CASE OF CĂPITAN AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Enforcement proceedings;Article 6-1 - Access to court);Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 1 of Protocol No. 1 - Peaceful enjoyment of possessions)
CASE OF CĂPITAN AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2015)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (
www.csm1909.ro
) și al Institutului European din România” (
www.ier.ro
). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document
was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (
www.csm1909.ro
) and the European Institute of Romania (
www.ier.ro
). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
SECȚIA A TREIA
HOTĂRÂREA
din 19 mai 2015
În Cauza Căpitan și alții împotriva României
(Cererile nr. 16497/06, 43943/06, 5579/07, 35907/07, 30448/08, 32241/08, 43154/08, 1411/09, 3044/09, 16199/09, 29686/09, 23802/10, 43022/10, 1799/11 și 65420/11)
Strasbourg
Prezenta hotărâre este definitivă.
Aceasta poate suferi modificări de formă.
În Cauza Căpitan și alții împotriva României,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într-o cameră compusă din Ján Šikuta,
președinte
,
Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda,
judecători
,
și Marialena Tsirli, grefier adjunct de secție
,
după ce a deliberat în camera de consiliu, la 21 aprilie 2015,
pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:
PROCEDURA
La originea cauzei se află cincisprezece cereri (nr. 16497/06, 43943/06, 5579/07, 35907/07, 30448/08, 32241/08, 43154/08, 1411/09, 3044/09, 16199/09, 29686/09, 23802/10, 43022/10, 1799/11 și 65420/11) îndreptate împotriva României, prin care două societăți comerciale de drept românesc și paisprezece resortisanți români au sesizat Curtea, în temeiul art.
34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). Numele acestora și alte detalii, precum și data depunerii fiecărei cereri sunt menționate în tabelul anexat.
Guvernul român („Guvernul”)
a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Catrinel Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În conformitate cu Protocolul nr. 14, după informarea guvernului pârât, cererile au fost repartizate unui comitet format din trei judecători.
ÎN FAPT
I. Circumstanțele cauzelor
La datele menționate în tabelul anexat, instanțele interne au pronunțat decizii potrivit cărora reclamanții aveau dreptul la anumite sume și/sau dreptul de a beneficia de anumite acțiuni întreprinse în favoarea lor de autoritățile statului. Cu toate acestea, reclamanții nu au putut obține în timp util punerea în executare a deciziilor pronunțate.
II. Dreptul intern relevant
Dispozițiile legale interne relevante și procedurile referitoare la executarea hotărârilor judecătorești definitive împotriva autorităților statului sunt descrise în cauza-pilot
Fundația de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu împotriva României
(nr. 2699/03 și 43597/07, pct. 36-40, 7 ianuarie 2014).
ÎN DREPT
I. Conexarea cererilor
Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră că este adecvată conexarea acestora într-o singură hotărâre.
II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1
Reclamanții s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în favoarea lor le-a încălcat dreptul de acces la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, și, de asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul 1 la Convenție. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc după cum urmează:
Art.
6
„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instanță [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil [...]”
Art. 1 din Protocolul nr. 1
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor.”
Curtea observă că hotărârile în speță dispuneau ca autoritățile competente să execute diferite obligații în natură sau să plătească reclamanților anumite sume de bani.
Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 § 1 din Convenție și ale art.
1 din Protocolul nr.
1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu,
Fundația de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu
, citată anterior, pct.
78, și toate referințele din aceasta).
Jurisprudența sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanță, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie – care dă naștere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acțiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părți [a
se
vedea, printre multe alte autorități,
Burdov împotriva Rusiei (nr. 2)
, nr. 33509/04, pct.
65 și
87, CEDO
2009].
După ce a examinat toate probele care i-au fost prezentate, Curtea nu a identificat niciun fapt și niciun argument care să poată conduce la o altă concluzie privind admisibilitatea și fondul în cauzele prezente.
Prin urmare, ținând seama de complexitatea procedurilor de executare, comportamentul părților și natura reparațiilor, Curtea constată că autoritățile nu au depus toate eforturile necesare pentru a executa pe deplin și în timp util hotărârile pronunțate în favoarea reclamanților.
Considerentele anterioare sunt suficiente pentru a-i permite Curții să concluzioneze că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în cazul tuturor cererilor.
III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenției
Reclamanții din
cererile nr. 35907/07, 1411/09, 3044/09 și 29686/09 au formulat și alte plângeri în temeiul a diferite articole din Convenție.
Totuși, în lumina tuturor elementelor de care dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele invocate, Curtea constată că acestea nu indică nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților prevăzute în Convenție sau în protocoalele la aceasta.
Rezultă că această parte a capetelor de cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art.
35 §
3 și art.
35 §
4 din Convenție
.
IV. Cu privire la aplicarea art. 46 și art. 41 din Convenție
A. Art. 46 din Convenție
Art.
46 din Convenție prevede:
“1. Înaltele părți contractante se obligă să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții, pronunțate în cauzele în care sunt părți.
Hotărârea definitivă a Curții este transmisă Comitetului miniștrilor, care supraveghează executarea ei.”
Având în vedere concluziile sale cu privire la art. 46 din Convenție în cauza
Fundația de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu
(citată anterior, pct. 75-84), Curtea consideră că Guvernul trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, punerea în executare deplină a hotărârilor care sunt încă neexecutate.
B. Art. 41 din Convenție
Art.
41 din Convenție prevede:
„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă”.
Atunci când stabilește sumele care urmează să fie acordate în temeiul acestei dispoziții, Curtea trebuie să țină seama de faptul că unii reclamanți (a se vedea cererile nr. 30448/08, 43154/08, 16199/09 și 23802/10) nu au prezentat cereri pertinente de acordare a unei reparații echitabile, în timp ce altele (a se vedea cererile nr. 16497/06, 5579/07, 32241/08, 3044/09 și 43022/10) fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecată, fie nu au prezentat documente justificative relevante.
Având în vedere documentele pe care le are la dispoziție și jurisprudența în materie (a
se
vedea
Fundația de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu
, citată anterior, pct. 90-91), Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanților, în ceea ce privește prejudiciul moral și cheltuielile de judecată, sumele menționate în tabelul anexat.
Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive,
în unanimitate,
CURTEA:
decide
să conexeze cererile;
declară
admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 § 1 și al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în ceea ce privește neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile și inadmisibile cererile nr. 35907/07, 1411/09, 3044/09 și 29686/09;
hotărăște că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție;
hotărăște
(a) că statul pârât trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, punerea în executare deplină a hotărârilor care sunt încă neexecutate;
(b) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele menționate în tabelul anexat, care trebuie convertite în moneda națională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății;
c) că, de la expirarea termenului menționat de trei luni și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale;
respinge
cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere.
Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 19 mai 2015, în temeiul art.
77
§
2 și art.
77
din Regulamentul Curții.
PREȘEDINTE
Grefier adjunct
JÁN ŠIKUTA
Marialena Tsirli
ANEXĂ
Nr.
Nr.
cererii și data introducerii
Numele reclamantului
data nașterii
Decizia internă relevantă
Durata procedurii de executare
Art. 41
(EUR)
16497/06
17/03/2006
Marcel Ioan CĂPITAN
08/01/1963
Decizia din 12 martie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia
10 ani și 10 luni
pendinte
Prejudiciu moral: 3 600
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
43943/06
19/07/2006
Cosmin Adrian ENE
30/07/1971
Decizia din 11 octombrie 2004, Judecătoria București
3 ani și 8 luni
Prejudiciu moral: 1 778
Cheltuieli de judecată: 150
5579/07
13/12/2006
Nicolae TOADER
13/11/1952
Decizia din 15 martie 2005, Tribunalul Prahova
2 ani și 5 luni
Prejudiciu moral: 1 600
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
35907/07
08/08/2007
Viorica GHILAȘ
04/04/1948
Decizia din 2 noiembrie 1998, Curtea de Apel București
10 ani și 5 luni
Prejudiciu moral: 3 600
Cheltuieli de judecată: 300
30448/08
13/06/2008
Tinca ALEXANDRU
21/04/1943
Decizia din 2 noiembrie 1998, Curtea de Apel București
10 ani și 5 luni
Prejudiciu moral: nicio sumă
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
32241/08
24/06/2008
Sylvia LEIBOVICI
22/04/1936
Decizia din 15 martie 2005, Judecătoria București,
pronunțată definitiv la 22 septembrie 2005
5 ani și 8 luni
Prejudiciu moral: 4 700
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
43154/08
02/09/2008
S.C. PROSIM S.R.L.
26/07/1996
Decizia din 29 septembrie 2006, Judecătoria București,
pronunțată definitiv la 9 februarie 2007
7 ani și 11 luni
pendinte
Prejudiciu moral: nicio sumă
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
1411/09
22/12/2008
S.C. KYO INC S.R.L.
Decizia din 3 august 2007, Tribunalul Satu Mare
1 an și 4 luni
Prejudiciu moral: 600
Cheltuieli de judecată: 250
3044/09
23/12/2008
Adrian Alexandru NICULESCU
Decizia din 11 aprilie 2006, Curtea de Apel București
pronunțată definitiv la 26 ianuarie 2007
8 ani
pendinte
Prejudiciu moral: 4 700
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
16199/09
17/03/2009
Romeo Viorel POPESCU
24/08/1939
Sandina DINCĂ
07/09/1949
a) decizia din 2 noiembrie 2006, Curtea de Apel Ploiești
b) decizia din 11 mai 2007, Tribunalul Prahova,
pronunțată definitiv la 18 septembrie 2007
8 ani și 2 luni
pendinte
7 ani și 4 luni
pendinte
Prejudiciu moral: nicio sumă
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
29686/09
24/05/2009
Ioan HANDREA
03/07/1961
Decizia din 22 mai 2008, Curtea de Apel Cluj,
pronunțată definitiv la 3 decembrie 2008
6 ani și o lună
pendinte
Prejudiciu moral: 2 500
Cheltuieli de judecată: 500
23802/10
21/04/2010
Ioan PETRACHI
13/07/1937
Decizia din 3 decembrie 2008, Tribunalul Iași
pronunțată definitiv la 16 martie 2009
2 ani și 4 luni
Prejudiciu moral: nicio sumă
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
43022/10
16/06/2010
Florian SÎRBU
09/08/1971
Decizia din 11 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție.
2 ani și 6 luni
Prejudiciu moral: 2 000
Cheltuieli de judecată: nicio sumă
1799/11
06/12/2010
George Laurențiu PREDA
22/11/1971
Decizia din 13 aprilie 2009, Judecătoria Târgu Jiu,
pronunțată definitiv la 19 mai 2009
5 ani și 8 luni
pendinte
Prejudiciu moral: 3 600
Cheltuieli de judecată: 430
65420/11
06/10/2011
Alexandru BĂDULESCU
12/06/1948
Decizia din 16 octombrie 2007, Judecătoria București,
pronunțată definitiv la 21 martie 2008
3 ani și 4 luni
Prejudiciu moral: 2 300
Cheltuieli de judecată: 1 070