ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3097/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3097/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra contestației în anulare de
față,
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 3750 din 11 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și
Justiție a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâtele SC A.C.T. SRL
Baia Mare și SC P.M.I. SRL prin lichidator judiciar S.Z. împotriva deciziei nr.
114/A din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia.
Împotriva
acestei decizii a formulat contestație în anulare SC A.C.T. SRL solicitând
admiterea contestației, desființarea deciziei atacate și rejudecarea cauzei cu
consecința admiterii recursului său.
În motivarea contestației sale, în care
indică drept temei de drept art. 318 și art. 319 C. proc. civ., contestatoarea
susține că „din motivarea deciziei date rezultă că instanța de recurs a omis în
totalitate să cerceteze și recursul nostru, pronunțându-se doar asupra
motivelor de casare invocate de către cealaltă recurentă”. Astfel, în recursul
său a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv că
decizia curții de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, constând în
aceea că reține greșit o altă cauză de nulitate a procesului-verbal de
licitație din 10 decembrie 2002, întemeiată pe art. 100 din Legea nr. 64/1995,
iar instanța de recurs a omis din greșeală a se pronunța pe acest motiv de
recurs.
Examinând contestația în anulare prin prisma
motivului invocat și a cerințelor textului legal pe care se întemeiază
contestația, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
Prin
decizia atacată de către contestatoare Înalta Curte a examinat motivele de
recurs invocate de ambele recurente-pârâte privind procesul-verbal de licitație
arătându-se în motivare că instanța de apel, prin decizia atacată, „a reținut,
amplu documentat și bine argumentat, în esență, că la data încheierii
procesului-verbal de licitație din 10 decembrie 2008 pârâta SC P.M.I. nu era
proprietara utilajelor adjudecate de pârâta SC A.C.T. SRL”.
Chiar
dacă, în această analiză, instanța de recurs nu face trimitere expresă la
recursul pârâtei SC A.C.T. SRL este evident că a analizat motivul care a fost
invocat și de către aceasta (ca și de cealaltă recurentă) iar în continuare
instanța se pronunță, de această dată în mod expres și cu strânsă legătură cu
motivarea anterioară, într-un mod neechivoc: „Pentru aceste rațiuni, urmează a
respinge ca nefondate recursurile pârâtelor împotriva deciziei comerciale nr. 114/A
din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția
comercială”.
Din
cele de mai sus rezultă că nu ne aflăm în ipoteza invocată de contestatoare și
prevăzută de art. 318 teza a II-a C. proc. civ. respectiv ca instanța de recurs
să fi omis din greșeală să cerceteze motivul de recurs invocat de
contestatoarea-recurentă.
Față de cele arătate Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 320 C.
proc. civ., să respingă contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2009.