ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 206/2018

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2018

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2116 din 07 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., invocând, în esență, următoarele motive:

Prin recursul declarat în dosarul nr. x/2015, soluționat prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, s-a solicitat instanței să constate motivul de ordine publică, chiar să se sesizeze instanța din oficiu, asupra încălcării dreptului recurentului la un proces echitabil, a dreptului la apărare în faza de apel și nu în ultimul rând abuzul de putere folosit de către instanța de apel Craiova prin faptul că nu i-a fost dat cuvântul pe fond, fiind prezent în fața acestei instanțe, dându-i-se cuvântul doar asupra excepției lipsei de interes în cauză.

Revizentul arată că aceste aspecte reies și din înregistrarea ședinței publice din data de 7.04.2016 a Curții de Apel Craiova.

La data de 3 aprilie 2017 a înregistrat în dosarul nr. x/2015 punctul de vedere solicitat de instanță prin raportul ce i-a fost adus la cunoștință la 30 martie 2017, la punctul doi invocând motivele de ordine publică privind încălcarea dreptului la apărare, nefiindu-i dat cuvântul pe fondul cauzei deduse judecății.

Raportat la aceste aspecte, revizuentul apreciază că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. l din C. proc. civ., întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut.

Revizuentul invocă, de asemenea, raportat tot la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. l din C. proc. civ., că instanța s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, dar din eroare nu a constatat că nu există autoritate de lucru judecat.

Astfel, prin sentința nr. 7854 din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pronunțată în dosarul nr. x/2012, apelată nicidecum definitivă cum eronat reține instanța prin decizia nr. 80 din 6 iunie 2013 a Tribunalului Mehedinți, prin care s-a respins acțiunea și s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că adjudecatara imobilelor a fost Administrația Națională Apele Române, unitate cu personalitate juridică, potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 107/2002, aceasta fiind reprezentată în cadrul licitației.

Or, aici se observă superficialitatea analizei dosarului dedus judecății prin faptul că nu s-a observat că decizia Tribunalului Mehedinți este în fază de apel aceasta având și recurs în 15 zile, dar nici faptul că nu a intervenit puterea autorității de lucru judecat prin sentința nr. 7854/15.11.2012, pronunțată de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, deoarece instanța de apel, respectiv Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, prin decizia nr. 80/A din 6 iunie 2013 în dosarul nr. x/2012 a recalificat acțiunea din constatarea nulității absolute a celor două acte de adjudecare în contestație la executare, aceasta fiind calificarea dată în mod definitiv de Curtea de Apel Craiova, secția I-a Civilă.

Prin întâmpinarea formulată, intimata B. S.A. a solicitat respingerea cererii de revizuire. Primul motiv invocat de revizuent nu poate fi reținut, în condițiile în care instanța s-a pronunțat în limitele în care a fost învestită. Al doilea motiv invocat este inadmisibil, întrucât nu poate fi circumscris textului legal invocat, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU, prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de revizuire.

Analizând cererea de revizuire formulată, Înalta Curte reține următoarele:

Prealabil, se impune a se arăta că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Situațiile în care poate fi exercitată revizuirea sunt expres și limitativ reglementate de dispozițiile art. 509 pct. 1-11 din noul C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din acest cod:

"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

Motivul de revizuire prevăzut de aceste dispoziții legale este o aplicare a principiului disponibilității, precum și a obligației instanței de a judeca toate pretențiile ce fac obiectul cauzei. Așadar, instanța are obligația de a respecta cadrul procesual stabilit de părți, dar în limitele învestirii, trebuie să soluționeze pricina în întregul ei.

Sub un prim aspect, revizuentul invocă faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, respectiv faptul că a solicitat instanței să constate motivul de ordine publică, chiar să se sesizeze instanța din oficiu, asupra încălcării dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare în faza de apel și nu în ultimul rând abuzul de putere folosit de către Curtea de Apel Craiova prin faptul că nu i-a fost dat cuvântul pe fond, fiind prezent în fața acestei instanțe, dându-i-se cuvântul doar asupra excepției lipsei de interes în cauză.

Înalta Curte reține că prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2116 din 07 aprilie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Singurul motiv de casare invocat, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a vizat faptul că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1201 C. civ., în sensul că nu există autoritate de lucru judecat, având în vedere că în dosarul nr. x/2012, a avut calitatea de pârâtă Administrația Națională Apele Române Sistemul de Gospodărire a Apelor Drobeta Turnu Severin, o structură fără personalitate juridică, iar în prezenta cauză, calitatea de pârâtă o are Administrația Națională Apele Române Administrația Bazinală de Apă Jiu.

Argumentele invocate de către revizuent nu pot fi reținute, întrucât nu se poate vorbi despre o "minus petita" atunci când instanța de recurs nu a reținut din oficiu un motiv de casare de ordine publică, neinvocat de recurent în termen, deși putea să o facă.

Pentru a putea fi reținută cea de-a doua ipoteză a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din noul C. proc. civ. este necesar ca instanța de judecată să fi omis să soluționeze un capăt de cerere, mai exact să nu se fi pronunțat asupra tuturor cererilor formulate în termen, indiferent dacă ele au caracter principal, accesoriu, incidental sau aditional, situație care nu poate fi reținută în cauză.

Nici argumentul ce vizează eroarea instanței cu privire la excepția autorității de lucru judecat nu poate fi reținut.

Așa cum s-a menționat mai sus, singurul motiv de casare invocat și asupra căruia instanța s-a pronunțat a vizat tocmai inexistența autorității de lucru judecat. Nemulțumirea revizuentului cu privire la soluția dată de instanța de judecată asupra motivului de recurs nu poate constitui temei al cererii de revizuire.

Așa fiind, pentru toate argumentele de fapt și de drept care preced, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2018.