelor, inclusiv suprafețele achiziționate prin investiția FEADR. De asemenea, S.C. A. S.R.L. invocă art. 3(1) din Contractul de finanțare - Anexa I Prevederi generale considerând că prin nemenținerea creșterii exploatației agricole cu minim 4 UDE nu a modificat substanțial obiectivele din Cererea de finanțare.

A mai fost transmis planul de remediere a deficienței constatate conform căruia beneficiarul are în vedere menținerea creșterii dimensiunii economice a exploatației cu minim 4 UDE, prin cultivarea de plante cu UDE/ha mare și precizează că pentru anul 2014 a fost mărită suprafața cultivată cu pepeni verzi în câmp.

În cadrul planului de remediere, beneficiarul prezintă o structură de culturi pentru anul 2014 (după controlul ex-post pe teren) și pentru anul 2015, din care rezultă că se micșorează cu 1,53 ha suprafața cultivată cu porumb boabe și se mărește suprafața cultivată cu pepeni cu cele 1,53 ha.

Echipa de control din cadrul CRFIR 2 Sud Est a efectuat o verificare documentară a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene cu nr. 24.407 din 15 iulie 2014, ca urmare a nerespectării condițiilor contractuale din Contractul de finanțare conținând constatări cu implicații financiare, respectiv: neîndeplinirea și, implicit, nerespectarea obiectivelor propuse, în conformitate cu descrierea acestora în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanțare, respectiv nu s-a menținut creșterea exploatației cu minim 4 UDE după ultima plată (tranșa II) pentru niciunul din anii de monitorizare și nu s-a atins obiectivul principal vizat de Măsura 112, nejustificându-se în aceste condiții motivația sprijinului financiar pentru proiect.

În urma verificării a fost încheiat la data de 26.08.2014 procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, înregistrat sub nr. x din 28 august 2014, în care au fost consemnate constatările de fapt sus menționate precizându-se că beneficiarul nu a adus documente justificative pentru susținerea suprafețelor de cultură menționate în planul de redresare atât pentru anul 2014, cât și pentru anul 2015.

Beneficiarul s-a angajat, conform documentelor depuse la Cererea de finanțare, să crească numărul de UDE cu minim 4, de la 14.879 UDE deținute la momentul depunerii cererii de finanțare, la 19.805 în anul țintă 2013. La momentul depunerii cererii de plată, beneficiarul deținea 20.363 UDE, deci o creștere de 5.484 UDE față de momentul depunerii cererii de finanțare, însă numărul de minim 4 UDE nu a fost menținut după ce beneficiarului i s-a acordat ultima tranșă de plată, iar prin planul de redresare beneficiarul nu remediază neregula, întrucât aceasta nu poate fi remediată retroactiv.

S-a concluzionat că nu s-a menținut creșterea exploatației cu minim 4 UDE după ultima plată pentru niciunul din anii de monitorizare și nu s-a atins obiectivul principal al Măsurii 112.

S-a constatat că proiectul a devenit neeligibil, suma totală datorată fiind de 103.329,52 RON, la care se adaugă majorări de întârziere.

Contestația formulată de reclamantă împotriva acestui proces-verbal a fost respinsă prin Decizia nr. 37555 din 31 octombrie 2014 emisă de AFIR.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a anulat decizia de soluționare a contestației, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și notificarea privind descoperirea unui debit reținând că art. 1 și art. 9 din Anexa I la Contractul de finanțare se referă la perioada de executare/implementare a proiectului și nu la obligații în perioada post implementare și că pârâta confundă perioada de implementare cu perioada ex-post.

De asemenea, a apreciat că obligația de a nu modifica substanțial proiectul este singura obligație pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare și că procesul-verbal întocmit la verificarea pe teren are ca obiective verificarea aspectelor ce țin de respectarea condițiilor prevăzute la art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, or constatările pe teren nu privesc nerespectarea acestor prevederi.

Confuzia între obiectivele unui plan de faceri și obiectivele finanțate face ca între obiectivele controlului ex-post pentru satisfacerea condițiilor impuse de Comisia Europeană la art. 72 din acest Regulament și tipul de constatări făcute de experții centrului regional să nu existe nicio legătură.

Proiectul reclamantei nu a suferit niciun fel de modificare rezultată dintr-o schimbare a naturii proprietății vreunui articol, reproșurile aduse de echipa de control vizând cu totul alte aspecte, care țin de obiectivele evaluării și nu au legătură cu menținerea eligibilității proiectului.

Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de fond a reținut că actele atacate sunt nelegale și netemeinice, având în vedere următoarele considerente:

Intimata reclamantă a obținut finanțarea pentru un proiect în cadrul Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri", măsură care se încadrează în Axa I "Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier" și are ca obiective generale: îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea procesului de modernizare și conformitate cu cerințele pentru protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul de muncă, precum și îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în agricultură.

Conform Planului de afaceri din Cererea de finanțare, beneficiarul trebuia să-și mărească exploatația agricolă cu 4,926 UDE, respectiv o creștere, de la 14,879 UDE (la momentul depunerii proiectului) în anul 0 la 19,805 UDE în anul țintă.

La ultima tranșă de plată (anul 2012) beneficiarul deținea 64.13 ha (suprafață culturi), respectiv 20.363 UDE, conform documentelor din dosarul cererii de plată.

La controlul pe teren, beneficiarul a prezentat următoarele documente: Declarația de suprafață de la APIA, ID fermier RO 247817217, pentru anul 2013, conform căreia beneficiarul a deținut 56,34 ha (suprafața culturi), respectiv 15,929 UDE și Declarația de suprafață de la APIA, ID fermier RO 247817217, pentru anul 2014, conform căreia beneficiarul deține 55,68 ha (suprafața culturi), respectiv 17,290 UDE.

Din analiza Declarațiilor de suprafață de la APIA, se constată că în anul 2013 beneficiarul a înregistrat o dezvoltare economică a exploatației de 15,929 UDE, față de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanțare, rezultând o creștere de doar 1,0509 UDE, iar în anul 2014, a înregistrat o dezvoltare economică a exploatației de 17,290 UDE față de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanțare, rezultând o creștere de doar 2,41 UDE.

Având în vedere aceste date, rezultă că beneficiarul nu a respectat Planul de afaceri, întrucât nu a menținut creșterea exploatației cu minim 4 UDE pentru niciunul din anii de monitorizare.

În cadrul planului de remediere, beneficiarul prezintă o structură de culturi pentru anul 2014 și pentru anul 2015 din care rezultă că se micșorează cu 1,53 ha suprafața cultivată cu porumb boabe și se mărește suprafața cultivată cu pepeni cu cele 1,53 ha.

Conform art. 1 din Contractul de finanțare, beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest contract, care este constituit din contractul cadru și anexele acestuia, pe care beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă. Cererea de finanțare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul procedurilor de evaluare și implementare devine obligatorie pentru beneficiar.

Art. 1 alin. (1) din Anexa I la contract prevede că beneficiarul se obligă să execute proiectul în conformitate cu decrierea acestuia cuprinsă în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanțare.

Alin. 2 stabilește că beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare.

Potrivit alin. (3), beneficiarul trebuie să implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract.

Conform art. 3 din Anexa I la contract, beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenție, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare și să nu își înceteze activitatea agricolă.

Este evidentă încălcarea acestor prevederi contractuale, în condițiile în care intimata reclamantă nu a respectat Planul de afaceri, prin nemenținerea creșterii exploatației agricole cu minim 4 UDE față de cea deținută la depunerea cererii de finanțare, pentru niciunul din anii de monitorizare și prin schimbarea structurii culturilor.

Nu poate fi reținută susținerea că nu au fost modificate obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, din moment ce pentru primul an de monitorizare (2013) a fost prevăzută în Planul de afaceri o suprafață de 62,42 ha, cultivată cu grâu - 35 ha, orz 8,15 ha, porumb 3 ha, floarea - soarelui 5 hectare, pepeni 2 hectare, lucerna 9,27 hectare. Beneficiarul a declarat la APIA pentru campania 2013 o suprafață de 56,34 ha, cultivată cu grâu - 8 hectare, porumb - 4,75 hectare, pepeni - 2,77 hectare, floarea soarelui - 21,51 hectare, orzoaica - 19 hectare, rapița - 2 hectare.

În campania 2014, așa cum rezultă din verificările echipei de control ex-post, s-a declarat o suprafață de 55,68 ha și o structură de culturi ce asigură o dimensiune economică a exploatației de 17,290 UDE, ceea ce reprezintă o creștere de 2,411UDE față de anul "0".

Ulterior controlului ex-post, ca urmare a realizării unui plan de remediere, beneficiarul a depus la APIA o solicitare de modificare a suprafeței aferente campaniei 2014.

În urma verificărilor efectuate prin accesarea aplicației SAPS - IACS APIA, se constată că dimensiunea economică este de 20,127 UDE, realizată prin structura de culturi: pepeni - 4,53 ha, porumb - 9,33 ha, grâu - 15,78 ha, plante de nutreț - 17,87 ha, floarea - soarelui - 6,98 ha.

Suprafața este diminuată de la 62,42 ha, cât era prevăzută în Planul de afaceri la 55,68 ha, conform declarației de suprafață. Structura culturilor din declarația de suprafață modificată pentru campania 2014 nu corespunde cu cea din Planul de afaceri pentru cel de-al doilea an de monitorizare.

Se constată că prin această modificare s-a realizat doar o creștere a dimensiunii economice, prin creșterea suprafeței cultivate cu pepeni, dar suprafața și structura culturilor din Planul de afaceri nu sunt respectate. Astfel, mărirea suprafeței cultivate cu pepeni se face în detrimentul culturilor de cereale, conducând la modificarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

Pentru respectarea Planului de afaceri era necesar ca beneficiarul să mențină atât suprafața exploatației, cât și dimensiunea economică a acesteia și, implicit, să respecte structura propusă în Planul de afaceri pentru anii 4 și 5, care corespund cu anii 1 și 2 de monitorizare.

În conformitate cu art. 9 - Amendament la contract - (1) Beneficiarul poate solicita modificarea Contractului de Finanțare numai în cursul duratei de execuție a acestuia stabilită prin contract și nu poate avea efect retroactiv.

9 (2) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părți contractante.

9 (3) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un act adițional/notă de modificare.

Astfel, în temeiul acestor prevederi contractuale, beneficiarul avea posibilitatea să solicite modificarea Planului de afaceri înainte de depunerea declarației pe suprafață la APIA.

În ceea ce privește considerentul instanței de fond potrivit căruia obligația de a nu modifica substanțial proiectul este singura obligație pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare, Înalta Curte reține că Punctul 1 partea F din Cererea de Finanțare Măsura 112 are următorul conținut:

"Declar că îndeplinesc condițiile minime de acordare a sprijinului prevăzute în fișa măsurii și mă angajez să le respect pe o perioadă de minim 5 ani de la primirea sprijinului, inclusiv criteriile de selecție pentru care am fost punctat.

Punctul 3 partea F din Cererea de Finanțare M 112 conține următoarea declarație:

"Declar pe propria răspundere că orice modificări aduse dreptului de proprietate sau de folosință vor fi notificate APDRP în termen de 3 zile de la data încheierii lor. De asemenea, mă angajez ca pe perioada de implementare a proiectului, 5 ani să nu diminuez mărimea exploatației aflată în exploatare, cuprinsă în proiect.

Art. 2 din Contractul de finanțare definește noțiunea de "durată de execuție a contractului" ca fiind o perioadă de maxim 36 luni calculate începând cu data semnării contractului de finanțare de ambele părți, precum și noțiunea de "durată de valabilitate a contractului" ca fiind durata de execuție, la care se adaugă 3 ani de monitorizare de la data ultimei plăți făcută de autoritatea contractantă.

Se constată că pe perioada celor 3 ani de monitorizare, deci pe durata de valabilitate a contractului, a fost făcută verificarea în urma căreia a fost încheiat procesul-verbal contestat și care a evidențiat existența unor modificări substanțiale ale proiectului pentru care intimata reclamantă a primit finanțare și faptul că nu au fost îndeplinite obiectivele propuse prin Cererea de finanțare și Planul de afaceri, deci nici obiectivele Măsurii 112.

Este neîntemeiată susținerea intimatei reclamante că în perioada de monitorizare recurenta pârâtă a reverificat cererea de finanțare, întrucât, așa cum rezultă din procesul-verbal contestat, au fost avute în vedere disp. art. 26 alin. (2) din O.U.G. 66/2011 potrivit cărora, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în cazul în care:

a) pe parcursul perioadei de monitorizare, constată că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile;

b) la finalul perioadei de monitorizare, constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora nu au fost realizați/realizate integral sau au fost realizați/realizate parțial.

Ceea ce s-a constatat în urma activității de control este, așa cum s-a precizat anterior, că nu a fost respectat Planul de afaceri, prin nemenținerea creșterii exploatației agricole cu minim 4 UDE față de cea deținută la depunerea cererii de finanțare și prin schimbarea structurii culturilor, fiind vorba așadar despre nerealizarea obiectivului proiectului pentru care a primit finanțare.

Se invocă de către intimată jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie, conform căreia cererea de finanțare nu poate fi verificată după emiterea notificării de selectare a proiectului, susținându-se că eligibilitatea unui proiect nu se poate verifica în raport cu ghidul măsurii în ex-post, deci expresia "pe perioada contractului" nu se poate referi și la perioada ex-post, adică după ce proiectul a fost nu doar selectat, ci și implementat.

Sub acest aspect, instanța de recurs subliniază faptul că prin actul administrativ contestat, proiectul pentru care intimata reclamantă a primit finanțare nu a fost declarat neeligibil pentru că nu îndeplinea condițiile de eligibilitate la data la care s-a aprobat finanțarea, ci cheltuielile au fost considerate neeligibile, ca urmare a constatării, în perioada de monitorizare, a neîndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri, perioadă care, așa cum s-a menționat, face parte din "durata de valabilitate a contractului". În consecință, jurisprudența invocată nu este relevantă în cauză, întrucât nu este vorba despre reverificarea cererii de finanțare.

Este vădit nefondată susținerea intimatei că indicatorii cantitativi dintr-un plan de afaceri reprezintă niște deziderate și nimic mai mult, în condițiile în care chiar Contractul de finanțare prevede la art. 3 alin. (1) că pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenție, beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare. Astfel, contractul de finanțare stabilește că în Planul de afaceri sunt menționate obiectivele pe care solicitantul fondurilor europene își propune să le îndeplinească.

De asemenea, art. 1 alin. (2) din Anexa I la acest contract prevede că beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare.

Mai mult, în "Declarație pe proprie răspundere a solicitantului privind realizarea activităților din Planul de afaceri", B. a declarat că "în vederea accesării Măsurii 112 "Instalarea tinerilor femieri" din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, mă angajez ca toate activitățile din Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislației naționale în vigoare ...".

Nu poate fi vorba doar despre niște deziderate, așa cum în mod eronat susține intimata reclamantă, din moment ce Contractul de finanțare face referire la obiectivele din Planul de afaceri, iar prin semnarea contractului, acestea au devenit obligații asumate de beneficiar, care a obținut finanțarea în condițiile stabilite prin contract.

Totodată, este relevant și faptul că finanțarea a fost acordată intimatei pe baza unui punctaj calculat prin raportar