ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3097/2009

HOTĂRÂRE
25.11.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3097/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra contestației în anulare de

față,

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3750 din 11 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și

Justiție a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâtele SC A.C.T. SRL

Baia Mare și SC P.M.I. SRL prin lichidator judiciar S.Z. împotriva deciziei nr.

114/A din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia.

Împotriva

acestei decizii a formulat contestație în anulare SC A.C.T. SRL solicitând

admiterea contestației, desființarea deciziei atacate și rejudecarea cauzei cu

consecința admiterii recursului său.

În motivarea contestației sale, în care

indică drept temei de drept art. 318 și art. 319 C. proc. civ., contestatoarea

susține că „din motivarea deciziei date rezultă că instanța de recurs a omis în

totalitate să cerceteze și recursul nostru, pronunțându-se doar asupra

motivelor de casare invocate de către cealaltă recurentă”. Astfel, în recursul

său a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv că

decizia curții de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, constând în

aceea că reține greșit o altă cauză de nulitate a procesului-verbal de

licitație din 10 decembrie 2002, întemeiată pe art. 100 din Legea nr. 64/1995,

iar instanța de recurs a omis din greșeală a se pronunța pe acest motiv de

recurs.

Examinând contestația în anulare prin prisma

motivului invocat și a cerințelor textului legal pe care se întemeiază

contestația, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Prin

decizia atacată de către contestatoare Înalta Curte a examinat motivele de

recurs invocate de ambele recurente-pârâte privind procesul-verbal de licitație

arătându-se în motivare că instanța de apel, prin decizia atacată, „a reținut,

amplu documentat și bine argumentat, în esență, că la data încheierii

procesului-verbal de licitație din 10 decembrie 2008 pârâta SC P.M.I. nu era

proprietara utilajelor adjudecate de pârâta SC A.C.T. SRL”.

Chiar

dacă, în această analiză, instanța de recurs nu face trimitere expresă la

recursul pârâtei SC A.C.T. SRL este evident că a analizat motivul care a fost

invocat și de către aceasta (ca și de cealaltă recurentă) iar în continuare

instanța se pronunță, de această dată în mod expres și cu strânsă legătură cu

motivarea anterioară, într-un mod neechivoc: „Pentru aceste rațiuni, urmează a

respinge ca nefondate recursurile pârâtelor împotriva deciziei comerciale nr. 114/A

din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția

comercială”.

Din

cele de mai sus rezultă că nu ne aflăm în ipoteza invocată de contestatoare și

prevăzută de art. 318 teza a II-a C. proc. civ. respectiv ca instanța de recurs

să fi omis din greșeală să cerceteze motivul de recurs invocat de

contestatoarea-recurentă.

Față de cele arătate Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 320 C.

proc. civ., să respingă contestația în anulare ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2009.

Sursă