ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 871/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Curții de apel Galați reclamanta A. S.R.L., prin reprezentant legal B., în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a formulat contestație împotriva: Deciziei nr. 14127/16.04.2015 a A.F.I.R. București dată în soluționarea contestației înregistrată la agenție sub nr. x/17.03.2015, formulată de A. S.R.L împotriva Procesului-verbal de constatare cu nr. de înregistrare 5279/18.02.2015, încheiat în urma monitorizării ex-post a contractului x/09.06.2010 și împotriva Procesului-verbal de constatare cu nr. de înregistrare 5278/18.02.2015, precum și împotriva titlului de creanță, în sumă de 602.413 RON, reprezentat de același proces-verbal, solicitând anularea acestora ca fiind netemeinice și nelegale.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 300 din 8 decembrie 2015 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, astfel cum a fost completată, a dispus anularea Deciziei nr. 14127/16.04.2015 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/18.02.2015 emise de pârâtă și suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluționarea definitivă a contestației și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 300 din 8 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în temeiul dispozițiilor art. 483 coroborat cu art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, solicitând casarea sentinței civile recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de S.C. A. S.R.L. ca neîntemeiată. În susținerea cererii de recurs, recurenta a reiterat situația de fapt astfel cum a fost reținută de organele de control în actele administrative contestate și a fost expusă prin întâmpinare în fața instanței de fond. O primă critică pe care recurenta o aduce sentinței recurate are în vedere faptul că instanța de fond, în mod nelegal a admis acțiunea, motivând că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru a constata existența condițiilor artificiale. Prin procesul-verbal de constatare a cărui anulare se solicită se indică o serie de legături existente între beneficiarul finanțării și o serie de entități juridice, legături care indică faptul că aceștia au acționat concertat spre realizarea obiectivelor și scopului unei entități juridice unice. Conduita beneficiarilor constituie o încălcare a dispozițiilor legale și comunitare prin crearea unei situații artificiale care să eludeze prevederile legale. "Stegulețele roșii", terminologie consacrată la nivel comunitar, reprezintă indicatori de fraudă sau nereguli, iar identificarea acestora constituie un evident semnal de alarmă pentru subscrisa, în ceea ce privește finanțarea cercetată. Raportând cele de mai sus speței de față, se observă că, potrivit documentelor existente precum și celor menționate de echipa de control în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la APDRP sub nr. x/18.02.2015, au fost identificate elemente comune între cele două entități juridice-reclamanta și S.C. C. S.R.L., elemente care analizate individual par a fi simple coincidențe ce nu atrag atenția asupra existenței vreunei nereguli în implementarea proiectelor, însă coroborate și analizate simultan și comparativ, conduc la suspiciunea de creare de condiții artificiale. Așadar, se constată faptul că, S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. operează într-un grup economic controlat de membrii familiei D., fiind create condiții artificiale de eligibilitate, în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312, respectiv faptul că S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. au fost înființate artificial în scopul depășirii intensității sprijinului financiar, singurul beneficiar real al proiectelor fiind familia D. Analizând legăturile menționate mai sus, acestea conduc la suspiciunea de neregulă, respectiv crearea de condiții artificiale în scopul obținerii sprijinului financiar nerambursabil de către contestatar. Trebuie avut în vedere faptul că, în baza memoriului justificativ și a planului de afaceri pe care beneficiarul S.C. A. S.R.L. l-a depus la dosarul Cererii de Finanțare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți. Potrivit Ghidului solicitantului dacă din analiza de ansamblu a documentației corelată cu cele constatate cu ocazia verificărilor pe teren se concluzionează că solicitantul a procedat în orice fel la crearea artificială a condițiilor pentru obținerea sprijinul în cadrul măsurii 312. De asemenea, Ghidul solicitantului aferent măsurii 312 dispune: "Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul măsurii 312, cofinanțată prin FEADR, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat. Proiectele solicitanților ai căror acționari majoritari au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, nu sunt eligibile. Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul măsurii 312, cofinanțată prin FEADR, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat. Proiectele solicitanților ai căror acționari majoritari au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, nu sunt eligibile". Așadar, particularitățile identificate nu pot conduce decât la o singură concluzie, și anume că, s-a urmărit încă de la bun început depășirea plafonului de minimis (achiziționarea tuturor utilajelor necesare care într-un final să deservească un singur grup) prin fracționarea artificială a investiției. A doua critică pe care o aduce sentinței recurate are în vedere faptul că instanța de fond a considerat că procesul-verbal de constatare este nelegal dat fiind faptul că obiecțiile legate de condițiile artificiale "trebuiau ridicate la cererea de finanțare, nu într-un control ex-post". Conform Manualului de proceduri al DCA, Compartimentul Control Ex-Post (CCEP), efectuează verificări privind respectarea menținerii criteriilor de eligibilitate și selecție pe perioada de valabilitate a contractului de finanțare, precum și modul în care beneficiarii duc la îndeplinire angajamentele asumate prin cererea de finanțare. Obiectivul activității de control este acela de a verifica corectitudinea, realitatea și exactitatea datelor și faptelor pe parcursul implementării proiectelor, cât și ulterior finalizării acestora, prin organizarea de controale ex-post, având ca scop implementarea acestora în concordanță cu prevederile legislației comunitare și naționale, precum și cu termenii și condițiile din contractul de finanțare încheiat între AFIR și beneficiar. Atât legislația care reglementează FEADR cât și clauzele contractului de finanțare (art. 14 alin. (2) din Anexa I la contract: beneficiarul trebuie să consimtă la inspecțiile pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și orice alt organism cu atribuții în domeniu asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile pe durate de valabilitate a contractului), reglementează mecanismul controlului ulterior asupra proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, iar însușirea tezei reclamantei ar presupune lipsa de conținut a acestui mecanism. În acest sens, sunt și prevederile contractuale - Anexa I la Contractul cadru, respectiv Articolul 8 -Monitorizarea și Evaluarea Proiectului: a) 8 (1) - Pe durata de valabilitate a prezentului contract. Beneficiarul trebuie să își asume obligația furnizării Autorității Contractante, Comisiei Europene și/sau agenților lor autorizați, a oricărui document sau informative în măsură să ajute la realizarea rapoartelor de monitorizare și evaluare a proiectului și sa admită drepturile lor de acces descris la art. 14 (2) și Articolul 13 - Eligibilitatea cheltuielilor: 13(2) - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din Cererea de finanțare, modifică substanțial proiectul sau în cazul în care acestea își modifică destinația într-o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți). Mai mult, chiar dacă am accepta susținerile reclamantei potrivit cărora recurenta avea posibilitatea de a verifica, anterior selectării cererii de finanțare, toate aspectele menționate în procesul-verbal de constatare, acest aspect nu este de natură să conducă la ideea că neregulile constatate nu există, iar Autoritatea Contractantă nu este obligată la efectuarea controlului și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat nelegal. Chiar dacă s-ar aduce în discuție prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011, articol care precizează că "Obligația de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil", pentru a se putea discuta aplicabilitatea acestui text de lege este necesară întrunirea cumulativă a celor două condiții, respectiv eroarea autorității și nedepistarea acesteia de către beneficiar în mod rezonabil. Or, în situația în care este dovedită clar intenția beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condițiilor de obținere a ajutorului financiar nerambursabil, este evident că nu se pune în discuție "eroarea ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil" ci doar nedepistarea neregulii de către Autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului. Față de cele de mai sus, rezultă că interpretarea beneficiarului privind o eventuală culpă a autorității este una contrară normelor de drept material. A treia critică pe care recurenta o aduce sentinței are în vedere greșita reținere a instanței de fond că "faptul că cele două societăți își desfășoară activitatea pe același segment de piață nu poate fi considerat un element de natură a demonstra crearea de condiții artificiale". Recurenta arată că în cadrul ajutoarelor de stat "de minimis", sprijinul pentru o investiție în cadrul FEADR este limitată la un maximum de 200.000 euro pe o durată de trei ani. În cazul în care un beneficiar, împotriva acestor reguli, dorește să primească finanțare mai mare decât limita acceptată într-o perioadă de 3 ani, va trebui ca în mod fraudulos să creeze o situație artificială pentru a obține finanțare în cadrul programului pentru a doua sau a treia oară, astfel că reținerea instanței de fond cum că "o persoană poate deține oricâte societăți dorește, care să acceseze fonduri pe aceeași măsură", este greșită. Dimpotrivă, această practică, de a diviza un proiect complex, atât ca valoare cât și ca întindere, în mai multe proiecte, mai mici, care permite unui solicitant să realizeze mai multe proiecte pe aceeași măsură este interzisă prin prevederile legale în vigoare, respectiv conform prevederilor art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 care prevede că "un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiași măsuri cofinanțate din feadr, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat (...)" Pentru respectarea condițiilor enumerate în Ghidul Solicitantului cât și pentru a evita producerea condițiilor artificiale, solicitantul trebuie să acționeze independent, corect și să se limiteze la dezvoltarea unei singure investiții care să presupună acordarea unui singur ajutor nerambursabil, în limita a 200.000 euro. Din această perspectivă, pentru a combate în mediul rural concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opțiunilor de angajare ori de acționare în mediul de afaceri a fost creat programul FEADR, dorindu-se descentralizarea monopolului în mediul agricol. Astfel, dl. E., în calitate de reprezentant legal al E. A.F. a solicitat finanțare nerambursabilă, în cadrul sesiunii de depunere a proiectelor 1/8, pentru implementarea unui proiect, în cadrul Măsurii 121, care viza achiziționarea de mașini și utilaje agricole care să permită dezvoltarea activității. Urmare a parcurgerii procedurilor de evaluare proiectul a fost declarat eligibil dar nefinanțat. Întrucât aplicația depusă de E. A.F. a fost declarată eligibilă, fără finanțare, dl. E. a coordonat înființarea celor două societăți: S.C. A. S.R.L. având ca asociat unic și reprezentant legal pe doamna B. (cumnata acestuia) și S.C. C. S.R.L. având ca asociat unic și reprezentant legal pe, domnul E. astfel fiind create, în mod artificial, o parte a indicatorilor subiectivi (microîntreprinderi nou înființate, proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 ani, activități meșteșugărești etc), pentru care contestatarul a primit punctajul specific în baza căruia a fost selectat și contractat. După depunerea proiectelor de către cele două societăți, a fost înființată F. I.I, doamna fiind soția domnului E., care a luat în arendă, de la E., o suprafață de teren de 200 ha, conform contract arendă nr. 15.195/16.03.2011, și care, așa cum rezultă din documentele justificative puse la dispoziția echipei de control la data verificării pe teren, este unul din principalii clienți ai celor doi beneficiari. Ulterior înființării F. I.I., aceasta a solicitat finanțare nerambursabilă astfel: în cadrul Măsurii 112 - x "Instalarea tinerei F. pentru prima data ca șef al unei exploatații agricole", aplicație declarată neeligibilă; în cadrul Măsurii 121V - x "Achiziții de mașini și echipamente agricole", cerere de finanțare care, în urma parcurgerii etapelor de evaluare -selectare a fost declarată eligibilă, fiind semnat Contractul de Finanțare x/09.02.2012, cu o valoare totală eligibilă de 2.026.647 RON și o valoare a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 1.013.321 RON, proiectul fiind în prezent finalizat; în cadrul Măsurii 123 - x "Construire unitate de depozitare cereale" - aplicație declarată neeligibilă. Așadar, se constată faptul că, S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. operează într-un grup economic controlat de membrii familiei D., fiind create condiții artificiale de eligibilitate, în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312, respectiv faptul că S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. au fost înființate artificial în scopul depășirii intensității sprijinului financiar, singurul beneficiar real al proiectelor fiind familia D. Analizând legăturile menționate mai sus, acestea conduc la suspiciunea de neregulă, respectiv crearea de condiții artificiale în scopul obținerii sprijinului financiar nerambursabil de către contestatar, fiind, sub incidența Legii nr. 346/2004 și anume art. 44 alin. (4) unde sunt stipulate următoarele prevederi care definesc întreprinderile legate. Prin Procesul-verbal de constatare nr. 5278/18.02.2015 se enumera o serie de legături și asemănări existente între cei 2 beneficiari FEADR aparent independenți, tocmai pentru a evidenția faptul că, acțiunile și activitățile acestora sunt coordonate de o singură persoană/grup de persoane, efectul fiind acela de a se încălca regula "de minimis". Astfel, în mod artificial au fost create 2 întreprinderi care să dea aparența de legalitate și de respectare a criteriilor de eligibilitate, pentru a putea obține finanțare nerambursabilă peste plafonul de 200.000 euro impus de regula de minimis. Totalul finanțării obținute astfel de persoana/grupul de persoane ce coordonează cei doi beneficiari este egal cu suma celor 2 contracte de finanțare, care depășește plafonul de 200.000 de euro dat de regula "de minimis" (189.041.00 euro + 141.123 euro). Astfel, familia D. și-a gestionat afacerile în comun, a obținut finanțare pentru cele două proiecte desfășurate în același timp, lucru care a dus la neîndeplinirea obiectivelor măsurii 312, care are ca obiectiv sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi. Totodată, prin depășirea intensității sprijinului financiar și obținerea unui ajutor financiar de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, a creat familiei D. un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenței de piață. 4) A patra critică pe care recurenta o aduce sentinței recurate este faptul că instanța de fond nu a luat în seamănă neregulile privitoare la nerespectarea criteriilor de eligibilitate, reținând că "aspectele de fapt menționate în procesul-verbal de constatare nu sunt contestate de către societatea reclamantă". În ceea ce privește respectarea de către beneficiar a criteriilor de eligibilitate și selecție în baza cărora proiectul a fost declarat eligibil, selectat și contractat, echipa de control a constatat următoarele: Din analiza rezultatelor financiare obținute, respectiv din analiza bilanțurilor contabile prezentate, s-a constatat faptul că beneficiarul a înregistrat pierderi din exploatare și implicit nu a realizat viabilitatea minimă obligatorie (10%), indicator ce reprezintă unul din criteriile de eligibilitate (EG2). Mai mult decât atât, conform celor prezentate în planul de redresare economico-financiar transmis, beneficiarul nu a demonstrat că își poate redresa activitatea finanțată prin FEADR, fără să supună la niciun risc desfășurarea activității sale economice și că va înregistra venituri semnificative, astfel încât să se asigure respectarea criteriului de eligibilitate pentru care proiectul a fost selectat și contractat. Referitor la activitatea meșteșugărească desfășurată conform Codului CAEN 1629 - "fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite" proiectul a primit puncte la criteriul de selecție S3 - "Proiecte care promovează activități meșteșugărești, de artizanat", echipa de control a constatat că la momentul controlului nu se regăseau fizic niciun fel de papuci împletiți, beneficiarul punând la dispoziția echipei de control doar coșuri pentru a se realiza fotografii. Din analiza balanțelor de verificare prezentate de către beneficiar și a facturilor fiscale emise, în perioada ianuarie 2012 și până august 2013 se constată că nu exista rulaje în contul 345 "produse finite" din care să reiasă stocurile de produse meșteșugărești nevândute la care face referire beneficiarul, în contul 701 "venituri din vânzarea produselor", sau contul 711 "variația stocurilor" privind vânzarea de produse meșteșugărești descrise a se confecționa în memoriu justificativ depus de beneficiar la cererea de finanțare în urma căruia proiectul "Achiziții de utilaje și echipamente pentru servicii de mecanizare și dezvoltare a activităților meșteșugărești în spațiul rural" a fost punctat, selectat și declarat eligibil pentru finanțare FEADR. Potrivit balanțelor de verificare reiese faptul că, de la data ultimei plăți efectuată de către APDRP respectiv ianuarie 2012 și până august 2013, beneficiarul S.C. A. S.R.L. nu a desfășurat activități meșteșugărești iar în perioada august 2013 - până la controlul pe teren, veniturile sunt mult sub estimările din cererea de finanțare, astfel se constată că obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat nefiind respectat astfel Criteriul de selecție S3 - "Proiecte care promovează activități meșteșugărești, de artizanat", pentru care proiectul "Achiziții de utilaje și echipamente pentru servicii de mecanizare și dezvoltare a activităților meșteșugărești în spațiul rural" a fost punctat cu 20 de puncte. Prin depunctarea cu 20 de puncte a criteriului de de selecție S3, datorită faptului obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat, fapt ce contravine motivațiilor Măsurii 312 și a obiectivelor acesteia, punctajul maxim scade, față de punctajul final obținut la evaluarea criteriilor de selecție din cererea de finanțare. Trebuie avut în vedere faptul că în baza memoriului justificativ și a planului de afaceri pe care beneficiarul, S.C. A. S.R.L. l-a depus la dosarul Cererii de Finanțare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți. Astfel, neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate sau selecție pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare, respectiv nefolosirea obiectivelor finanțate conform scopului destinat reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanțare și ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancțiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente și declanșarea procedurii de constituire și recuperare de debit potrivit legislației aplicabile creanțelor bugetare. Dată fiind situația descrisă, rezultă că sumele decontate în baza Contractului de finanțare nr. x/09.06.2010 reprezintă cheltuieli neeligibile și în aceste condiții a fost încheiat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/18.02.2015. Așadar, pe lângă neregula creării în mod forțat a condițiilor de accesare a fondurilor nerambursabile, reclamanta nu a îndeplinit nici criteriile de eligibilitate EG2 și S3, pentru care a primit punctaj în detrimentul altor solicitanți. Prin semnarea Contractului de Finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă. A.P.D.R.P. are obligația luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de Finanțare și indiferent de momentul constatării neregulilor. Similitudinile dintre cele trei proiecte nu pot fi considerate doar coincidente, ci conduc la concluzia că acești beneficiari au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține un avantaj ce contravine schemei de ajutor financiar, iar aceștia au divizat artificial un proiect FEADR pe Măsura 312 în două proiecte de dimensiune mai mică, în scopul depășirii plafonului maxim în valoare de 200.000 euro. Referitor la admiterea de către instanța de fond a suspendării executării Deciziei nr. 13.912/15.04.2015 și a Procesului-verbal nr. x/18.02.2015 emise de AFIR, recurenta arată că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminenta, iar instanța de fond nu a motivat această decizie.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 14.04.2016, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta A.F.I.R., ca nefondat, anexând Decizia de soluționare a contestației formulate de S.C. SAF 90 S.R.L. nr. 7622/11.03.2016 emisă de AFIR.

Procedura de soluționare a recursului Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 mai 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat. Părțile nu au înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere cu privire la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Având în vedere Hotărârile Colegiului de Conducere nr. 106, 109 și 110 din 20.09.2018, în raport și de dispozițiile art. 494 raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ. și art. 109 din ROIIJ, prin Rezoluția din data de 01.10.2018, instanța a fixat termen de judecată pe fond a recursului. La data de 11.10.2018 completul de judecată C10 au formulat declarație de abținere, în temeiul art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ., având în vedere că a pronunțat Decizia nr. 1795/07.05.2018 în Dosarul nr. x/2015 în care a făcut aprecieri asupra modalității de creare a condițiilor artificiale pentru obținerea finanțării nerambursabile de către S.C. C. S.R.L., aprecieri ce pot avea o influență asupra soluționării prezentei cauze, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni privind eventuala parțialitate în judecarea cauzei. Prin încheierea din 16.10.2018, data în Camera de consiliu au fost respinse cererile de abținere formulate. În ședința publică din data de 22.10.2018 Înalta Curte a încuviințat pentru intimata-reclamantă proba cu înscrisuri, în sensul depunerii procesului-verbal emis la data finalizării controlului pe teren de către recurenta-pârâtă, acesta fiind depus de autoritate la data de 21.11.2018. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat, pentru următoarele considerente: 1. Argumente de fapt și de drept relevante Între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și S.C. A. S.R.L. a fost încheiat, la data de 9.06.2010, Contractul de Finanțare nr. x Obiectul contractului îl reprezintă acordarea unei finanțări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul: "Achiziție de utilaje și echipamente pentru servicii de mecanizare și dezvoltare a activităților meșteșugărești în spațiul rural". Conform celor precizate de beneficiar în Cererea de Finanțare, s-a urmărit diversificarea serviciilor de mecanizare, confecționarea de lăzi din răchită cu capac și cutii din papură cu capac, pentru populația din spațiul rural, prin achiziționarea de utilaje performante care să asigure creșterea capacității de producție. Prin implementarea acestui proiect beneficiarul și-a propus crearea a 8 locuri de muncă, cu caracter permanent și un flux monetar pozitiv cu efect direct asupra calității vieții a opt familii din zona de impact a proiectului. Obiectivul general al proiectului l-a constituit dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea serviciilor pentru populația rurală și a activităților meșteșugărești, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale, iar obiectivele specifice ale proiectului au fost: creșterea și menținerea locurilor de muncă; creșterea valorii adăugate în activități non-agricole; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală; încurajarea activităților meșteșugărești; reducerea gradului de dependent de agricultură. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 885.590,00 RON, echivalentul a maxim 205.664,00 euro, iar valoarea maximă a finanțării nerambursabile a fost în sumă de 619.913,00 RON, echivalentul a maxim 143.964,00 euro, având o durată de realizare a investiției și implementare a proiectului de 13 luni. În data de 13.10.2014, conform Scrisorii de Informare nr. x/08.10.2014 transmisă către beneficiarul proiectului S.C. A. S.R.L., Compartimentul Control Ex-Post din cadrul C.R.F.I.R. 2 Sud Est a efectuat un control ex-post atât la locul de realizare al investiției (Sat Cudalbi, Com. Cudalbi, Jud. Galați) cât și la sediul social situat tot în localitatea Cudalbi. În aceeași zi a fost verificat ex-post pe teren și proiectul x - "Achiziții de utilaje și echipamente pentru servicii de mecanizare și dezvoltare a activităților meșteșugărești în spațiul rural" aferent beneficiarului S.C. C. S.R.L. Instanța de fond a reținut în esență că, "faptul că asociatul unic al societății reclamante este rudă cu asociatul unic al S.C. C. S.R.L., precum și celelalte elemente evidențiate în procesul-verbal contestat, respectiv data înființării celor două societăți, data depunerii cererilor de finanțare, identitatea de titlu a proiectelor, identitatea de consultant, încheierea contractului de comodat cu aceleași persoane pe spații din cadrul aceluiași imobil, existența unor documente și certificate constatatoare sau de atestare fiscală cu numere de înregistrare apropiate, reprezintă aspecte care erau cunoscute autorității pârâte anterior aprobării cererilor de finanțare, iar instanța apreciază că pe baza acestora nu se poate concluziona că au fost create condiții artificiale de accesare. O asemenea concluzie poate fi susținută doar în măsura în care se demonstrează că obiectivele generale ale măsurii de sprijin nu au fost atinse, respectiv că intenția cu care s-a acționat a fost aceea de a obține un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. Astfel cum arată și reclamanta, nu exista nicio interdicție legală ca societăți în care au calitate de asociat unic persoane care sunt afini să acceseze fonduri pe aceeași măsură." De asemenea, instanța de fond a mai reținut că "având în vedere faptul că activitatea societății reclamante nu se rezumă la prestarea de servicii către I.I. F. (în procesul-verbal de constatare menționându-se faptul că societatea reclamantă a prestat servicii și către alte întreprinderi individuale sau persoane fizice și are contracte și cu alte entități)" (…) "aspectele reținute de către pârâtă nu pot constitui elemente suficiente pentru a demonstra faptul că proiectul derulat nu este apt să conducă la realizarea obiectivului măsurii 312. ". Recurenta critică hotărârea afirmând că greșit s-a motivat că, în speță, nu sunt întrunite condițiile pentru a constata existența condițiilor artificiale, că procesul-verbal de constatare este nelegal dat fiind faptul că obiecțiile legate de condițiile artificiale "trebuiau ridicate la cererea de finanțare, nu într-un control ex-post, că o singură persoană poate deține oricâte societăți care să acceseze fonduri pe aceeași măsură, doar ca aceste societăți să nu depășească dimensiunile unei micro-întreprinderi", că judecătorul fondului a omis să se pronunțe asupra neregulilor privitoare la nerespectarea criteriilor de eligibilitate. În ceea ce privește crearea de condiții artificiale, art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 prevede că: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunțată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că: "1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare." Înalta Curte apreciază că este greșită concluzia primei instanțe potrivit căreia în cazul proiectului analizat nu sunt îndeplinite cele două elemente la care face referire instanța europeană. În concret, obiectivul specific al Măsurii 312 nu a fost îndeplinit, în condițiile în care recurenta a demonstrat crearea unui cadru de interdependență financiară între S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., în sensul că nu s-au finanțat două proiecte independente, care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care care acestea funcționează, ci s-a finanțat practic o singură entitate (o familie) a cărei activitate profită doar acesteia. Îndeplinirea obiectivului specific al Măsurii 312 de a crea și a diversifica serviciile pentru populația rurală prestate de către micro - întreprinderi, nu a fost atins întrucât din analiza contractelor de prestări servicii ale celor două societăți rezultă că acestea își prestează servicii reciproc sau către societăți comerciale în care au calitatea de asociați. La verificarea finanțării s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca și elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiții artificiale: indicatorii externi, fizici, indicatorii structurali, legali, juridici, indicatorii de afaceri, financiar-contabili, fiind identificate elemente comune între cele două entități juridice: 1. Indicatori externi fizici: locurile de implementare ale proiectelor sunt situate în aceeași localitate, data de înființare a celor două societăți S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. este aceeași respectiv 26.11.2009, data de depunere a cererilor de finanțare este aceeași, respectiv 10.12.2009, același titlu pentru ambele proiecte depuse "Achiziții de Utilaje și Echipamente pentru Servicii de Mecanizare și Dezvoltare a Activităților Meșteșugărești în Spațiul Rural" 2. Indicatori funcționali - legali: există grade de rudenie atât între persoanele din conducerea S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. cât și între persoanele din conducerea celor două societăți și persoanele din conducerea societății către care au fost prestate servicii, asociatul unic/reprezentantul legal al S.C. C. S.R.L. cât și reprezentantul întreprinderii F. II., căruia i s-au prestat servicii, au același domiciliu, doamna F. (soția domnului E.) este angajată a S.C. C. S.R.L din data de 03.10.2011 și titular al societății F. I.I, societate către au fost prestate servicii de către S.C. C. S.R.L. 3. Indicatori de afacere/contabili/financiari: cei doi beneficiari, S.C. A. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. și oferă servicii unui alt beneficiar de proiecte FEADR pe măsurile 121 respectiv 112, F. I.I., memoriile justificative anexate cererilor de finanțare aferente beneficiarilor verificați S.C.C. S.R.L și S.C. A. S.R.L. au fost întocmite de aceleași firme de proiectare și consultanță, respectiv S.C. G. S.R.L. și S.C. H. S.R.L, o serie de documente prezentate de cei doi beneficiari în dosarele cererilor de finanțare au numere de înregistrare consecutive sau foarte apropiate și sunt emise în aceleași zile. Așadar, urmare încercării de a obține finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii 121 prin proiectul depus de către domnul E. prin E. A.F., proiect declarat eligibil dar nefinanțat, au fost înființate două societăți: S.C. C. S.R.L. având ca reprezentant legal pe domnul E. și S.C. A. S.R.L. având ca reprezentant legal pe doamna B. (cumnata acestuia) și astfel au fost create în mod artificial o parte a criteriilor de selecție (microîntreprinderi nou înființate, proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 ani, activități meșteșugărești etc), pentru care contestatarul a primit punctaj în baza căruia a fost selectat și contractat. După depunerea proiectelor de către cele două societăți, a fost înființată F. I.I., doamna fiind soția domnului E., care a luat în arendă de la E. teren în suprafață de 200 ha și care este, în principal, unul din clienți celor doi beneficiari. Înalta Curte constată că, în cauza ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2015, care a avut ca obiect efectuarea unui control de legalitate asupra Procesului-verbal de constatare nr. x/18.02.2015 emis de pârâtă încheiat urmare a verificării Proiectului x - "Achiziții de utilaje și echipamente pentru servicii de mecanizare și dezvoltare a activităților meșteșugărești în spațiul rural" aferent beneficiarului S.C. C. S.R.L., prin Decizia nr. 1795/07.05.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. operează într-un grup economic controlat de membrii familiei D., fiind create condiții artificiale de eligibilitate, în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312, respectiv faptul că S.C. C. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. au fost înființate artificial în scopul depășirii intensității sprijinului financiar, singurul beneficiar real al proiectelor fiind familia D. Și în ceea ce privește elementul subiectiv, Înalta Curte a reținut că a existat o coordonare deliberată între membrii fam. D. cu scopul de a obține fonduri nerambursabile. Aceste aprecieri reprezintă probleme de drept dezlegate și se impun prin efectul pozitiv a puterii de lucru judecat și în cauza de față, în sensul că familia D. și-a gestionat afacerile în comun, a obținut finanțare pentru cele două proiecte desfășurate în același timp, lucru care a dus la neîndeplinirea obiectivelor măsurii 312, care are ca obiectiv sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi. Totodată, prin depășirea intensității sprijinului financiar și obținerea unui ajutor financiar de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, a creat familiei D. un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, prin prisma principiului concurenței de piață. Prin Procesul-verbal de constatare nr. x/18.02.2015 (similar cu Procesul-verbal nr. x/18.02.2015) se enumera o serie de legături și asemănări existente între cei 2 beneficiari FEADR aparent independenți, tocmai pentru a evidenția faptul că acțiunile și activitățile acestora sunt coordonate de o singură persoană/grup de persoane, efectul fiind acela de a se încălca regula "de minimis". Astfel, în mod artificial au fost create 2 întreprinderi care să dea aparența de legalitate și de respectare a criteriilor de eligibilitate, pentru a putea obține finanțare nerambursabilă peste plafonul de 200.000 euro impus de Regula de minimis. Totalul finanțării obținute astfel de persoana/grupul de persoane ce coordonează cei doi beneficiari este egal cu suma celor 2 contracte de finanțare, care depășește plafonul de 200.000 de euro dat de regula "de minimis" (189.041,00 euro + 141.123 euro). În speță sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) NR. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis, care la art. 2 alin. (2) cu privire la Ajutoarele de minimis dispune: "Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeași întreprinderi nu depășește 200.000 euro pe durata a trei exerciții fiscale. (...) Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse de origine comunitară. Perioada se determină prin raportare la exercițiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză." Potrivit art. 1 din Anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea micro-întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, este considerată "întreprindere orice entitate, indiferent de forma juridică, care desfășoară o activitate economică, inclusiv entitățile care desfășoară o activitate artizanală și alte activități cu titlu individual sau familial, societățile de persoane sau asociațiile care desfășoară în mod obișnuit o activitate economică". Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 27.02.2014 pronunțată în cauza C110/13 HaTeFo GmbH împotriva Finanzamt Haldensleben, s-au precizat următoarele aspecte: "Articolul 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar și atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relațiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă. Se consideră că acționează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu este în mod necesar subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări". Prin urmare, și în cauza de față, similar cu cauza ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2015, având în vedere calitățile deținute de reprezentanții celor 2 beneficiari, se constată că aceste întreprinderi beneficiare au acționat concertat, ca o entitate economică unică. Și în ceea ce privește dovada existenței unui prejudiciu în bugetul UE, în raport de prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul Comunităților Europene Consiliului Europei nr. 2988/1995, care definește abaterea ca, orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate, similar cu situația celuilalt beneficiar S.C. C. S.R.L., se reține că încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 reprezintă o neregulă care poate prejudicia bugetele europene, crearea de condiții artificiale pentru obținerea de ajutoare cu depășirea plafonului de finanțare fiind de natură a afecta interesele financiare ale Uniunii. Efectul prejudiciabil constă în aceea că, prin înființarea artificială a celor două societăți în scopul depășirii intensității sprijinului financiar, a condus la neîndeplinirea obiectivelor măsurii 312, respectiv sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva Sentinței nr. 300 din 8 decembrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015, va casa sentința recurată și rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.