ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1928/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1928/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Prin cererea
înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr.
3560/225/2012, reclamanta SC T.V. SA a chemat în judecată pe pârâta SC T.I.L.I.
SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia
la plata sumei de 317,559 RON din care: 200.000 RON în conformitate cu art. 9.3
din contract, 99.120 RON inflație, 13440 RON penalități, 2000 RON onorariu
expert, 2999 onorariu suplimentar expert.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că pârâta a încălcat contractul de licență din 14 octombrie
2004 pentru lucrările executate la cazan nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T.
în anul 2011, lucrări executate în defavoarea reclamantei care deține, conform
contractului menționat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicațiile
invenției protejate prin Brevetul nr. 114508/1997.
Prin contractul de
licență din 14 octombrie 2004, pârâta le-a transmis licența pentru dreptul de
aplicare în exclusivitate al invenției ”inzidire pentru capul de aspirație la
cazanul de abur” în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. -Dr. Tr. Severin,
contract prin care se prevede că în cazul în care nu respectă dreptul de
exclusivitate a licențiatorului, pentru perimetrul R.A.A.N. Sucursala R.T.,
pârâta este obligată să plătească daune interese licențiatului, respectiv suma
de 200.000 RON.
În prezent, pârâta a executat
lucrări de reparație la cazanul nr. 4, fără a cerere acordul reclamantei, care avea
exclusivitate.
În drept, a invocat dispozițiile
art. 969 și urm. C. civ., art. 33 și 60 din Legea nr. 64/1991.
Judecătoria Drobeta Turnu
Severin, prin sentința civilă nr. 2762 din 18 aprilie 2012, a admis excepția necompetenței
materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului
Mehedinți, apreciind că această cauză este una în materia creației intelectuale
- brevet de invenție.
Prin sentința civilă
nr. 199 din 19 octombrie 2012, Tribunalul Mehedinți a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive invocată de pârâta SC T.I.L.I. SA. A admis în parte acțiunea formulată
de reclamanta SC T.V. SA cu sediul în Drobeta Turnu Severin, str. P.F., jud. Mehedinți,
în contradictoriu cu pârâta SC T.I.L.I. SA, cu sediul în București, sector 4,
str. P. a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 200.000 RON, în conformitate
cu art. 9.3 din contract și 4999 RON, reprezentând onorariu expert. A obligat pârâta
la 7269 RON cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, a declarat apel pârâta SC T.I.L.I. SA.
Prin decizia civilă
nr. 5 din 5 februarie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins apelul,
a obligat apelanta pârâtă la 2000 RON cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă.
În motivarea deciziei
s-au reținut următoarele:
Curtea de apel a constatat
că în cauză nu există motive de schimbare sau anulare a sentinței atacate, prima
instanță stabilind o situație de fapt conformă probelor dosarului și aplicând în
mod corect dispozițiile de drept procesual și material la cererea dedusă judecății.
În ceea ce privește excepția
lipsei calității procesuale pasive, rezolvarea dată de prima instanță este corectă,
dat fiind cadrul procesual stabilit de reclamantă, prin chemarea în judecată a pârâtei
pentru nerespectarea clauzelor contractului încheiat de cele două părți, deci, pretențiile
reclamantei, respectiv izvorul obligației, decurge din contractul de licență în
care pârâta este parte. Motivându-și în acest mod acțiunea, respectiv, pe nerespectarea
contractului de către cocontractant, reclamanta justifică îndreptățirea de a introduce
o astfel de acțiune împotriva pârâtei, și nu împotriva altei persoane fizice sau
juridice, care nu este parte în contract. Prin urmare, susținerea apelantei, cu
referire la eventuala calitate procesuală pasivă a SC C&C M.C. SA, care a efectuat
o lucrare de reparații la cazanul nr. 4 din incinta R.A.A.N. - Sucursala R.T.,
în urma contractului de execuție lucrări, încheiat cu pârâta - dar este terț față
de contractul de licență, încheiat între reclamantă și pârâtă, este nefondată.
A fost apreciată ca nefondată,
sub aspectul solicitării de anulare a sentinței, critica ce vizează modul de motivare
a acesteia, întrucât, chiar dacă hotărârea atacată este sumar motivată, aceasta
cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum
și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, cum prevede art. 261
alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., așa încât, nu există motive legale de admitere a
apelului sub acest aspect, mai ales că, în măsura în care se apreciază că soluția
pronunțată este legală și temeinică, instanța de apel poate rezolva eventualele
deficiențe de motivare a hotărârii.
Critica referitoare la
încălcarea principiilor procesului civil, prin lipsa de rol activ al instanței și
refuzul încuviințării probei testimoniale, în principal, cu privire la acordul intimatei
pentru efectuarea lucrărilor respective, a fost apreciată ca neîntemeiată, întrucât,
în raport de prev. art. 167 C. proc. civ., dovezile se pot încuviința numai dacă
instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii; este vorba de probe
legale, pertinente, utile și concludente, ceea ce înseamnă că refuzul încuviințării
unei probe, atunci când instanța apreciază că nu îndeplinește aceste condiții, nu
echivalează cu lipsa de rol activ a judecătorului, astfel cum este impus de
art. 129 C. proc. civ.
În speță, prima instanță
a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri solicitată de părți, punând în
discuție, din oficiu, și alte probe și dispunând în consecință, iar, în ceea ce
privește proba testimonială, Curtea de apel a apreciat că în mod corect a fost respinsă
de Tribunal, ca nefiind utilă, întrucât, ceea ce constituie obiectul acestei probe,
respectiv acordul verbal al intimatei pentru efectuarea lucrărilor, nu este suficient
și, prin urmare, relevant, în soluționarea cauzei, date fiind prevederile art. 4
din contractul de licență: Licențiatorul se obligă să nu aplice invenția în perimetrul
R.A.A.N. - Sucursala R.T., cu excepția cazului în care părțile convin să aplice
împreună invenția în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. Cum, pretinsul acord al
pârâtei nu este prevăzut în contract, proba acestuia nu este de natură să ajute
la soluționarea cauzei. De altfel, în dovedirea acestui fapt, pârâta a depus la
dosar o declarație autentificată de notar, a numitului G.D., așa încât, o prejudiciere
a pârâtei sub acest aspect, nici nu se mai poate susține.
În ceea ce privește modul
de apreciere și interpretare a probelor dosarului, cu referire la lucrările efectuate,
dacă fac, sau nu, obiectul protecției acordate prin respectivul brevet de invenție,
Curtea de apel a apreciat că prima instanță a reținut o situație corectă, astfel
cum este expusă în considerentele sentinței; nu există nici un temei legal de înlăturare
a concluziilor expertizei, efectuată în procedura de asigurare de dovezi, de un
expert tehnic judiciar în specialitatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini și specialist
de înaltă calificare în specialitatea Proprietatea Industrială, cu respectarea tuturor
dispozițiilor procedurale, convocarea și participarea ambelor părți, și chiar a
R.A.A.N. - Sucursala R.T., care și-au expus punctele de vedere, iar expertul, în
cadrul răspunsurilor la obiectivele expertizei, a făcut o analiză a observațiilor
și explicațiilor acestora, în baza celor constatate personal, a înscrisurilor depuse
la dosar și dispozițiilor legale în materie.
De altfel, adoptând și
o altă poziție, pe parcursul derulării procesului, respectiv că a avut acordul reclamantei
sau că refuzul intimatei de a efectua lucrările de reparații și, respectiv, de exploatare
a invenției, a condus la efectuarea acestor lucrări, de către pârâtă, cu acordul
reclamantei, apelanta pârâtă își însușește, implicit, concluziile cuprinse în raportul
de expertiză, așa încât, și din acest punct de vedere, criticile apelantei se apreciază
ca nefondate.
Referitor la clauzele
din contractul de licență, art. 5 - care impun obligația, pentru licențiat, să execute
lucrări de aplicare a invenției, exclusiv în perimetrul R.A.A.N., Sucursala R.T.
- și refuzul intimatei de a efectua lucrările de reparații, respectiv, de exploatare
a invenției, care ar fi determinat efectuarea lucrărilor de către pârâtă, critica
apelantei, privită ca și apărare, respectiv, ca și justificare pentru lucrările
efectuate, nu poate fi primită. Aceasta, deoarece, art. 5 din contractul de licență,
care prevede drepturile și obligațiile licențiatului, cuprinde, sub aspectul invocat,
numai dreptul să aplice invenția după cum consideră necesar și obligația să execute
lucrări de aplicare/punere în operă a invenției, exclusiv în perimetrul R.A.A.N.,
Sucursala R.T. Drobeta, fără a exista prevederi în contract, care, să dea acest
drept licențiatorului, în caz de neexecutare. Art. 9 din contract, care reglementează
răspunderea părților, prevede, într-adevăr, că părțile se obligă reciproc la executarea
întocmai și la timp a obligațiilor, precum și răspunderea pentru neexecutare, însă,
în speță, instanța a soluționat numai acțiunea reclamantei, ca și licențiat, privind
răspunderea pârâtei, ca și licențiator, în temeiul art. 9.3 din contract, pentru
nerespectarea dreptului de exclusivitate, prevăzut de art. 4 din contract, așa încât,
orice alte aspecte ce vizează alte drepturi, obligații și responsabilități ale părților,
izvorâte din acest contract, exced cauzei judecate de instanța de fond și, prin
urmare, nu pot fi supuse examinării, nici în apel.
Împotriva acestei decizii
a declarat recurs pârâta SC T.I.L.I. SA prin administrator judiciar „G., D. și Asociații
SPRL”.
În motivarea recursului
s-au arătat următoarele.
Excepția lipsei calității
de reprezentant. În conformitate cu prevederile art. 133 C. proc. civ. cererea de
chemare în judecata trebuie să cuprindă, printre alte elemente, semnătura reclamantului.
În măsura în care cererea de chemare în judecata nu cuprinde semnătura reclamantului
sau a reprezentantului legal al acesteia, aceasta va fi anulată în conformitate
cu prevederile art. 133 alin. (2) C. proc. civ.
În cauza de față se depune
o acțiune de către reclamanta (persoana juridică de drept privat) în care nu se
precizează cine este reprezentantul legal al acesteia care a promovat acțiunea,
iar pe ultima fila nu apare ștampila reclamantei, iar semnătura de pe ultima filă
a acțiunii nu se poate stabili cărei persoane îi aparține. Nu se poate stabili dacă
semnătura care apare pe ultima filă a cererii de chemare în judecată aparține reprezentantului
legal al reclamantei sau nu.
Excepția lipsei de interes
în promovarea prezentei acțiuni. Prezenta acțiune a fost introdusă în scop șicanator,
reclamanta exercitând un abuz de drept, neprezentând nici un interes în executarea
lucrării de reparație, în sensul că a depus ofertă dar a refuzat în schimb negocierea
contractului de execuție a lucrărilor.
Reprezentanții reclamantei
au declarat faptul că nu doresc să participe la executarea lucrării, comunicându-i
că societatea recurentă poate să participe la executarea lucrării neexistând nici
o obiecție din partea reprezentanților reclamantei.
Excepția lipsei calității
procesuale pasive. Instanța de apel nu a analizat în totalitate criticile aduse
de recurentă cu privire la respingerea acestei excepții de către prima instanță
de fond, ci s-a limitat să preia motivarea acesteia, arătând doar ca în mod corect
instanța de fond a respins aceasta excepție.
Lucrarea de reparație
efectuată la societatea R.A.A.N. - Sucursala R.T. Drobeta Turnu-Severin a fost contractată
integral de către societatea C&C M.C. SA în calitate de antreprenor General.
Pârâta SC T.I.L.I. SA nu a avut niciun fel de relație juridică, comercială ori tehnică
cu societatea R.A.A.N. - Sucursala R.T. SA.
Nulitatea prevăzută de
art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Instanța de apel, ca și prima instanță de fond, au
interpretat greșit actul dedus judecății schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic
al acestuia.
Astfel, prin contractul
de licență din 14 octombrie 2004 s-a acordat reclamantei dreptul de exploatare a
invenției (invenția fiind descrisă la art. 2 din contract) către licențiat (adică
reclamantul din prezenta cauza) pentru toate aplicațiile invenției, în perimetrul
R.A.A.N. Sucursala - R.T.
Lucrările efectuate de
către recurentă nu au fost executate prin punerea în aplicare a invenției așa
cum este descrisă la art. 2 din contractul mai sus menționat.
Instanțele inferioare
au schimbat înțelesul vădit neîndoielnic al actului dedus judecații și au considerat
ca pentru orice lucrare efectuată de către recurentă în incinta R.A.A.N. -
Sucursala R.T. Drobeta se aplica clauzele contractului de licență.
Clauzele contractului
de licență se aplică exclusiv numai pentru punerea în aplicare a invenției, dar
recurenta nu a aplicat în incinta R.A.A.N. – Sucursala R.T. Drobeta. Invenția după
încheierea contractului din 14 octombrie 2004.
În fața instanțelor inferioare
a depus o serie de înscrisuri din care rezulta natura lucrărilor efectuate, iar
din actul adițional din 07 noiembrie 2011 la contractul de execuție lucrări din
02 noiembrie 2010 având ca obiect execuție lucrări de reparații pe turnurile de
preuscare a cărbunelui aferente MV 2,3,5,6 cu excepția înzidirii capetelor de aspirație
- în cadrul proiectului reparații LN 4 cazan nr 4 R.A.A.N. Sucursala R.T. Drobeta
Turnu - Severin, rezulta fără putința de tăgadă faptul că nu s-a solicitat aplicarea
invenției în cadrul efectuării lucrărilor de reparații.
În raport de concluziile
expertizei din cadrul cererii de asigurare dovezi rezultă în mod evident că expertiza
efectuată nu a privit brevetul de invenție nr. 114508 cu titlul „Inzidire pentru
capul de aspirație la cazanele de abur" întrucât prin acest brevet nu s-a protejat
procedeul cu boltă invocat în concluziile raportului de expertiză.
Întinderea protecției
brevetului de invenție acordat este dată de revendicări iar prin acestea se precizează
în mod expres că invenția se referă la înzidire pentru capul de aspirație la cazanele
de abur, destinată construcției turnurilor de prezervare a gazelor de ardere, de
la cazanele de abur ce funcționează cu combustibili solizi. În revendicarea 1 a
brevetului de invenție acordat se precizează faptul că ” bolta (11) este în sine
cunoscută”.
În conformitate cu prevederile
art. 32 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, „[...] întinderea protecției
conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conținutul revendicărilor.
Totodată, descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor.”
În concluzie este evident
faptul că lucrările de reparație efectuate la bolta cazanului de abur nr. 4 al R.A.A.N.
- Sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin nu fac obiectul protecției acordate prin
brevetul de invenție nr. 114508 și în mod corespunzător al actelor subsecvente încheiate
respectiv contractul de licență din 14 octombrie 2004.
Un alt aspect important
pe care instanța de apel în mod nejustificat nu l-a reținut deși prezenta o importanță
deosebită în soluționarea prezentei cauze îl reprezintă faptul că, lucrarea efectuată
de către societatea SC T.I.L.I. SA a avut ca obiect lucrarea de reparație a unei
porțiuni din bolta cazanului nr. 4 al SC R.A.A.N - Sucursala R.T. Drobeta Turnu
Severin pe baza unui proiect de execuție pus la dispoziție de către SC I. - GENERATOARE
ABUR SA purtând denumirea „Adaptare înzidire cap aspirație în boltă turn III-IV"
și care a fost pus la dispoziția recurentei de către antreprenorul general SC C&C
M.C. SA, astfel cum este precizat prin procesul-verbal încheiat în data de 18
noiembrie 2011 cu ocazia expertizei tehnice dispuse în Dosarul nr. 14393/225/2011
al Judecătoriei Drobeta Turnu-Severin.
Mai mult decât atât instanța
de apel în mod nelegal nu a avut în vedere faptul că brevetul nr. 114508 acordat
pentru invenția cu titlul „înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur"
a fost implementat la R.A.A.N - Sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin pentru prima
dată în anul 1997 la unul din cele 7 cazane de către SC T.I.L.I. SA, titularul brevetului.
Concluzia principală care
rezultă din afirmațiile expertului dar și din documentele ce au stat la baza expertizei
este una singură și anume aceea că lucrările de reparație s-au efectuat după un
proiect de execuție al I. - Generatoare Abur SA numit „Adaptare înzidire cap aspirație
în boltă Turn III-IV" la comanda beneficiarului R.A.A.N. - Sucursala R.T. și
nu au privit brevetul de invenție pentru care intimata avea exclusivitate prin contractul
de licență și pentru care ar fi fost obligată să pună la dispoziția expertului toată
documentația de execuție.
Pe cale de consecință
în mod nelegal instanța de apel schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al actului
juridic dedus judecății a considerat că acesta se aplica și altor tipuri de lucrări
care nu au legătura cu invenția care formează obiectul contractului din 14
octombrie 2004.
Nulitatea prevăzută de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Hotărârea instanței de apel este nelegală, ca de altfel
și hotărârea instanței de fond, care nu au analizat îndeplinirea cumulativă a condițiilor
necesare atragerii răspunderii civile contractuale. În situația în care se solicita
atragerea răspunderii civile contractuale, cel care are o astfel de solicitare trebuie
să dovedească îndeplinirea următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite,
fapta ilicită să fie săvârșită cu vinovăție, existența prejudiciului și raportul
de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Reclamanta nu a făcut
dovada nici uneia dintre aceste condiții, iar instanțele inferioare nu au analizat
existența în cauza de față a îndeplinii cumulative a acestor condiții
pentru a se putea dispune atragerea răspunderii contractuale a recurentei.
Pe cale de consecință
instanțele inferioare au încălcat prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. întrucât
judecătorii trebuie să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice
greșeală privind aflarea adevărului în cauza, pe baza stabilirii faptelor și prin
aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În cauza de față
recurenta nu a săvârșit nici o fapta ilicită, nu a creat nici un prejudiciu reclamantei,
astfel că nu se impune atragerea răspunderii contractuale. Recurenta și-a respectat
întocmai obligațiile asumate prin contractul din 14 octombrie 2004.
Nulitatea prevăzută de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Instanța de apel nu a analizat motivul de apel invocat
de recurentă referitor la licența exclusivă, arătând că ar fi fost necesară o cerere
reconvențională. Motivarea instanței de apel este nelegală întrucât nu era
necesară introducerea unei cereri reconvenționale, recurenta înțelegând
să invoce apărări de fond pe cale de întâmpinare care ar fi trebuit analizate de
către instanța de apel.
În drept au fost invocate
prevederile art. 304 pct. 8 și 9 și urm. C. proc. civ., art. 32, art. 47, art. 60
din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.
Intimata reclamantă a
formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte a constatat
fondat recursul în limitele și pentru considerentele expuse mai jos.
Este nefondat primul motiv
de recurs prin care se susține că semnatarul acțiunii nu avea mandat din
partea societății reclamante pentru a formula acțiunea.
La dosar a fost depus
procesul verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor SC T.V. SA
din 17 octombrie 2011 pe a cărei ordine de zi figura și chemarea în judecată
a SC T.I.LI. SA pentru plata daunelor interese pentru încălcarea contractului de
licență din 14 octombrie 2004, punct care a fost votat în unanimitate.
Pe cererea de chemare
în judecată există o semnătură cu privire la care nu s-a solicitat verificarea de
scripte pentru a se constata dacă aparține sau nu reprezentantului legal al
societății, astfel că această susținere apare ca nedovedită, conform
art. 1169 C. civ.
Este nefondat motivul
de recurs prin care se susține excepția lipsei de interes în promovarea
cererii de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare
în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri întrucât
ar fi încălcat contractul de licență din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate
la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în defavoarea
reclamantei care deține, conform contractului menționat, dreptul de a executa în
exclusivitate aplicațiile invenției protejate prin brevetul nr. 114508/1997.
În susținerea excepției
recurenta a invocat respectarea contractului, în timp ce reclamantă invocă încălcarea
contractului, or, interpretarea clauzelor contractului raportat la circumstanțele
particulare ale cauzei, ține de judecarea fondului cauzei iar nu de soluționarea
excepției lipsei de interes. Problema nu este dacă reclamanta are un interes
în efectuarea lucrării de reparație, ci dacă are un interes în formularea cererii
de chemare în judecată, iar acesta este dat de pretinderea încălcării de către pârâtă
a unei clauze din contractul de licență, care, dacă ar fi reală, ar duce la
obținerea de daune interese.
Este nefondat motivul
de recurs prin care se susține excepția lipsei calității procesuale
pasive.
Ținând cont de obiectul
litigiului așa cum s-a menționat anterior, atâta timp cât pârâta este
parte în contractul de licență și prin cererea de chemare în judecată
se pretinde încălcarea contractului de către aceasta prin efectuarea lucrările executate
la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în raportul juridic
dedus judecății pârâta are calitate procesuală pasivă.
Reclamanta nu poate invoca
încălcarea contractului de licență în contradictoriu cu o persoană care nu
a fost parte la acest contract.
Reclamanta nu invocă încălcarea
dreptului asupra brevetului de către terți în baza art. 31 alin. (1) din Legea
nr. 64/1991 coroborat cu art. 998 și urm. C. civ., prin modul cum a fost contractată
lucrarea de către antreprenorul general, alt raport obligațional, pentru ca
acesta să aibă calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește
motivele de recurs legate de fondul cauzei, Înalta Curte a constatat că împrejurările
de fapt nu au fost deplin stabilite, fiind aplicabile prevederile art. 314 C. proc.
civ., interpretate per a contrario, pentru următoarele considerente.
Prin cererea de chemare
în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri întrucât
ar fi încălcat contractul de licență din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate
la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în defavoarea
reclamantei care deține, conform contractului menționat, dreptul de a executa în
exclusivitate aplicațiile invenției protejate prin brevetul nr. 114508/1997.
Prin contractul de licență
din 14 octombrie 2004, pârâta i-a transmis reclamantei licența pentru dreptul de
exploatare a invenției ”inzidire pentru capul de aspirație la cazanul de abur” pentru
toate aplicațiile invenției în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. - Dr.
Tr. Severin, contract prin care se prevede că în cazul în care nu respectă dreptul
de exclusivitate al licențiatorului, pentru perimetrul R.A.A.N. Sucursala R.T.,
pârâta este obligată să plătească daune interese licențiatului, în valoare de 200.000
RON.
Potrivit pct. 2 din contract,
intitulat Definiții, aplicarea invenției înseamnă punerea în operă a înzidirii
la capetele de aspirație ale cazanelor cu aburi.
Potrivit art. 34
alin. (2) din Legea nr. 64/1991, forma în vigoare la data acordării brevetului ”întinderea
protecției conferite prin brevet este determinată de conținutul revendicărilor care
se interpretează în legătură cu descrierea și desenele invenției”.
Revendicările brevetului
nr. 114508/1997 sunt următoarele:
Înzidire pentru capul
de aspirație la cazanele de abur realizată din straturi succesive termoizolatoare
și refractare, așezate într-o manta metalică și ancorate cu ancore
metalice, sudate pe manta și prevăzute cu bifurcații, caracterizată prin
aceea că, stratul interior (4) este prevăzut cu un umăr (a) sub care este fixat
startul exterior (3) și deasupra căreia este montată o grindă (8) orizontală,
din beton armat, montată într-un element de rigidizare (6), ce este sudat de mantaua
(7) exterioară, iar alături de grinda (8) orizontală este prevăzut un umăr de boltă
(10) pe care se sprijină bolta (11), în sine cunoscută, și care are raportul
între înălțime (h) și lățime (l) între 1/10 și 3/10, și
deasupra căreia este montat un strat de umplutură (12) și un strat orizontal
(13), iar la capătul de îmbinare a înzidirii cu cazanul, stratul de umplutură (12)
și stratul orizontal (13) au un racord (14).
Înzidire pentru capul
de aspirație la cazanele de abur conform revendicării 1, caracterizată prin
aceea că, stratul de umplutură (12) și stratul orizontal (13) au împreună o
grosime (g) egală cu 0,3 …1 din înălțimea (h) a boltei (11).
Înzidire pentru capul
de aspirație la cazanele de abur conform revendicării 1, caracterizată prin
aceea că, bifurcația (c) amintită a armăturii metalice (15) dintre stratul
interior (4) și stratul exterior (3) are un unghi de 90° între ramurile ce
o definesc.
Potrivit expertizei efectuată
de expertul V.I. în Dosarul nr. 4138/2003 înregistrat pe rolul Tribunalului București,
secția a V-a civilă, care a avut ca obiect cererea, formulată de către aceeași
reclamantă, de anulare a brevetului RO nr. 114508, expertiză anexată cererii de
asigurare a dovezilor:
- fila 10, ”(...) revendicările
nu conțin principiile constructive caracteristice oricărei construcții
rezistente la temperaturi înalte (capete de aspirație; cazane; cuptoare etc.),
și anume la interior materiale refractare (…) iar la exterior materiale termoizolante”
- fila 17, ”bolta (11)
este în sine cunoscută, deci nu este un element de noutate”
- fila 18, ”raportul h/l=0,1÷0,3
nu este un element revendicat, el urmând expresiei - în sine cunoscută-”
- fila 19, fila 2, modul
de țesere a cărămizilor de boltă ”bolta (11) realizată din cărămizi refractare
care se așază fie în rosturi alternative fie continue” nu este revendicat.
Referitor la elementele
de noutate și activitate inventivă, acest expert a subliniat în special soluția
adoptată în brevet pentru descărcarea bolții; rebordul (14); asocierea mai
multor soluții cunoscute cu un efect global net superior sumei efectelor caracteristice
componentelor intrate în asociere; combinație organică în cadrul căreia s-a
stabilit un raport nou între componente; întreaga concepție privind preluarea
și descărcarea eforturilor date de împingerea bolții soluționată
de brevet într-un mod distinct față de soluțiile tehnice deja cunoscute.
Acest dosar nu a fost
soluționat pe fond reclamanta renunțând la judecarea acelei acțiuni.
Totuși, această expertiză a fost, cel puțin în aparență, însușită
de către reclamantă prin anexarea la cererea de asigurare a dovezilor.
Recurenta pârâtă a efectuat
reparațiile la cazanului nr. 4 din cadrul R.A.A.N. sucursala R.T. în baza contractului
de execuție de lucrări din 2 noiembrie 2010 încheiat cu SC C&C M.C. SRL
având ca obiect: reparație zidărie refractară K 4 HALANGA CS3 și protecția
antiacidă a canalelor de gaze arse.
Prin actul adițional
nr. 1, producător de efecte începând cu 23 septembrie 2011, s-au suplimentat lucrările
care făceau obiectul contractului cu următoarea lucrare: protecție antiacidă
interior canale ventilație gaze arse coș fum-900mp, lucrare la care s-a
renunțat conform actului adițional din 2 noiembrie 2010 înregistrată la
SC T.I.L.I. SA la 7 noiembrie 2011, conform notei de renunțare din 3
noiembrie 2011.
Potrivit actului adițional
din 7 noiembrie 2011 s-a convenit cu privire la executarea lucrărilor de reparații
pe turnurile de preuscare a cărbunelui aferente MV 2,3,5,6 cu excepția înzidirii
capetelor de aspirație.
Concluziile globale ale
raportului de expertiză efectuat în cadrul cererii de asigurare de dovezi de către
expertul S.N. sunt următoarele:
- modul de acoperire a
capului de aspirație, în special a tavanului acestuia este potrivit procedeului
cu boltă, așa cum rezultă din fotografiile de ansamblu și de detaliu ale
incintei cazanului nr. 4 din cadrul R.A.A.N. sucursala R.T.
Obiectivul 2 a avut ca
obiect stabilirea tehnologiei folosite la reparația cazanului, prin analiza
procedeului, a materialului și a altor parametri tehnici relevanți, folosite
de către SC T.I.L.I. SA la capetele de aspirație definitivate.
Răspuns expertului a fost
următorul:
- în urma analizei procedeelor,
a materialelor și a parametrilor tehnici relevanți, folosite de către
SC T.I.L.I. SA la capetele de aspirație, se constată că tehnologiile folosite
la reparația cazanului 4, în speță la înzidirea capetelor de aspirație
sunt cele prevăzute în proiectele de ”adaptare înzidire cap aspirație în boltă”
elaborate de către SC I. - Generatoare Abur SA București în iunie 2010 și
care cuprind soluții tehnice revendicate prin invenția ”Înzidire pentru
capul de aspirație la cazanele de abur” protejată prin brevetul de invenție
nr. 114508 din data de 19 noiembrie 1997, având ca titular pe SC T.I.LI. SA.
În cuprinsul raportului
de expertiză expertul a extras principalele elemente care asigură protecția
prin brevetul în cauză:
- bolta (11) are forma
unui arc de cerc, elipsa sau parabolă
- bolta (11) realizată
din cărămizi refractare care se așază fie cu rosturi alternative fie continue
- bolta (11) are…raportul
între înălțimea h și lățimea l între 1/10 și 3/10
- deasupra bolții
(11) este montat un strat de umplutură 12
-…strat de umplutură (12)…
strat orizontal (13) ce au împreună o grosime g egală cu 0,3…1 din înălțimea
h a bolții 11
- stratul de umplutură
(12) și stratul orizontal au un rebord (14) pe toată grosimea înzidirii
- straturi multiple (16)
de cărămizi termoizolatoare și refractare țesute.
În continuare în raport
s-a arătat că cele mai importante elemente revendicate în brevetul de invenție
în cauză care determină efectul tehnic nou al procedeului de înzidire ale capetelor
de aspirație s-au identificat cu ocazia măsurătorilor și s-au efectuat
fotografii în: a) incinta turnului nr. 4 al capului de aspirație al cărui tavan
este executat cu procedeul cu boltă și rebord, iar pereții sunt realizați
din straturi multiple de cărămizi termoizolante și refractare, țesute
și ancorate (similar variantei de realizare II a înzidirii din brevetul de
invenție), b) respectiv în incinta turnului nr. 1 al capului de aspirație
al cărui tavan este executat prin procedeul cu boltă și rebord, iar pereții
sunt realizați dintr-un strat exterior termoizolant și un strat interior
din beton refractar (similar variantei de realizare I a înzidirii din brevetul de
invenție), al cazanului nr. 4 din cadrul sucursalei R.T.
În urma măsurătorilor
efectuate la principalii parametri tehnici relevanți s-a constatat că raportul
dintre înălțimea (h) bolții și lățimea (l) bolții se încadrează
în limitele de valori 0,3…1 revendicate prin brevetul de invenție.
Expertul a reținut
că procedeul de ”înzidire” așa cum este brevetat asigură izolarea termică cu
realizarea unei rezistențe la solicitările mecanice a produsului obținut
în mod direct adică a capului de aspirație a tunurilor de prelevare a gazelor
de ardere.
Pentru identificarea tehnologiei
de înzidire s-au făcut o serie de fotografii atât la pereții laterali cât și
la boltă care evidențiază materialele folosite (cărămizi refractare și
sâmburi de beton refractar) și modul de țesere cu rosturi alternative
sau continue în special la boltă.
Obiectivul 3 era: să se
stabilească procedeul folosit de către SC T.I.L.I. SA și dacă acesta afectează
drepturile petentei rezultate din licența din 14 octombrie 2004, iar expertul
a răspuns: există o legătură de cauzalitate între procedeul folosit de către SC
T.I.L.I. și drepturile petentei rezultate din licența din 14
octombrie 2004.
Comparând cele două expertize
se observă că existe neconcordanțe evidente între ceea ce consideră cei doi
experți a fi protejat prin brevetul de invenție, în expertiza efectuată
în cadrul cererii de asigurare de dovezi reținându-se încălcări ale brevetului
cu privire la elemente care au fost considerate ca nefiind protejate prin brevet
în expertiza din dosarul având ca obiect anularea brevetului întrucât se aflau în
stadiul tehnicii [de exemplu, la interior materiale refractare/iar la exterior materiale
termoizolante; bolta (11); raportul h/l=0,1÷0,3; modul de țesere a cărămizilor
de boltă ”bolta (11) realizată din cărămizi refractare care se așază fie în
rosturi alternative fie continue].
Astfel, instanța
de apel nu a clarificat, în principal, ce este protejat prin brevetul de invenție
în cauză, deși în apel pârâta a susținut reținerea greșită a
acestor premise în raportul de expertiză efectuat în cadrul procedurii cererii de
asigurare a dovezilor.
Pe de altă parte, în expertiza
din cadrul cererii de asigurare dovezi nu a fost identificat un aspect esențial,
și anume, lucrările efectuate concret de către recurenta pârâtă, raportat la
lucrarea subcontractată în baza contractului de execuție de lucrări menționat
mai sus, și măsura în care acestea se suprapun pe elementele protejate ale
brevetului în cauză, nu a identificat procedeul folosit de către SC T.I.L.I. SA,
nerăspunzând de fapt la cel de-al doilea obiectiv al expertizei.
De asemenea, nu rezultă
a fi fost avut în vedere că invenția era deja aplicată la cazanul 4 și
că lucrările efectuate au constat în efectuarea de reparații, pentru a se determina
dacă acestea încalcă sau nu brevetul de invenție.
Proba administrată în
cadrul procedurii asigurării dovezilor are același regim ca orice probă administrată
într-o cauză, astfel că dacă se ajunge la concluzia că nu este convingătoare sau
este contrară altor probe administrate în cauză poate fi înlăturată sau se poate
reface.
Ceea ce este specific
asigurării dovezilor este situația de urgență a administrării probei,
ce urmează să fie dedusă din pericolul de dispariție a probei sau din dificultățile
de administrare a acesteia într-un viitor litigiu.
Curtea de apel nu a răspuns
motivelor de apel prin care se susținea că lucrările de reparații efectuate
nu fac obiectul protecției acordate prin brevetul de invenție în cauză.
Pentru a răspunde acestui
motiv instanța de apel trebuia să analizeze coroborat probele administrate
în cauză raportat la susținerile apelantei și să argumenteze de ce concluziile
raportului de expertiză sunt corecte.
Pentru a înlătura acest
motiv de apel instanța de apel nu s-a referit decât la respectarea prevederilor
procedurale de administrare a expertizei, nerăspunzând argumentelor de fond aduse
de apelant, care priveau, în principal, faptul că expertul a reținut greșit
elementele care fac obiectul protecției brevetului în cauză, ajungând astfel
la concluzia eronată că lucrările de reparații efectuate încalcă brevetul de
invenție în cauză.
Mai mult, în mod greșit,
apărarea formulată de către pârâtă în subsidiar, pentru cazul în care s-ar ajunge
la concluzia că lucrările de reparații efectuate încalcă brevetul de invenție
în cauză, a fost apreciată de către instanța de apel ca reprezentând o recunoaștere
a concluziilor cuprinse în raportul de expertiză, deși, prin motivele de apel
formulate în principal se contestau în mod explicit aceste concluzii.
Proba cu expertiză tehnică,
se putea încuviința de către instanță, dacă, potrivit art. 167 alin.
(1) raportat la art. 201 alin. (1) C. proc. civ., era necesară lămurirea împrejurărilor
de fapt legate de încălcarea brevetului în cauză prin lucrările de reparații
efectuate de către pârâtă la cazanul nr. 4.
Pentru lămurirea acestor
împrejurări de fapt era necesară identificarea lucrărilor de reparații efectuate
de către pârâtă la cazanul nr. 4, raportat la lucrările subcontractate, identificarea
revendicărilor protejate prin brevetul în cauză, cu referire la ceea ce s-a transmis
prin contractul de licență, și compararea caracteristicilor tehnice constructive
ale acestora, activitate pentru care erau necesare cunoștințe tehnice de specialitate.
Concluzionarea dacă prin
lucrările efectuate de către pârât la cazanul 4 s-a încălcat sau nu brevetul în
cauză sau contractul de licență încheiat între părți este de competența
instanței de judecată, care, în urma analizării coroborate a tuturor probelor
administrate raportat și la apărările părților, poate să înlăture concluziile raportului
de expertiză sau să le accepte doar în parte.
Având în vedere neconcordanțele
evidente ce pun sub semnul îndoielii concluziile expertizei pe care s-a bazat în
exclusivitate instanța de apel, faptul că instanța de apel nu a răspuns
criticilor pârâtului prin care se susținea, în esență, reținerea
în cadrul expertizei ca fiind protejate prin brevet a unor elemente excluse expres
chiar în cadrul descrierii revendicării de la protecție, ca fiind în stadiul
tehnicii, de exemplu bolta, Înalta Curte a constatat că împrejurările de fapt nu
au fost deplin stabilite, impunându-se casarea deciziei atacate, în temeiul
art. 314 C. proc. civ.
În rejudecare, instanța
de apel, în scopul lămuririi situației de fapt, va administra probele pe care
le va considera necesare, inclusiv o nouă expertiză întocmită de către unul sau
trei experți specializați în domeniul proprietății industriale și
în cel energetic (cazane cu abur), conform art. 201 alin. (1), (3) C. proc. civ.,
urmând a se pune în discuția părților și măsura în care poate fi
valorificată în cadrul prezentului dosar expertiza efectuată în Dosarul nr. 4138/2003
înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, care
a avut ca obiect cererea de anulare a brevetului în cauză.
În consecință, în
temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., Înalta Curte va
admite recursul, va casa
decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Admite recursul declarat
de pârâta SC T.I.L.I. SA împotriva deciziei nr. 5 din data de 5 februarie 2013 a
Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Casează decizia și trimite
cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie
2014.