CtEDO 07.04.2015 Auto

CASE OF RASIDESCU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
07.04.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Pecuniary damage - award (Article 41 - Pecuniary damage;Just satisfaction)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF RASIDESCU v. ROMANIA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE RASIDESCU v. ROMANIA (Depunerea nr. 39761/03) JUGUL (Satisfacție echitabilă) STRASBOURG 7 aprilie 2015 FINAL 07/07/2015 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Rasidescu v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca Camera compusă din: Luis López Guerra, Președintele, Ján Šikuta, Dragoljub Popović, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, judecători și Stephen Phillips, grefierul secțiunii, având deliberat în privat la 17 martie 2015, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 39761/03) împotriva României depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de patru resortisanți români, dl Mihai Rasidescu, dl Radu Rasidescu, dna Angelica-Corina Rasidescu și dl Ștefan Mihai Carol Rasidescu (nr. „a patra solicitant”), la 3 noiembrie 2003. Într-o hotărâre pronunțată la 15 septembrie 2009 („Hotărârea principală”), Curtea a considerat că s-a încălcat art. 6 din Convenția ca urmare a neexecuției unei hotărâri finale în favoarea reclamanților și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește drepturile de proprietate ale reclamanților (a se vedea Rasidescu c. România , nr. 39761/03, 15 septembrie 2009). Când al patrulea reclamant, dl Ștefan Mihai Carol Rasidescu, a murit la 25 ianuarie 2015, moștenitorul său, dl Alecsandru Ion Ștefan Rasidescu, a exprimat dorința de a continua procedurile în numele său. Din motive practice, dl Ștefan Mihai Carol Rasidescu va continua să fie menționat în această hotărâre ca „al patrulea reclamant”, deși dl Alecsandru Ion Ștefan Rasidescu este acum considerat ca astfel (a se vedea Dalban v. România [GC], nr. 28114/95, § 1, CEDO 1999 VI și Janowiec și alții c. Rusia [GC], nr. 55508/07 și 29520/09, §§ 97-101, CEDO 2013). În conformitate cu art. 41 din Convenție, reclamanții au solicitat doar satisfacția de prejudiciu material susținute ca urmare a încălcărilor de mai sus. Întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să prezinte, în termen de trei luni, observațiile lor scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge (ibid., punctul 46 și punctul 5 din dispozițiile operative). La 5 martie 2009, trei dintre reclamanți, dl Mihai Rasidescu, dl Radu Radisescu și dna Angelica-Corina Rasidescu, au transferat către părțile private drepturile lor de litigiu, și anume jumătate din bunurile imobiliare solicitate, nu au prezentat nicio creanță în temeiul articolului 41 din Convenție. La 23 iulie 2013, Curtea a invitat aceste părți să prezinte observații actualizate. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Al patrulea reclamant a încercat să obțină echivalentul de o jumătate din valoarea celor două ha de teren, corespunzător cotei sale de moștenire. În observațiile actualizate, reclamantul a susținut că valoarea celor două ha de teren este de 20.440.000 de euro (EUR). Cu toate acestea, el a prezentat un raport actualizat de experți din 27 martie 2014, conform căruia valoarea celor două ha de teren a fost echivalentă cu 6.180.000 EUR. 10. Guvernul a susținut, în argumentele actualizate ale acestora, că noul mecanism care a fost introdus prin Legea nr. 165/2013 constituia un remediu intern eficace și a fost capabil să ofere o reparație suficientă celui de-al patrulea reclamant. Din acest motiv, Guvernul a susținut că al patrulea reclamant nu a scăpat de căile de recurs interne. În orice caz, acestea au prezentat un raport de experți din martie 2014, conform căruia valoarea unui ha de teren a fost echivalentă cu 320.250 EUR. 11. Curtea nu acceptă argumentul Guvernului că cel de-al patrulea reclamant ar trebui să fie acum necesar în această etapă a procedurii, în cazul în care Curții a decis deja cu privire la fondul, să utilizeze noul remediu prevăzut de Legea nr. 165/2013 pentru a solicita repararea daunelor sale (a se vedea Xenides-Arestis c. Turcia (justă satisfacție), nr. 46347/99, § 37, 7 decembrie 2006). 12. Curtea reiterează că, în cazul în care a constatat încălcarea Convenției într-o hotărâre, Statul pârât este sub obligația juridică de a pune capăt acestei încălcări și de a face reparații pentru consecințele sale în așa fel încât să restabilească, în măsura posibilă, situația existentă înainte de încălcare (a se vedea Kozacıoğlu c. Turcia [GC], nr. 2334/03, § 80, 19 februarie 2009). 13. Curtea remarcă, de asemenea, că guvernul nu a prezentat nicio dovadă care să indice că cel de-al patrulea reclamant a recuperat posesie peste o ha de teren sau că a primit o compensație pentru privarea deținerii sale. 14. În consecință, Curtea consideră că returnarea terenurilor pe care le are dreptul, și anume jumătate din cele două ha (a se vedea hotărârea principală, § 21 și punctul 1 din dispozițiile operative), ar pune cel de-al patrulea reclamant, cât mai mult posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care ar fi fost dacă nu ar fi existat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. În consecință, Statul pârât trebuie să permită al patrulea reclamant să ia posesia efectivă a unui ha din terenurile în cauză și să-i furnizeze titlu în ceea ce privește acest teren. În absența acestui lucru, Tribunalul, având în vedere informațiile de la dispoziția acestuia, consideră că Statul pârât trebuie să plătească al patrulea reclamant 750.000 EUR pentru prejudiciu material. 15. Curtea remarcă că cea de-a patra reclamantă nu a solicitat nici o sumă în ceea ce privește prejudiciile morale. 16. Curtea remarcă, de asemenea, că primele trei reclamanți nu au prezentat nici o reclamație pentru o justă satisfacție și, prin urmare, nici o atribuire nu va fi făcută în acest sens. Costuri și cheltuieli 17. Al patrulea reclamant nu a susținut echivalentul costurilor și cheltuielilor suportate în fața instanțelor naționale sau în fața acestei instanțe. Dobânzile implicite 18. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. că statul pârât permite, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, al patrulea reclamant să ia posesia efectivă a unui ha din terenul în cauză și, de asemenea, să fie furnizat un document de titlu pe terenul său; (b) că, în absența unor astfel de acorduri, astfel cum se prevede la litera (a) de mai sus, statul pârât trebuie să plătească patra reclamantului, în aceeași perioadă de trei luni, 750.000 EUR (sapte sute cincizeci de mii de euro) pentru prejudiciu material, care urmează să fie convertite în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil; (c) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului al patrulea pentru satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 7 aprilie 2015, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Stephen Phillips Luis López-Guerra Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă