ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 655/2016

Decizia nr. 655/2016

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 5567 din data de 18 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul declarat de pârâta SC A. SA, prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B., împotriva sentinței civile nr. 199 din data de 19 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamaniă SC C. SA, prin lichidator D. SPRL și reprezentant legal, E. A schimbat sentința, în sensul că a respins acțiunea, ca nefondată.

A obligat reclamanta SC C. SA către pârâta SC A. SA la plata sumei de 18.939 RON cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru de 5939 RON, onorariu expert de 3.000 RON și 10.000 RON onorariu avocat, ca urmare a reducerii, în toate ciclurile procesuale.

A dispus întoarcerea executării sentinței civile nr. 199 din 19 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Mehedinți și repunerea părților în situația anterioară. în sensul restituirii către pârâtă a sumelor de bani încasate în baza acestei hotărâri

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele considerente;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turna Severin, sub nr. x/225/2012, reclamanta SC C. SA a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, arătând că aceasta a încălcat contractul de licență din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate la Cazan în incinta F. Sucursala G. în anul 2011, deși reclamanta deține, conform contractului menționat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicațiile invenției protejate prin Brevetul din anul 1997.

Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința civilă nr. 2762 din 18 aprilie 2012, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Prin sentința civilă nr. 199 din 19 octombrie 2012, Tribunalul Mehedinți a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă și a admis în parte acțiunea.

A obligai pârâta să achite reclamantei suma de 200.000 RON, în conformitate cu art. 9.3 din contract, 4999 RON, reprezentând onorariu expert și 7269 RON cheltuieli de judecată,

reținând în motivare.

Conform clauzelor contractuale - pct. 4 - licențiatorul s-a obligat să nu aplice invenția în perimetrul F. - Sucursala G., cu excepția cazului în care părțile convin să aplice împreună invenția.

În

cursul anului 2010, antreprenorul general SC H. a câștigat licitația pentru efectuarea lucrărilor de reparație pe baza proiectului de execuție a lucrărilor „Adaptare înzidîre cap aspirație în boită turn III-IV", iar acesta a subcontractal pârâtei SC A. SA lucrarea „reparație zidărie refractară și protecții AK la cazanul nr. 4 Halînga CS3".

Deși inițial pârâta nu a recunoscut pretențiile reclamantei, în întâmpinarea depusă la dosar a arătat că a avut acordul verbal al reclamantei pentru executarea lucrării.

Instanța a avut în vedere expertiza efectuată în cererea de asigurare dovezi și a reținut că pârâta nu a respectat dreptul de exclusivitate al reclamantei pentru perimetrul F., astfel cum a fost prevăzut la pct. 4 din contract și, prin urmare, conform art. 9.3 din contractul de licență, a fost obligată să plătească reclamantei daune interese în cuantum de 200.000 RON.

Prin decizia nr. 5 din 5 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtă împotriva sentinței primei instanțe.

Prin decizia civilă nr. 1928 din 17 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a admis recursul declarat de pârâta, a fost casată decizia de apei și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Instanța supremă a reținut că este nefondat motivul de recurs vizând soluționarea excepției calității procesual pasive, iar pe fondul cauzei a apreciat că împrejurările de fapt nu au fost pe deplin stabilite.

Prin compararea celor două lucrări din dosar se observă că există neconcordanțe între ceea ce consideră fiecare expert a fi protejat prin brevetul de invenție, iar instanța de apel nu a clarificat obiectul protecției. Prin raportul de expertiză validat de instanțe nu s-au identificat lucrările efectuate în concret de pârâtă și măsura în care acestea se suprapun pe elementele protejate ale brevetului.

S-a concluzionat că instanța de apel nu a răspuns criticilor care susțineau că lucrările de reparații nu fac obiectul protecției acordate prin brevet, că era necesar ca pentru lămurirea împrejurărilor de fapt să se identifice lucrările de reparații efectuate de pârâtă, raportat la lucrările subeontractate, să se identifice revendicările protejate prin brevet, eu referire la ceea ce s~a transmis prin contractul de licență și să se compare caracteristicile tehnice constructive ale acestora.

S-a dispus ca în rejudecare să se administreze proba cu o nouă expertiză realizată de unu sau trei experți specializați în domeniul proprietății industriale și în cel energetic (cazane cu abur).

Rejudecând apelul, în limitele deciziei de casare,

potrivit art. 315 C. proc. civ., instanța de apel a constatat că parte din criticile din apel au primit deja o soluție irevocabilă, prin decizia instanței de recurs fiind stabilit cu putere de lucru judecat că a fost soluționată corect excepția calității procesual pasive a pârâtei.

În raport de cele stabilite de instanța de casare s-a dispus efectuarea unei noi expertize, fiind numit un expert specializat în proprietate industrială și mașini-unelte, nefiind identificat nici un expert specializat în cazane cu abur. Deși inițial au fost numiți și alți doi experți, cu specialitatea construcții industriale și specialitatea domeniul energetic, care au și fost înlocuiți de alți experți, proba nu a fost posibil de administrat, întrucât nicîuna dintre părți nu a fost de acord cu achitarea onorariului pentru expert, arătând că au intrat în procedura insolvenței.

Raportul de expertiză tehnică a fost completat, fiind avut în vedere în vedere ambele forme de instanță, care a constatat că s-a tăcut o verificare a actelor prezentate de părți și s-a stabilit starea de fapt prin observarea cazanului în discuție, cu precizarea că dată fiind funcționarea acestuia, este imposibil a se face unele determinări.

Brevetul de invenție în discuție protejează partea de construcție a gurilor de aspirație a tunurilor de ardere, aducând elemente de noutate în ce privește înzidirea pentru capul de aspirație a cazanelor cu abur destinată construcției turnurilor de prelevare a gazelor de ardere. Din punct de vedere tehnic, prin brevei se protejează o modalitate de înzidire care este alcătuită dintr-un strat interior, prevăzut cu un umăr sub care este fixat stratul exterior și deasupra căruia este montată o grindă orizontală din beton armat, într-un element de rigidizare sudat în mantaua exterioară. Alături de grinda orizontală este prevăzut un umăr de boltă care are raportul între înălțime și lățime între 1/10 (...) 3/10 și deasupra căruia este montat un strat de umplutură și un strat orizontal, care au o grosime egală cu 0,3 (...) 1 din înălțimea bolții. Umărul este străbătut de o armătură metalică din oțel refractar, iar bifurcația armăturii dintre stratul interior și cel exterior are un unghi de 90 grade.

Aspectele tehnice protejate prin brevet, chestiune ce s-a impus a fi dezlegată de către instanța de casare, rezultă atât din lucrarea expertului V.C., cât și din expertiza realizată în Dosarul nr. x/2013 al Tribunalului București.

Prin contractul de licența încheiat între parii s-a transmis drepml de aplicare a invenției într-un anumit perimetru, ceea ce înseamnă fie o nouă aplicare a invenției pentru o altă construcție (o astfel de lucrare nu s-a realizat) fie demolarea totală a construcției vechi și refacerea ei, demolarea construcției vechi la nivelul la care aceasta s-a demolat la prima aplicare a invenției și refacerea construcției.

Apărarea apelantei pârâte în sensul că a executat lucrările cu acordul reclamantei nu au fost avute în vedere de instanța de recurs, care a dispus administrarea de probe pe fondul cauzei, neprimind apărări incidentale - care ar fi făcută inutilă antamarea chestiunilor de fond. În plus, declarația extrajudiciară dată de un angajat al societății reclamante, chiar dacă avea funcție de conducere, nu poate face dovada acordului dintre cei doi parteneri contractuali ca lucrările de reparații să fie executate de pârâtă. Un astfel de acord trebuia să rezulte ferm din înscrisuri încheiate înainte de începerea lucrărilor, ori astfel de probe nu au fost administrate.

Expertul CC. a arătat că ar constitui o încălcare a brevetului executarea de către pârâtă a anumitor lucrări, respectiv demolarea și refacerea stratului interior, a stratului exterior, a grinzii cu element de ridigizare, a umărului de boltă, a stratului de umplutură și a startului orizontal.

Cum în contractul încheiat de pârâtă cu antreprenorul s-au înscris doar lucrările generice de refacere a zidăriei cu beton refractar și cu cărămidă fasonată, instanța a avut în vedere că lucrarea a fost executată de apelanta pârâtă, în calitate de subantreprenor, în urma unui proiect întocmit de SC I. SA. Beneficiarul lucrării – F. - și antreprenorul nu au invocat faptul că lucrarea a fost executată greșit ori că nu a fost urmat proiectul, așa încât pentru a stabili dacă s-a făcut doar o reparație ori, dimpotrivă, s-a demolat total capul de înzidire și s-a realizat o nouă lucrare, trebuie să se pornească de ia analiza respectivului proiect.

Potrivit proiectului, lucrarea denumită „Adaptare înzidire cap aspirație în bolta turn III-IV" a necesitat inclusiv achiziționarea de materiale pentru partea nemetalică și pentru partea metalică, fiind precizate expres cantitățile pentru fiecare material în parte, iar în condițiile în care denumirea invenției este „înzidire pentru capul de aspirație la cazanele cu abur", este evident că lucrarea angajată de pârâtă a avut ca obiect adaptarea înzidirii, ceea ce presupune că nu s-a intenționat refacerea integrală a lucrării protejate prin brevet

În expertiza realizată pe parcursul asigurării de dovezi s-a concluzionat că tehnologiile folosite de pârâtă la reparația cazanului, respectiv la înzidirea capetele de aspirație, sunt cele prevăzute în proiectul arăiat mai sus. Concluzia expertului în sensul că proiectul cuprinde soluții tehnice revendicate prin brevet nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii, deoarece, așa cum s~a reținut in decizia de casare, expertul nu a lămurit toate aspectele de fapt.

Din lucrarea efectuată la fața locului și analizând proiectul și planșele atașate acestuia, depuse la dosarul de față, instanța a reținut că proiectantul a avut în vedere existența unei „zone noi" și a unei „înzidiri existente", iar cantitatea de materiale nemetalice previzionată este sub cantitatea necesară în cazul în care s-ar fi intenționat realizarea integrală a zidăriei. Așadar, proiectantul a avut în vedere repararea unei zone, iar nu demolarea integrală și refacerea, fiind evident că proiectul pe baza căruia pârâta a executat lucrările este unul de reparare a unei înzidiri existente.

Pârâta a executat în temeiul proiectului următoarele lucrări, verificate de expert și confirmate de beneficiarul final: refacerea bolții la capul de aspirație nr. 4 și la capul de aspirație nr. 1, refacerea startului interior al pereților laterali ca capul de aspirație nr. I, lucrări pe turnurile de prelevare.

Expertul a arătat că la capul de aspirație nr. 4 pârâta a executat doar lucrări de reparație, care se circumscriu unei mentenanțe necesare în timpul folosirii, concluziile sale fiind corecte deoarece nu s-a lucrat la pereții laterali și peretele inferior, ci doar s-a refăcut bolta, la toate lucrările pereții interiori rămânând așa cum au fost construiți la prima aplicare a invenției.

La capul de aspirație nr. 1 expertul a arătat că s-a lucrat și la pereții laterali, deoarece stratul interior vizibil este din beton, în timp ce celelalte capete de aspirație (până la 6) sunt din cărămidă.

Expertul nu a putut să ajungă la o concluzie tehnică cu caracter de certitudine, astfel că s-a analizat cauza coroborând toate probele din dosar.

Instanța a concluzionat că pârâta nu a demolat integral nici acest capăt de aspirație, concluzia fiind bazată pe argumentul că prin proiectul lucrării nu s-a prevăzut demolarea, aspect rezultat cu claritate și din proiect și din raportul expertului, iar atunci când lucrarea pârâtei a fost recepționată de antreprenor și apoi predată de acesta beneficiarului final nu s-au tăcut obiecțiuni, nu s-au semnalat diferențe tehnice între proiect, comandă și lucrarea realizată.

S-a avut în vedere și concluzia expertului care a arătat că, poirivit proiectului, cantitatea de materiale nemetalice nu asigură refacerea completă a zidăriei, a pereților laterali și a mantalei, fiind evident că proiectantul a apreciat că nu se impune demolarea înzidirii existente.

În plus, în expertiza de asigurare dovezi nu s-a consemnat că la capul de aspirație 1 s-a schimbat mantaua metalică și că s-a refăcut integral zidăria interioară, așa încât din toate aceste probe s-a apreciat că lucrarea executată de pârâtă s-a limitat la proiectul pus la dispoziție de antreprenorul cu care pârâta a contractat.

În consecință, efectuând doar lucrări de reparație, de mentenanță, care se impuneau datorită uzurii lucrării în procesul de funcționare, pârâta nu a depășii limitele contractului încheiat cu reclamanta, nu a pus în aplicare brevetul, răspunderea contractuală nefiind angajată.

Pentru aceste motive, s-a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt eronată, impunându-se schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.

Potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ. instanța a redus onorariul avocatului achitat în toate ciclurile procesuale (fond, cele două cicluri în apel și recurs) de la suma totală de 22.933 RON la 10.000 RON, întrucât raporturile contractuale dintre parte și avocat nu pot fi opuse părții adverse sub toate aspectele, iar onorariul încasat efectiv este prea mare față de complexitatea dosarului.

Cu aplicarea art. 404

2

alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus întoarcerea executării sentinței civile nr. 199 din 19 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Mehedinți și repunerea părților în situația anterioară, în sensul restituirii către pârâtă a sumelor de bani încasate în baza acestei hotărâri.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC C. SA prin administrator judiciar SC D. SPRL,

criticând-o pentru următoarele motive:

Analiza deciziei se face în paralel cu observațiile și concluziile expertului CC., cuprinse în raportul de expertiză din data de 28 august 2015 și cel extins din data de 02 noiembrie 2015, elaborat după deplasarea sa la sediul beneficiarului F.

Efectuarea expertizei la locul unde a fost executată lucrarea a fost necesară și benefică, fiind colectate probe care interpretate corect pot duce la stabilirea adevărului, probe din care arată câteva:

- observații vizuale (fotografii) despre zidăria capetelor de aspirație - din care rezultă că doar la capul de aspirație nr. 1 s-a intervenit asupra întregii zidarii vizibile;

- declarații ale beneficiarului cu privire la lucrările executate la capetele de aspirație din care rezultă că la cap de aspirație nr. 1 mantaua metalică a fost schimbată în totalitate și zidăria refăcută în totalitate;

- documente predate de beneficiar F. din care rezultă că a fost folosită și decontată o cantitate de tablă mult mai mare decât necesarul pentru întreg capul de aspirație nr. 1;

- concluzii și observații ale expertului din care rezultă că la capetele de aspirație nr. 2, 3, 4, 5 și 6 nu a fost schimbată tabla, constatându-se că „au rămas pereții interiori așa cum au fost construiți la prima aplicare" - deci în acest context, conform documentelor din anexa 9, tabla trebuie să se regăsească la capul de aspirație nr 1. Referitor la cantitatea de tabla schimbată la capetele de aspirație, expertul constată în raportul de expertiză că este de 3 ori mai mare decât necesarul de la tot capul de aspirație nr. 1.

Din depozițiile reprezentantului DD. din partea F., cât și din concluziile expertului desemnat - cu redarea acestora - rezultă că mantaua metalică de la cap aspirație 1 a fost schimbată în totalitate, zidăria a fost refăcută în totalitate, iar pereții laterali au fost demolați și refăcuți complet.

Acestea sunt susținute și de documente prezentate de F., din raportul de expertiză din 02 noiembrie 2015, cât și documentele eliberate din arhiva F. din raportul de expertiză de la data de 28 august 2015, din care reiese faptul că au fost decontate și utilizate într-o cantitate mai mult decât suficientă materiale (cărămidă, beton termoixolant și beton refractar) pentru întreaga zidărie de la capul de aspirație nr. 1 în acealași sens sunt și concluziile din raportul de expertiză extins din 02 noiembrie 2015.

În aceste condiții și cum Ia capetele de aspirație 2, 3, 4, 5 și 6 nu a fost înlocuită tabla la pereți, constatându-se starea bună a zidăriei vechi din cărămidă, înlocuirea pereților, conform documentelor din Anexa 9, trebuie să se regăsească la capul de aspirație nr. 1.

Expertul CC. refuză sa exprime o concluzie clară și lasă la aprecierea instanței de a stabili în baza documentelor de Ia dosar, a depozițiilor beneficiarului, a raporturilor de expertiză întocmite dacă la capul de aspirație nr. 1 zidăria a fost refăcută în totalitate, fapt ce ar conduce la concluzia că SC A. SA, prin lucrările efectuate, se încadrează în limitele contractului de licență și ale brevetului de invenție, lucrarea efectuată putând fi considerată ca o nouă aplicare a invenției.

În baza observațiilor din raportul de expertiză, zidăria capului de aspirație nr. 1 a fost refăcută complet, fapt care și în opinia expertului CC. înseamnă o nouă aplicare a invenției (chiar și în cazul unui produs), deci o încălcare a clauzelor din contractul de licență de către pârâta apelantă SC A. SA. Acest lucru reiese din documentele deja existente la dosar, procese-verbale de recepție, situații de plată și alte documente financiar-contabile, din care reiese punerea în operă a unei cantități de materiale (cărămizi, betoane termoizolante și betoane refractare) mai mult decât suficiente - cu referire la probele vizate.

Zidăria protejează carcasa metalică a capului de aspirație la temperaturi înalte, iar la rândul ei carcasa metalică susține zidăria. Cele două carcase metalice și zidăria sunt indisolubil legate. Dacă s-a refăcut carcasa metalică automat s-a refăcut și zidăria în totalitate, pe cale de consecință chiar și în condițiile în care se acceptă că brevetul de invenție protejează un produs în conformitate cu concluzia expertului desemnat, aceasta înseamnă o nouă aplicarea invenției.

Față de toate aceste dovezi ce demonstrează refacerea în totalitate a zidăriei la Capul de aspirație nr. 1, SC A. SA nu are de pus în balanță decât declarația directorului general EE., regăsită în procesul verbal din 12 octombrie 2015 de la sediul F., în care menționează că SC A. SA a efectuat doar lucrări de reparații la bolțile de la Capul de aspirație nr. 1 și 4.

Curtea de Apel Craiova a înțeles șt a interpretat rapoartele de expertiză, ignorând afirmațiile beneficiarului și documentele puse la dispoziție de acesta în sprijinul acestor afirmații, existente la dosar. Confundă adesea „prea mult" cu „prea puțin", analizează o lucrare din punctul de vedere al cantităților de materiale doar observând un proiect și nu antemăsurători, situații de plată, centralizatoare financiare, documente ce au stat la baza recepționarii și decontării lucrării.

Ori, proiectul în cauză se referă la o situație ipotetică ce ar putea apărea în cursul unei reparații și dă o soluție pentru o anumită parte de lucrare. Dacă situația din teren impune o reparație extinsă, cantitățile de materiale fobske se vor regăsi în și numai în situațiile de plată etc, în care vor fi incluse bineînțeles și materialele din proiect, doar dacă au fost executate.

Instanța de apel reține greșit:

- că nu s-au putut face „unele determinări" datorită funcționării cazanului. Cazanul nu funcționa de mai mult de 6 luni și orice determinare care ar mai fi fost necesară pentru lămurirea instanței putea fi solicitată de către aceasta pentru a se putea pronunța în deplină cunoștința de cauză.

- se concluzionează total greșit că „potrivit proiectului, cantitatea de materiale nemetalice nu asigura refacerea completă a zidărie pereților laterali și a mantalei" pentru că proiectantul a apreciat că nu se impune demolarea în zidirii existente, deși se reține corect cantitățile de material (materiale nemetalice) puse în operă de către pârâtă.

Așa cum a arătat, nu se poate ține seama de proiect, în sensul că se face sau nu demolarea, că se reface sau nu zidăria capetelor de aspirație sau altfel de lucrări, proiectul arătând doar soluția în care apare necesitatea refacerii bolții la un cap de aspirație, restul deciziilor asupra a ce lucrări de reparație se execută sunt luate de beneficiar în urma propriilor constatări din teren. Instanța nu se poate raporta la proiect în felul în care a făcut-o în deciziei.

Au arătat de asemenea de mai multe ori, ca și expertul CC. că materialele folosite de pârâtă la lucrare au fost într-o cantitate mult mai mare și nu mai mică așa cum a reținut instanța, deci asigurau cu prisosință refacerea în totalitate a capului de aspirație nr. 1 - cu referire detaliată la dovezile relevante. Se observă că materialele folosite efectiv, decontate, asigură necesarul pentru refacerea totală a cap de aspirație nr. 1.

- că „proiectantul a avut în vedere existența unes „zone noi" și a unei „înzidiri existente", iar cantitatea de materiale metalice previzionată este sub cantitatea necesară (...)".

Asupra acestui punct de vedere al instanței, greșit, folosesc aceeași argumentație ca la punctual anterior, întrucât instanța din nou se raportează la proiectul I., nu specifică de unde rezultă materialele „previzionate” și cele „necesare". Se înțelege din analiza textului că instanța extrage ambele categorii de materiale din proiect, ori nu poți să compari un lucru cu el însuși.

Referitor la partea a 2-a a paragrafului de mai sus, este evident faptul că instanța nu înțelege la ce trebuie să se raporteze concluziile sale și nu înțelege că pârâta a executat lucrările cuprinse în situațiile de lucrări (demolări, zidarii, betoane) pe care nu le vede și care, într-adevăr, includ și lucrări executate după proiect.

- se „concluzionează că pârâta nu a demolat integral nici acest capăt de aspirație (nr. 1), concluzia fiind bazată că prin proiectul lucrării nu s-a prevăzut demolarea aspect rezultat cu claritate și din proiect și din raportul expertului (...)". Concluzia este eronată, instanța apreciind că demolarea trebuia prevăzută în proiect, iar expertul nu se pronunță în raportul său asupra demolării capului de aspirație nr. 1, așa cum se poate observa în raportul de expertiză.

- nerelevant, faptul că „în expertiza de asigurare dovezi nu s-a consemnat că la capul de aspirație nr. 1 s-a schimbat mantaua metalică și că s-a refăcut integral zidăria interioară". Instanța face o constatare față de o expertiză care Ia momentul desfășurării ei trata protejarea unui procedeu, în acest caz fiind suficientă constatarea încălcării unui singur element protejat. Ori, respectiva expertiză a constatat acest lucru și a concluzionat încălcarea drepturilor reclamantei, ce decurgeau din contractul de licență.

În urma expertizei la fața locului s-a constatat că la capul de aspirație nr. 1 s-a lucrat și la pereții laterali și la boltă fără a putea stabili „în concret" lucrările ascunse din spatele părții vizibile (stratul interior) a pereților laterali, pe lungimea bolții.

Cum s-a mai subliniat, operațiunile (demolare, înzidiri, etc.) precum și cantitățile reale sunt regăsite în antemăsurători, situații de plată, centralizatoare financiare și nu în proiect. Cantitățile de materiale din situațiile de lucrări trebuie doar comparate cu cele prevăzute în proiect pentru a putea trage concluzia dacă materialele din situații au fost suficiente pentru refacerea totală a cap de aspirație nr. 1.

În concluzie, se susține că, față de cele prezentate, instanța de apel nu ia în considerare documente importante (situații de lucrări, centralizatoare financiare, documente din care reies cantitățile reale de materiale puse în operă), analizează superficial șl necompetent raportul de expertiza al expertului CC., neținând seama de afirmațiile beneficiarului desemnat chiar de instanța să participe la lucrările expertizei.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și urm. C. proc. civ. și Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.

Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că decizia de apel este supusă căii de atac a recursului, iar art. 302 alin. (1) lit. c) din același cod impune ca prin cererea de recurs să se arate, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de nelegalitate care pot fi formulate sunt reglementase de dispozițiile art. 304 C. proc. civ., din care în cadrul cererii de recurs s-au indicate cele de la pct. 8 și 9.

Motivul de recurs reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. permite cenzurarea unei decizii prin care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neândoielnic al acestuia.

La solicitarea Înaltei Curți de a se indica actului juridic interpretat greșit de către instanța de apel, reprezentantul recurentei reclamante a arătat ca s-a analizat un proiect de execuție, fără a fi avute în vedere situațiile de lucrări care reprezintă starea de fapt.

Or, motivul de recurs invocat vizează un act juridic dedus judecății, ale cărui natura ori înțelesul lămurit și vădit săjie schimbate de instanța de apel, prin interpretarea greșită, a acestuia - ipoteză ce nu se regăsește atât în susținerile reprezentantului recurentei-reclamante la termenul de judecată, cât și în cererea de recurs.

Celălat motiv de recurs invocat, reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are în vedere situațiile în care hotărârea este lipsită de temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Prin cererea de recurs formulată, recurenta reclamantă nu a arătat care sunt dispozițiile legale încălcate sau aplicate greșit de instanța de apel în soluționarea cererii de apel cu care a fost sesizată.

Așa cum rezultă din cererea de recurs, se critică modul de soluționare a cauzei, din perspectiva probatoriului administrat, care fie a fost greșit interpretat, fie a fost omis la soluționarea cauzei de către instanța de apei.

Aceste critici nu se circumscriu nu numai motivului de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., ci oricăruia dintre celelalte motive pe care le reglementează această normă legală - greșita interpretare a probatoriului administrat putea fi cenzurată potrivit pct. 11, abrogat prin art. 1 pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000, iar probatoriul omis a fi analizat potrivit pct. 10, abrogat prin art. 1 pct. 111

1

din O.U.G. nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. l pct. 49 din Legea nr. 219/2005.

Având în vedere și că dezvoltarea criticilor nu face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și să constate nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta SC C. SA prin administrator judiciar SC D. SPRL împotriva deciziei nr. 5567 din data de 18 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosar nr. x/101/2012*.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2016.