ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.12.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3750/2008

HOTĂRÂRE
11.12.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3750/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Maramureș,

secția comercială, prin sentința civilă nr. 553 din 27 februarie 2004, a

respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC M. SRL cu sediul

procesual în București în contradictoriu cu pârâtele SC P.M.I. SRL cu sediul

social în localitatea Câmpulung la Tisa județul Maramureș prin lichidator SC B.C.

SRL Baia Mare și SC A.T. SRL cu sediul social în Baia Mare județul Maramureș.

Judecătorul sindic a

reținut, în principal, că reclamantul cere restituirea de către ambii pârâți a

unui gater sau a unui autocamion susținând că îi aparțin cu titlu de

proprietar. Bunurile s-au aflat cu titlu precar, conform poziției procesuale a

reclamantului, în averea debitorului și greșit au fost vândute ca bunuri ale

debitorului. Cererile reclamantei sunt neîntemeiate, nefiind dovedită

identitatea bunurilor vândute din averea debitorului cu cele dobândite anterior

de reclamant.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 4142 din 15

iunie 2004, a respins, ca nefundat, recursul reclamantei SC M. SRL București

împotriva sentinței civile nr. 553 din 27 februarie 2004 pronunțată de

judecătorul sindic în dosarul nr. 716/2003 al Tribunalului Maramureș.

Ulterior, prin

decizia civilă nr. 1118 din 17 mai 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal, a scos cauza având ca obiect

contestația în anulare formulată de reclamanta SC M. SRL București de pe rolul

acestei instanțe și a trimis-o Curții de Apel Alba Iulia spre competentă soluționare

ca o consecință a strămutării dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție

conform încheierii nr. 2707/10 iunie 2005 din dosarul nr. 967/2005.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr.

2050 din 19 octombrie 2005, a admis contestația în anulare formulată de

reclamanta SC M. SRL București împotriva deciziei civile nr. 4142 din 15 iunie 2004 a Curții de Apel Cluj, a desființat decizia atacată și rejudecând a admis recursul aceleiași

reclamante împotriva sentinței civile nr. 553 din 27 februarie 2004 a Tribunalului Maramureș, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare Tribunalului Alba.

Tribunalul Alba, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 971/ CA din

26 iunie 2007, a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a

reclamantei SC M. SRL și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC P.M.I.

SRL și a admis acțiunea precizată a reclamantei împotriva pârâtelor SC P.M.I. SRL

în faliment, prin lichidator judiciar SC B.C. SRL Baia Mare și SC A.T. SRL Baia

Mare.

S-a constatat

nulitatea absolută a Procesului verbal de lichidare încheiat, la data de 10

decembrie 2003, de lichidatorul judiciar SC B.C. SRL, al pârâtei debitoare SC P.M.I.

SRL în dosarul de faliment nr. 2513/2001 al Tribunalului Maramureș cu

adjudecatara pârâtă SC A.T. SRL cu privire la utilajul banzic de 1200 mm cu cărucior complet și comandă digitală de producție R. reprezentând fierăstrău cu bandă

verticală.

În final, s-a dispus

restabilirea situației anterioare și obligarea pârâtei SC A.T. SRL la predarea

către reclamantă a utilajelor, precum și obligarea pârâtei SC P.M.I. SRL prin

lichidator judiciar la predarea către aceiași reclamantă a autoutilitarei DAC.

S-a reținut, în

fundamentarea acestei soluții, că vânzarea la licitație s-a făcut în frauda

drepturilor reclamantei proprietare, de către pârâta de ordinul 1 pin

lichidatorul judiciar, pe riscul adjudecatarei, existând un caz tipic de

nulitate absolută.

Mai mult,

înscrisurile depuse la dosar au confirmat apărările reclamantei proprietare, în

sensul că autovehiculul DAC se află în posesia pârâtei SC M. SRL.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția comercială, prin decizia comercială nr. 114/ A din 21 decembrie

2007, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâtele SC P.M.I. SRL și

SC A.T. SRL și cererea de aderare la apel formulată de reclamanta SC M. SRL

împotriva sentinței civile nr. 971/ CA din 26 iunie 2007 pronunțată de

Tribunalul Alba, secția comercială și de contencios administrativ, fiind

preluate, în principal toate argumentele instanței de fond.

Împotriva deciziei

comerciale nr. 114/ A din 21 decembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, au promovat recurs pârâtele SC A.T. SRL Baia Mare și SC P.M.I. SRL

prin lichidator judiciar S.Z., Cabinet individual de insolvență, care au

criticat aceiași hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie,

după cum urmează.

Recurenta pârâtă SC A.T.

SRL a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului

și modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului cu schimbarea în

parte a sentinței primei instanțe, respectiv respingerea acțiunii reclamantei,

cu consecința respingerii capetelor de cerere ce vizează constatarea nulității

absolute a procesului verbal de licitație încheiat la data de 10 decembrie

2002.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că deși instanța de apel a reținut

buna credință la cumpărarea prin licitație a gaterului revendicat, totuși a apreciat

că procesul verbal de licitație este lovit de nulitate prin aceea că

lichidatorul a vândut bunul mai devreme de un termen de 20 de zile după ultima

publicație în ziar. S-a realizat astfel o greșită aplicare a legii.

Recurenta-pârâtă SC P.M.I.

SRL, prin lichidator judiciar, a solicitat în temeiul art. 304 pct. 6, 7, 8 și

9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea aceleiași decizii atacate,

în sensul admiterii apelului îndreptat împotriva sentinței civile nr. 971/ CA

din 26 iunie 2007 a Tribunalului Alba, secția comercială și de contencios administrativ,

cu consecința respingerii acțiunii reclamantei. Criticile recurentei au

evidențiat că nu este concludentă stabilirea dreptului de proprietate a SC M. SRL

asupra gaterului revendicat prin expertiza tehnică, care numai a confirmat doar

asemănarea bunurilor vândute cu cele din factură.

Intimata-reclamantă

SC M. SRL a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat, raportat la toate criticile aduse

prin cererile de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a

respinge ca nefondate recursurile pârâtelor pentru următoarele considerente.

Excepția

necompetenței materiale a instanței de fond și de apel invocată de recurenta

pârâtă SC P.M.I. SRL nu este admisibilă, deoarece față de obiectul și natura

litigiului, precum și a momentului soluționării lui nu poate fi atrasă

competența judecătorului sindic.

Atât instanța de fond

cât și cea de apel, printr-o completă și integrală apreciere a probelor, au

stabilit cu rigurozitate adevăratele raporturi juridice dintre părți, cu reala

întindere a drepturilor și obligațiilor așa cum decurg ele din documentația

corect interpretată pe tot parcursul soluționării litigiului de natură comercială.

De remarcat că în

cauză a fost exercitat pe deplin un rol activ al instanței, fiind puse în

discuția părților toate excepțiile invocate, a fost respectat principiul

contradictorialității și în egală măsură al dreptului la apărare, acordate

termene pentru a se lua cunoștință de întâmpinări, precum și amânarea

pronunțării pentru depunerea de note scrise.

Este adevărat că,

potrivit art. 129 pct. 5 C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie,

prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea

adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a

legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. Mai mult, ei

pot ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă

părțile se împotrivesc.

Fără a fi adusă

atingere principiului disponibilității părților în procesul civil, instanța de

fond a pus în vedere lichidatorului judiciar al pârâtei SC P.M.I. SRL să depună

la dosarul cauzei listele de inventariere precum și actele din care rezultă

modalitatea în care a devenit această pârâtă proprietara gaterului vândut prin

licitație. De asemenea, prin încheierea din 20 iunie 2006 au fost încuviințate

obiectivele propuse de reclamantă și pârâta SC P.M.I. SRL prin lichidator judiciar

pentru expertiza tehnică, în scopul identificării utilajului bazic de 1200 mm (gater cu ferăstrău vertical) prin raportare și la facturile existente.

Numai în acest

context probator, s-a reținut, amplu documentat și bine argumentat, în esență,

că la data încheierii procesului verbal de licitație din 10 decembrie 2008

pârâta SC P.M.I. nu era proprietara utilajelor adjudecate de pârâta SC A.T. SRL.

Pentru aceste

rațiuni, urmează a respinge, ca nefondate, recursurile pârâtelor împotriva

deciziei comerciale nr. 114/ A din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Alba Iulia, secția comercială, nefiind îndeplinită nici o exigență din

cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Respinge excepțiile

invocate.

Respinge recursul

declarat de pârâta SC P.M.I. SRL prin lichidat judiciar S.Z., împotriva

deciziei nr. 114/ A din 21 februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Alba

Iulia, secția comercială, ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de pârâta SC A.T. SRL Baia Mare, împotriva aceleiași decizii, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 11 decembrie 2008.

Sursă