CASE OF BUTI AND OTHERS v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Enforcement proceedings;Article 6-1 - Access to court;Reasonable time);Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 1 of Protocol No. 1 - Peaceful enjoyment of possessions)
CASE OF BUTI AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2014)
SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE BUTI ȘI ALȚII v. ROMANIA (Aplicații nr. 11472/07, 68568/10, 70670/10, 71506/10 și 2804/12) JUDGMENTUL Această versiune a fost rectificat la 9 februarie 2015 în temeiul articolului 81 din Regulamentul Curții Strasburg 16 decembrie 2014 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale În cazul Buti și alții v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Dragoljub Popović, Iulia Antoanella Motoc, judecători și Marialena Tsirli, secretar adjunct al secțiunii, având deliberat în privat la 25 noiembrie 2014, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cinci cereri (nus. 11472/07, 68568/10, 70670/10, 71506/10 și 2804/12) împotriva României depuse la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale („Convenția”) de cinci cetățeni români. Numele lor și alte detalii, precum și data depunerii și data comunicării guvernului fiecărei cereri sunt specificate în tabelul adăugat. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Catrinel Brumar, al Ministerului Afacerilor Externe. În conformitate cu Protocolul nr. 14, după informarea Guvernului contestat, cererile au fost alocate unui comitet de trei judecători. FACTE CIRCUMSTĂȚII CAUZULUI Cu toate acestea, reclamanții nu au putut obține aplicarea deciziilor în timp util. II. HOTĂRÂREA DOMESTICĂ RELEVANTĂ Dispozițiile și procedurile juridice interne relevante privind executarea hotărârilor finale împotriva autorităților de stat sunt descrise în cazul principal al Fundației Hostel pentru Studenții Bisericii Reformate și Stanomirescu c. România , nos. 2699/03 și 43597/07 §§ 36-40, 7 ianuarie 2014 . Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să se alăture la acestea într-o singură hotărâre. II. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 A CONVENȚIEI ȘI A ARTICOLUL 1 A PROTOCOLULUI nr. 1 Reclamanții au plâns că neexecutarea sau întârziarea executării hotărârilor finale în favoarea lor au încălcat dreptul lor de acces la instanța garantată de art. 6 § 1 din convenție și, de asemenea, dreptul lor la proprietate, astfel cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție. În măsura în care este relevant, aceste articole se citesc după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă ... de către un ... tribunal” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Curtea remarcă că hotărârile din prezentul caz au ordonat autorităților competente să execute diverse obligații în natură sau să plătească reclamanților anumite sume de bani. Curtea a constatat frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în cazurile în care se ridică probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundația Hostel pentru Studenți ai Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată mai sus, § 78, și toate referințele din ea). 10. Jurisprudența sa respectivă se bazează pe principiul conform căruia dreptul la o instanță protejată de art. 6 ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant permite o decizie judiciară finală și obligatorie – crearea unui drept stabilit de plată sau a unor acțiuni luate în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate o „poziție” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părți (a se vedea printre multe alte autorități, Burdov v. Rusia (nu. , nr. 33509/04, §§ 65 și 87, CEDO 2009). 11. După examinarea tuturor materialelor prezentate la aceasta, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritele prezentelor cauze. Prin urmare, luând în considerare complexitatea executării, comportamentul părților și natura atribuirilor, Curtea constată că autoritățile nu au desfășurat toate eforturile necesare pentru aplicarea pe deplin și în timp util a hotărârilor în favoarea reclamanților. 12. Aceste considerații de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în toate cererile. III. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE A CONVENȚIEI 13. Unele dintre reclamante au formulat și alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției. 14. Cu toate acestea, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererilor este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. IV. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” Fundation Hostel for Students of the Reformed Church and Stanomirescu, citat mai sus §§ 90 - 91, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 17. Curtea constată în continuare că Guvernul trebuie să se asigure, prin mijloace adecvate, aplicarea hotărârilor care sunt încă neașteptate. 18. Curtea consideră oportun ca dobânzile implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL UNANIMOUS decide să se alăture cererilor; respinge obiecțiile preliminare ale Guvernului, Declarații admisibil plângerile în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind neexecuția sau întârziarea executării hotărârilor în legătură cu toate cererile și cu restul cererilor inadmisibile; deține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; (a) faptul că Statul pârât asigură, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, executarea hotărârilor care sunt încă în curs; (b) faptul că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat care urmează să fie convertite în moneda națională la rata aplicabilă la data decontare; (c) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 16 decembrie 2014, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Marialena Tsirli Ján Šikuta Președintele adjunct al grefierului nr. Cerere nr. Data introducerii comunicării către Guvern Numele reclamantului Data nașterii Hotărârea internă relevantă Lungimea procedurii de executare art. 41 (EUR) 11472/07 14/02/2007 07/05/2013 Vasile BUTI Hotărârea din 27 martie 2006, Curtea de județ Galați 7 ani și 11 luni Prejudiciu moral: 3.600 Costuri și cheltuieli: 2.000 68568/10 12/11/2010 07/05/2013 Violeta DUMITESCU 05/04/1966 1) Hotărârea din 8 iunie 2007, Curtea de județ Dâmbovița, finală la 30 octombrie 2007; 2) Hotărârea din 11 decembrie 2008, Curtea de județ Dâmbovița, finală la 1 iunie 2009; 3) Decizia din 23 februarie 2012, Curtea județului Dâmbovița, finală la 13 iunie 2012 1) 6 ani și 11 luni în suspensie 2) 3 ani și 3 luni 3) 2 ani și 3 luni în așteptare pagube morale: 4.700 Costuri și cheltuieli: 750 70670/10 18/09/2010 07/05/2013 Constantin STAN [1] 25/06/1944 Decizia din 20 martie 2009, Curtea județului Argeș, finală la 13 ianuarie 2010 4 ani și 8 luni în așteptare Prejudiciu moral: 3.900 Costuri și cheltuieli: - 71506/10 25/11/2010 10/04/2012 Victor MISCHIE 20/09/1958 Hotărârea din 23 decembrie 2009, Curtea de județ București, finală la 11 octombrie 2010 3 ani și 11 luni în așteptare a prejudiciilor morale: 2.100 Costuri și cheltuieli: 50 2804/12 05/12/2011 07/05/2013 S.C. BIT S.A. Hotărârea din 23 februarie 2010, Curtea de județ București, finală în aprilie 2011 3 ani și 5 luni în așteptare [1] Rectificat la 9 februarie 2015: textul a fost „Gheorghe Constantin STAN”