ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5264/2004

HOTĂRÂRE
03.12.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5264/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Judecătoria Baia Mare, prin

încheierea nr. 521 din 29 ianuarie 2004, a admis cererea creditoarei SC E.M.

SRL, lichidator al SC C. SRL, prin executorul judecătoresc S.A. împotriva

debitorilor P.G. și M.E. și a încuviințat executarea silită a sentinței nr. 998

din 14 aprilie 2003 a Tribunalului Maramureș, secția comercială în dosarul nr.

828/2003.

Pentru a pronunța această

încheiere, prima instanță a reținut că din actele dosarului rezultă că titlul

executoriu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 269, art. 372, art. 374 și

art. 376 C. proc. civ., astfel încât, a admis cererea, bazându-se pe

dispozițiile art. 373

1

Debitorul P.G. a declarat

apel, solicitând admiterea și pe fond solicitarea în parte a încheierii atacate

în sensul de a fi admisă în parte cererea de executare formulată de creditoarea

În susținerea apelului,

debitorul a arătat că, prin sentința nr. 998 din 14 aprilie 2003 a Tribunalului

Maramureș, a fost obligat în solidar cu M.E. să suporte pasivul debitoarei SC

Mare nu poate să fie vândut la licitație, deoarece a fost achiziționat în baza

Legii nr. 112/1995 și are interdicție de vânzare pe o perioadă de 10 ani. De

asemenea, debitorul P.G. a susținut că bunurile mobile sunt dobândite împreună

cu soția sa și prin urmare, cota parte ce i se cuvine nu poate fi urmărită.

Prin decizia nr. 183 din 25

martie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios

administrativ, a respins apelul declarat de debitorul P.G. și a obligat pe

debitorul apelant la plata sumei de 2.000.000 lei cheltuieli de judecată către

intimatul M.E.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că sentința civilă nr. 998 din 14 aprilie 2003, pronunțată

de Tribunalul Maramureș, secția comercială, este executorie de drept fiind

pronunțată într-o acțiune în răspunderea administratorilor de către judecătorul

sindic în temeiul art. 124 lit. d) și e) din Legea nr. 64/1995 republicată și

constituie titlu executoriu pentru a se proceda la executarea silită conform

art. 372 C. proc. civ., fiind irevocabilă.

Încheierea nr. 521 din 29

ianuarie 2004, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, s-a data de instanța de

executare cu respectarea prevederilor art. 373

1

motivele invocate în apel de către debitor exced cadrului procesual pe care îl

presupune o cerere de încuviințare a executării silite a unui titlu executoriu

în care instanța este îndrituită să examineze existența acestuia, apărările

care pun în discuție modalitatea în care se va face executarea pot face

eventual obiectul unei contestații la executare propriu-zisă, potrivit art. 399

și art. 400

1

Împotriva deciziei nr. 183

din 26 martie 2004 a Curții de Apel Cluj a declarat recurs reclamantul P.G.,

susținând că, potrivit art. 1718 C. civ., oricine este obligat personal, este

ținut a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile și imobile,

prezente și viitoare, că imobilul a fost achiziționat în baza Legii nr.

112/1995, având interdicție de vânzare pe o perioadă de 10 ani, conform art. 7

din contractul nr. 106/1997, și nu poate fi scos la licitație, iar potrivit

art. 336 alin. (7) C. proc. civ., apelul se judecă în camera de consiliu, or

instanța de apel a judecat în ședință publică.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

susținerile recurentului cu

privire la modalitatea în care se va face executarea nu pot fi invocate în

cadrul prezentei cauze, ci ele pot fi motivele unei contestații la executare

propriu zisă potrivit art. 399 și art. 400

1

de fond, precum și instanța de apel au respectat prevederile legale în ce

privește încuviințarea executării silite a sentinței nr. 998 din 14 aprilie

2003 pronunțată de Tribunalul Maramureș.

În ceea ce privește cel de

al doilea motiv de recurs, se constată că prevederile art. 336 pct. 7 C. proc.

civ., referitoare la judecarea apelului, în camera de consiliu, privesc

procedura necontencioasă, or, în speță, judecarea apelului s-a făcut în baza

dispozițiilor art. 282art. 298 C. proc. civ., în ședință publică, cu citarea

părților.

În concluzie, susținerile

recurentului nu pot fi reținute, recursul declarat în cauză este nefondat și

urmează a fi respins.

Respinge

recursul declarat de debitorul P.G. împotriva deciziei nr. 183 din 25 martie

2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 3 decembrie 2004.

Sursă