ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1980/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1980/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC S.R.C. SRL
BUCUREȘTI a chemat în judecată pe pârâta SC F. SA BUCUREȘTI, pentru ca prin
hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată la încheierea unui contract
de vânzare-cumpărare pentru spațiul situat în București.
Prin sentința nr. 1594 din 10
aprilie 2006, tribunalul a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei,
reținând în esență că, reclamanta a formulat inițial cererea de chemare în
judecată ca o cerere în realizarea dreptului, iar ulterior, și-a precizat
acțiunea în sensul unei cereri în constatare, cerere inadmisibilă, în raport de
dispozițiile art. 111 C. proc. civ.
Sentința instanței de fond a fost
apelată de către reclamantă, iar prin decizia nr. 453 din 20 septembrie 2006,
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a anulat ca netimbrat
apelul promovat în cauză.
Împotriva acestei decizii, a
declarat recurs reclamanta SC S.R.C. SRL BUCUREȘTI, iar prin decizia nr. 1434
din 20 aprilie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a
admis recursul, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această soluție,
Înalta Curte a constatat nelegala îndeplinire a procedurii de citare a
reclamantei, pentru termenul din 20 septembrie 2006, când a fost anulat ca
netimbrat apelul acesteia.
În rejudecare, prin decizia nr. 554
din 16 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a
respins ca nefondat apelul reclamantei.
Împotriva deciziei sus menționate a declarat
recurs la data de 29 ianuarie 2008, reclamanta SC S.R.C. SRL BUCUREȘTI.
Ulterior, la data de 31 ianuarie 2008, printr-un memoriu separat, reclamanta a
depus motivele de recurs și în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C.
proc. civ. a solicitat în principal, modificarea în tot a deciziei recurate, în
sensul admiterii apelului și schimbării în tot a sentinței fondului și în
subsidiar, casarea deciziei recurate cu trimiterea spre rejudecare, întrucât
instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Examinând actele și lucrările
dosarului, la termenul din 5 iunie 2008, Înalta Curte a pus în discuția
părților excepția nulității recursului, pentru neîndeplinirea obligației
prevăzută de dispozițiile art. 302
1
alin. (1) lit. c) C. proc. civ.,
raportat la art. 306 alin. (1) același cod.
Astfel, potrivit art. 302
1
alin.
(1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea
nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și
dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un
memoriu separat.
În raport de aceste precizări
prealabile, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost comunicată la 14
ianuarie 2008, iar reclamanta a declarat recursul la data de 29 ianuarie 2008,
iar la data de 31 ianuarie 2008, a depus motivele de recurs, cu depășirea
termenului procedural prevăzut de dispozițiile art. 301 C. proc. civ.,
consecința nerespectării dispozițiilor sus evocate fiind aplicarea sancțiunii
legale a nulității recursului.
Față de aceste considerente,
constatând neîndeplinirea în termen a obligației prevăzută de dispozițiile
legale sus evocate, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 306
alin. (1) C. proc. civ. și va constata nulitatea recursului reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de
reclamanta SC S.R.C. SRL BUCUREȘTI, împotriva deciziei nr. 554 din 16 noiembrie
2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 5 iunie 2008.