ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1310/2012

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Ordonanța din data de 19.1.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr. 1485/P/2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.I. și A.A.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 359 C. pen. și disjungerea cauzei și declinarea competenței către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București pentru continuarea cercetărilor față de A.I. și A.A.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 C. pen., art. 218 C. pen. art. 220 C. pen.

Pentru a da această soluție Parchetul a reținut că, având în vedere că aspectele reclamate în plângerea penală care face obiectul cauzei nu se circumscriu situației incriminate de legiuitor în art. 359 C. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții A.l. și A.A.I.  pentru săvârșirea acestei infracțiuni, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive în raport de latura obiectivă.

În raport de săvârșirea infr. prev. de art. 217, 218 și 220 C. pen. competența de soluționare a cauzei revine parchetelor de pe lângă judecătorii în conformitate cu disp. art. 25 C. proc. pen. și având în vedere că locul săvârșirii faptelor este imobilul situat în București, sector 4, s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 4 București.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, petentul A.l.

Prin rezoluția din data de 23.II.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr. 201/ll/2/2009, a fost respinsă plângerea formulată de petentul A.l. și a fost menținută în totalitate ordonanța Parchetului de pe lângă C.A. București cu nr. 1485/P/2008.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul ierarhic superior a reținut că, la 19 februarie 2009, a fost înregistrată la grefa parchetului lucrarea cu numărul mai sus menționat, care a fost trimisă spre competentă soluționare de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de resurse umane și documentare - nr. 1105/2009, ce reprezintă plângerea greșit îndreptată de A.I. - președinte al A.C.M.E. - Cultul Eroilor, care contestă legalitatea soluției dispusă prin ordonanța din 19 ianuarie 2009 în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București - nr. 1485/P/2008 în care s-au făcut cercetări față de A.I. și A.A.I. sub aspectul infr. prev. de art. 359 C. pen., 217 C. pen., 218 C. pen. cu aplic. prev. art. 33 lit. a) C. pen.

Având în vedere competența ce îi este conferită de prev. art. 277 alin. (1) C. proc. pen., art. 278 alin. (1) și 331 C. proc. pen., rap. la prev. art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 de a examina și soluționa, personal sau prin procurori anume desemnați, plângerile formulate în temeiul prev. art. 275 - 278 C. proc. pen., după analizarea motivelor de infirmare invocate de petiționarul - făptuitor A.I. și a materialului probatoriu administrat de procurorul anchetator, procurorul general a constatat că soluția atacată - Ordonanța nr. 1485/P/2008 din 19 ianuarie 2009 este legală și temeinică.

Procurorul delegat pentru a efectua urmărirea penală a constatat în faza actelor premergătoare pe de o parte existența unui impediment procesual cu efect dirimant - rap. la infr. prev. 359 C. pen. - care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale - prev. de art. 10 lit. d) C. proc. pen. și pe de altă parte rap. la infr. prev. de art. 218 C. pen. și art. 217 C. pen. - rap. la prev. art. 281 C. proc. pen. - neîndeplinirea niciunui criteriu legal de competență pentru efectuarea cercetărilor de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În raport cu această situație, procurorul a procedat în mod legal.

Împotriva acestei soluții, petentul s-a adresat instanței de judecată, cauza fiind înregistrată sub numărul 7566/2/2011, pe rolul Curții de Apel București.

Plângerea a fost formulată de A., reiterându-se petiția/contestația și plângerea împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă C.A. București prin care se contestă rezoluția nr. 201/ll/2/23 februarie 2009.

În ceea ce privește excepția tardivității, Curtea a constatat că plângerea în prezenta cauză este formulată de A.C.M.E., petent căruia rezoluția nu i-a fost comunicată, având în vedere că îi privea pe A.l. și A.A.E.

În consecință, nu poate fi opusă excepția tardivității unui petent căruia nu i-a fost comunicată plângerea.

Având în vedere faptul că A. a formulat plângere prin reprezentant A.l., Curtea a examinat plângerea pe fond.

Prin decizia penală nr. 465 din 17 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, conform art. 278

1

alin. 8 lit. a) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de A.C.M.E.

S-a menținut Ordonanța din 19 ianuarie 2009 în Dosarul nr. 1485/P/2008 și rezoluția din 23 februarie 2009 în Dosarul nr. 201/ll/2/2009 atacate.

A fost obligat petentul la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, s-a constatat că pe rolul Curții de Apel București sunt înregistrate 26 de cauze (plângeri contra actelor procurorului, revizuiri, contestații la executare și recursuri) având ca parte A. și anume la, secția I penală, dosar nr. 8671/2/2011, dosar nr. 3037/2/2011, dosar nr. 5806/2/2011, dosar nr. 7566/2/2011, dosar nr. 4021/2/2011, dosar nr. 4038/2/2011, dosar nr. 1041/2/2011, dosar nr. 1781/2/2011, dosar nr. 2639/2/2011, dosar nr. 1160/2/2011, dosar nr. 1602/2/2011, dosar nr. 4789/2/2011, dosar nr. 2640/2/2011, dosar nr. 5064/2/2011, dosar nr. 11759/2/2010, dosar nr. 11758/2/2010, dosar nr. 11756/2/2010, dosar nr. 11755/2/2010, dosar nr. 11754/2/2010, dosar nr. 10476/2/2010, dosar nr. 45219/299/2009, dosar nr. 1902/2/2010, dosar nr. 11746/2/2009, dosar nr. 1770/2/2009, iar la secția a doua penală, dosar nr. 2596/2/2011 dosar nr. 2565/2/2011.

Potrivit art. 278

1

C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute de art. 275 - 278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

S-a arătat că în prezenta cauză, petenta A.C.M.E. nu a fost parte în cauza care s-a soluționat prin Ordonanța din data de 19.1.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr. 1485/P/2008, și a Rezoluția din data de 23.ll.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr. 201/11/2/2009.

Soluția de neînceperea urmăririi penale și disjungere a cauzei îi privește pe A.l. și A.A.I. Dintre aceștia A.l. este reprezentantul A.C.M.E.

Dintre soluțiile prevăzute de lege, art. 278

1

C. proc. pen., Curtea a reținut că sunt soluții de admitere cele prevăzute de art. 278

1

alin. (8) lit. b) și c) C. proc. pen.

Pentru aceste soluții, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În ceea ce privește situația de la art. 278 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., Înalta Curtea de Casație și Justiție a apreciat că aceasta nu este posibilă în cazul rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale, cum este cazul în dosar - recurs în interesul legii (decizia XLVIII din 4 iunie 2007, M. Of. nr. 775 din 15 noiembrie 2007).

Referitor la soluția prevăzută de art. 278

1

alin. (8) lit. b) C. proc. pen., aceasta nu poate fi dispusă deoarece rezoluția apare ca fiind fondată, față de A.l. și A.A.I. dispunându-se neînceperea urmăririi penale.

În calea de atac prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen., nu se pot cenzura eventuale nemulțumiri privind temeiul neînceperii urmăririi penale și nici soluția de disjungere.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs petenta A.C.M.E.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte contată că recursul este inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legi, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluționând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentință sau o poate admite și desființând rezoluția sau ordonanța atacată, trimite cauza procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale,ca în cauza de față, iar potrivit art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea judecătorului, pronunțată potrivit alin. (8), este definitivă.

Ca atare, împotriva sentinței pronunțată în temeiul art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen. nu mai poate fi exercitată vreo cale de atac, așa încât recursul declarat de petentă este inadmisibil și urmează a fi respins în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată recurenta petentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta A.C.M.E. impotriva sentinței penale nr. 465 din 17 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 25 aprilie2012.