CASE OF AKULIN AND OTHERS v. RUSSIA

CASE OF AKULIN AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2016)

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE AKULIN ȘI ALȚII v. RUSIA (Aplicații nr. 14313/07, 28826/07, 34975/07, 5638/09, 29575/09, 66628/09, 75503/10, 4301/11 și 9924/11) HOTĂRÂREA STRASBOURG 22 martie 2016 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Akulin și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), în calitate de comitet compus din: Helena Jäderblom, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având deliberat în privat la 1 martie 2016, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în nouă cereri (nus. 14313/07, 28826/07, 34975/07, 5638/09, 29575/09, 66628/09, 75503/10, 4301/11 și 9924/11) împotriva Federației Ruse depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de nouă resortisanți ruși („reclamanții”). Numerele cererii, datele depunerii cererilor și datele comunicării acestora, numele reclamanților, detaliile personale ale acestora și numele reprezentanților lor juridici, precum și informațiile referitoare la hotărârile interne relevante sunt prezentate în apendice. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții au susținut că au fost condamnați pentru infracțiuni de droguri în urma capcanării de către poliție în încălcarea articolului 6 din Convenție. La 17 iunie 2014, cererile au fost comunicate Guvernului. În aceeași dată, Curtea a informat Guvernul că problemele ridicate de aceste cereri sunt deja subiecte de bine. Curtea a stabilit jurisprudența Curții, că Curtea a avut în vedere să le atribuie unui comitet de trei judecători și că observațiile nu au fost solicitate, ci că guvernul ar putea să le prezinte în cazul în care acestea doresc. La 10 octombrie 2014, Guvernul a prezentat observații în cazul dlui Sheguta, dl Baranov și dl Vasilyev (depunerea nr. 28826/07, 34975/07 și 4301/11). La 6 aprilie 2015, dl Ismaylov (depunerea nr. 75503/10) a murit. Într-o scrisoare din 21 aprilie 2015, soția reclamantului, dna Shirina, și-a exprimat dorința de a continua cererea în numele soțului defunt. Prin scrisoarea din 24 iunie 2015, Guvernul nu a fost de acord, declarând că acțiunea în fața Curții cu privire la dl Ismaylov ar trebui întreruptă din cauza morții sale și că soția sa nu a avut un interes legitim suficient pentru a justifica examinarea în continuare a cauzei. Reclamanții au fost fiecare vizați în operațiunile sub acoperire efectuate de poliție sub forma unui test de achiziție de droguri în conformitate cu secțiunea 7 și 8 din Legea privind activitățile de căutare operațională din 12 august 1995 (nr. 144-FZ). Aceste operațiuni au condus la condamnarea lor penală pentru traficul de droguri. Reclamanții nu sunt de acord cu condamnarea lor și au susținut că poliția le-a încurajat să comită infracțiuni legate de droguri. II. HOTĂRÂREA DOMESTICĂ RELEVANTĂ 10. Legea internă relevantă care reglementează utilizarea operațiunilor sub acoperire în timpul material este rezumat în hotărârile Curții în cazul Lagutin și alții c. Rusia (n. 6228/09, 19123/09, 19678/07, 52340/08 și 7451/09, 24 aprilie 2014); Veselov și alții c. Rusia (n. 23200/10, 24009/07 și 556/10, 2 octombrie 2012); Bannikova Rusia (n. 18757/06, 14 octombrie 2010); Vanyan c. Rusia (n. 53203/99, 15 decembrie 2005); și Khudobin c. Rusia (n. 59696/00, CEDH 2006 XII (extracte)). DREPTUL LOCUS STANDI al MS SHIRINA (n. 75503/10) 11. Curtea ia act de moartea dlui Ismaylov și de dorința văduvăi sale de a continua procedurile inițiate. 12. Curtea reiterează că, în cazul în care un reclamant moare în timpul examinării unei cauze, moștenitorii săi pot, în principiu, să urmărească cererea în numele său (a se vedea Ječius c. Lituania) , nr. 34578/97, § 41, CEHR 2000-IX). Reafirma, de asemenea, că în mai multe cazuri în care reclamanții au murit în cursul procedurii, a luat în considerare declarațiile moștenitorilor sau a membrilor familiei apropiate care își exprimă dorința de a continua procedura în fața Curții (a se vedea Latif Fuat Öztürk c. Turcia , nr. 54673/00 , § 27, 2 februarie 2006, și Hanbayat c. Turcia . În acest caz, Curtea consideră că, în afară de exprimarea explicită a dorinței de a face acest lucru, văduva reclamantului are un interes suficient de legitim de urmărire a procedurii în numele său, având în vedere că plângerile formulate de dl Ismaylov se referă la defectele identificate anterior de Curte în dreptul rusesc și la practicile privind operațiunile sub acoperire (a se vedea Veselov și alții , §§ 126-27, citat mai sus) și, în acest sens, depășesc interesul individual al cazurilor reclamantelor. 13. Prin urmare, Curtea consideră că văduva dlui Ismaylov are dreptul să continue prezenta procedură în locul reclamantului. În consecință, respinge obiecția Guvernului că procedura ar trebui întreruptă. II. În conformitate cu art. 42 § 1 din Regulamentul Curții, Curtea decide să se alăture cererilor, având în vedere că acestea se referă la fapte similare și susțin chestiuni identice în temeiul Convenției. III. VIOLAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 din CONVENȚIA 15. Reclamanții se plângeau că au fost condamnați în mod injust pentru infracțiunile de droguri pe care le-au fost invitați de poliție să le comite și că motivul lor de capcană nu a fost examinat în mod corespunzător în cadrul procedurii interne, în încălcarea articolului 6 din convenție, care spune după cum urmează: „În decizia de a ... orice acuzație penală împotriva lui, toată lumea are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” Admisibilitate 16. Guvernul a susținut că plângerile dlui Sheguta, dlui Baranov și dlui Vasilyev (denumite în continuare: 28826/07, 34975/07 și 4301/11) ale agentului provocator sunt manifestamente nefondate și, de asemenea, că dl. 17. Observațiile Guvernului au fost transmise reclamanților de mai sus, care nu au prezentat nicio observație. 18. Având în vedere argumentele guvernului și documentele din față, Curtea constată că dl Sheguta, dl Baranov și dl Vasilyev au formulat un agent prima facie provocator. Președintele Tribunalului privind operațiunile sub acoperire de droguri în Rusia (a se vedea punctele 10 și 21 de mai sus) și că dl Vasilyev a adus suficiente acuzații clare și specifice de capcană de poliție în fața instanțelor interne. În consecință, Curtea respinge obiecțiile guvernului cu privire la admisibilitatea dlui Sheguta, dl. 19. Curtea constată, de asemenea, că plângerile referitoare la capcană de către poliție aduse de celelalte șase reclamante în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție nu sunt în mod evident bolnave întemeiat în sensul art. 35 § 3 lit. (a) din Convenție, menționând, de asemenea, că acestea nu sunt inadmisibile din alte motive. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. Curtea reiterează că absența în sistemul juridic rus al unei proceduri clare și previzibile de autorizare a achizițiilor de test rămâne o problemă structurală care expune reclamanții la acțiuni arbitrare de către poliție și împiedică instanța internă să efectueze o revizuire judiciară eficace a motivelor de capcană ale acestora (a se vedea Lagutin și alții , § 134, Veselov și alții §§ 126-27, amândoi citați mai sus).Acesta cauze sunt identice cu celelalte cazuri ruse de capcană, în care Curtea a constatat în mod constant încălcări din cauza deficiențelor din procedura existentă de autorizare și administrare a achizițiilor de teste de droguri (a se vedea Lebedev și alții c. Rusia, nr. 250/07, 43089/07, 48809/07, 52271/07 și 54706/07, §§§ 12-16, 30 aprilie 2015, și Yeremtsov și alții c. Rusia , nos. 20696/06, 22504/06, 41167/06, 6193/07 și 18589/07, §§ 17-21, 27 noiembrie 2014; Lagutin și alții Veselov și alții; Vanyan și Khudobin , toate menționate mai sus). 22. Curtea nu consideră niciun motiv să se îndepărteze de concluziile sale anterioare cu privire la această chestiune și consideră că procedura penală împotriva tuturor nouălor reclamante era incompatibilă cu noțiunea de proces echitabil. Având în vedere jurisprudența sa bine stabilită în acest sens, Curtea consideră că a existat o încălcare a articolului 6 din convenție în ceea ce privește fiecare dintre nouă reclamante. IV. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 23. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a protocolelor sale, și dacă legea internă a Înălțimei Parte contractanți în cauză permite doar repararea parțială, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Prejudiciu material daune 24. Reclamanții au solicitat următoarele sume în ceea ce privește daunele pecuniare: dl Akulin – 955.645 Rubles rus ((RUB) aproximativ 13.000 euro (EUR)); dl Sheguta – 54.784 EUR; dl Baranov – 60.500 EUR; dl Glazunov – RUB 3.522.372 EUR (aproximativ 47.000 EUR); dl Ismaylov – 11.884 EUR; dl Kosolapov – RUB 1.629.287 EUR (aproximativ 22.000 EUR). 25. dl Vasilyev nu a prezentat nici o cerere de satisfacție. 26. Guvernul a susținut că reclamanții nu au justificat afirmațiile lor în ceea ce privește daunele pecuniare. 27. Curtea nu discernește nicio legătură cauzală între încălcarea constatată și daunele pecuniare presupuse; de aceea respinge aceste afirmații. Prejudiciu moral 28. Reclamanții au susținut următoarele sume în ceea ce privește daunele nepecuniare: dl Akulin – 80.000 EUR; Dl Sheguta – 100.000 EUR; dl Baratov – 50.000 EUR; dl Pecherskikh – 100.000 EUR; dl Zheludkov – 5.000 EUR; dl Glazunov – 2.000.000 EUR; dl Ismaylov – 50.000 EUR; dl Kosolapov – 450.000 RUB (aproximativ 6,000 EUR). 29. Guvernul a susținut că afirmațiile reclamanților în ceea ce privește daunele nepecuniare nu erau justificate și excesive. 30. Curtea consideră că, în acest caz, o atribuire justă de satisfacție trebuie să ia în considerare faptul că reclamanții nu au avut un proces echitabil deoarece au fost condamnați pentru infracțiuni de droguri invocate de poliție în încălcarea articolului 6 din Convenție. Prejudiciu material ca urmare a încălcării drepturilor lor. Cu toate acestea, sumele reclamate de către solicitanți par a fi excesive. Facerea evaluării sale pe bază echitabilă, Curtea acordă 3000 EUR în ceea ce privește daunele nepecuniare pentru fiecare dintre solicitanți, cu excepția dlui Vasilyev, plus orice impozit care poate fi impugnabil pe această sumă. Costuri și cheltuieli 1) dl Akulin, dl GLAZUnov, dl Ismaylov și dl Kosolapov (depunerii nr. 14313/07, 66628/09, 75503/10 și 9924/11) 31. Dl Akulin a susținut RUB 15.035.86 (aproximativ 200 EUR), dl Glazunov a solicitat 9.600 EUR, dl Ismaylov a solicitat 6.000 EUR și dl Kosolapov a solicitat RUB 175.000 (aproximativ 2.400 EUR) în costuri și cheltuieli juridice. Guvernul a susținut că reclamanții nu și-au justificat cererea în ceea ce privește costurile și cheltuielile. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea (a se vedea Khoroshenko c. Rusia [GC], nr. 41418/04, § 159, CEDH În ceea ce privește jurisprudența sa și documentele în posesia sa, Curtea acordă 200 EUR dlui Akulin și 1000 EUR fiecare dlui Glazunov, dlui Ismaylov și dlui Kosolapov în ceea ce privește costurile și cheltuielile. Dl Sheguta (depunerea nr. 28826/07) 35. Dl Sheguta a solicitat 1 405 EUR în costuri și cheltuieli juridice. Cu toate acestea, veniturile pe care le-a prezentat au confirmat doar 55 EUR din sumele solicitate. 36. Guvernul a susținut că reclamantul nu și-a justificat cererea în ceea ce privește costurile și cheltuielile. 37. Respectând jurisprudența sa și documentele în posesia sa, Curtea conferă 55 EUR dlui Sheguta în ceea ce privește costurile și cheltuielile. Dl Baranov (depunerea nr. 34975/07) 38. Dl Baranov a solicitat 15.000 EUR în costuri și cheltuieli juridice; el nu a prezentat nici o chitanță în sprijinul cererii sale. 39. Guvernul a susținut că reclamantul nu a justificat reclamația sa în ceea ce privește costurile și cheltuielile. 40. În acest caz, având în vedere faptul că a avut loc jurisprudența sa și documentele în posesia sa, Curtea nu va acorda nicio atribuire dlui Baranov sub acest cap. Dl Pecherskikh, dl Zheludkov și dl Vasilyev (depunerea nr. 5638/09, 29575/09 și 4301/11) 41. Dl Pecherskikh, dl Zheludkov și dl Vasilyev nu au solicitat niciun cost juridic și cheltuieli. Dobânzile implicite 42. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, susține că dna Shirina are posibilitatea de a continua procedurile în locul dlui Ismaylov; decide să se alăture cererilor; declară plângerile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind condamnarea reclamanților pentru infracțiuni penale care au fost invocate de poliție admisibile; că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție în ceea ce privește toate reclamanții; deține (a) că statul contestat trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare: (i) 3000 EUR (trei mii de euro) pentru fiecare dintre reclamanți, cu excepția dlui Vasilyev, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește daunele nepecuniare; (ii) 200 EUR (două sute de euro) pentru dl Akulin, 1000 EUR (o mie de euro) fiecare pentru dl Glazunov, dl Ismaylov și dl Kosolapov și 55 EUR (cinci și cinci euro) către dl Sheguta în ceea ce privește costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care poate fi taxat reclamanților cu privire la aceste sume. (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptată în limba engleză, și notificată în scris la 22 martie 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Marialena Tsirli Helena Jäderblom Președintele adjunct al grefierului APENDIX nr. Cerere nr. Data introducerii și comunicării Denumirea reclamantului, data nașterii și locul reședinței Reprezentat prin hotărârea finală 14313/07 Akulin c. Rusia 01/03/2007 17/06/2014 Dl Sergey Vitalievich AKULIN 25/02/1979 Ivanovo 1. Curtea de district Ivanovo din regiunea Ivanovo, 9 noiembrie 2006; 2. Curtea regională Ivanovo, 14 decembrie 2006. 28826/07 Sheguta c. Rusia 18/05/2007 17/06/2014 Dl Sergey Nikolayevich SHEGUTA 29/07/1971 Syktyvkar dna Lyubov Nikolayevna SHEGUTA 1. Curtea de oraș Syktyvkar din regiunea Komi, 26 octombrie 2006; 2. Curtea Supremă a Republicii Komi, 5 decembrie 2006. 34975/07 Baranov c. Rusia 06/07/2007 17/06/2014 dl Valeriy Vladimirovich BARANOV 17/12/1982 Ivanovo 1. Curtea de district Frunzenskiy, 21 februarie 2007; 2. Curtea Regională Ivanovo, 3 aprilie 2007. 5638/09 Pecherskikh c. Rusia 11/09/2008 17/06/2014 dl Valeriy Nikolayevich PECHERSKIKH 10/10/1969 Ulyanovsk 1. Curtea de district Zasiyazhskiy din Ulyanovsk, 30 ianuarie 2008; 2. Curtea Regională Ulyanovsk, 12 martie 2008. 29575/09 Zheldukov c. Rusia 08/04/2009 17/06/2014 Dl Sergey Vyacheslavovich ZHELUDKOV 31/10/1978 Kudymkar, regiunea Perm 1. Curtea de oraș Kudimkarskiy din regiunea Perm, 17 noiembrie 2008; 2. Curtea Regională Perm, 23 decembrie 2008. 66628/09 Glazunov c. Rusia 25/11/2009 17/06/2014 Dl Igor Yuryevich GLAZUNOV 24/12/1984 Ussuriysk, regiunea Primorsk 1. Tribunalul Orașului Ussuriyskiy din regiunea Primorsk, 19 martie 2009; 2. Tribunalul Regional Primorsk, 26 mai 2009. 75503/10 Ismaylov v. Rusia 29/11/2010 17/06/2014 Dl Konstantin Fuadovich ISMAYLOV 29/07/1973 Reclamantul a murit la 6 aprilie 2015. Dna Yuliya Vilenovna SHIRINA 1. Tribunalul Districtului Leningrad din Kaliningrad, 5 mai 2010. 2. Curtea Regională Kaliningrad, 13 iulie 2010. 4301/11 Vasiliev v. Rusia 30/12/2010 17/06/2014 Dl Valeriy Vyacheslavovich VASILYEV 08/01/1984 Astrakhan 1. Curtea de district Narimanovskiy din Astrakhan, 6 octombrie 2010; 2. Curtea Regională Astrakhan, 2 decembrie 2010. 9924/11 Kosolapov v. Rusia 18/01/2011 17/06/2014 Dl Denis Valerievich KOSOLAPOV 21/05/1979 Astrakhan 1. Curtea de district Sovetskiy din Astrakhan, 12 octombrie 2010; 2. Curtea Regională Astrakhan, 2 decembrie 2010.

THIRD SECTION

CASE OF

AKULIN AND OTHERS v. RUSSIA

(Applications nos. 14313/07, 28826/07, 34975/07, 5638/09, 29575/09, 66628/09, 75503/10, 4301/11 and 9924/11)

JUDGMENT

STRASBOURG

22 March 2016

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Akulin and Others v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Helena Jäderblom,

President,

Dmitry Dedov,

Branko Lubarda,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 1 March 2016,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in nine applications (nos.

14313/07, 28826/07, 34975/07, 5638/09, 29575/09, 66628/09, 75503/10, 4301/11 and 9924/11) against the Russian Federation lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by nine Russian nationals, (“the applicants”). The application numbers, the dates of lodging the applications and the dates of their communication, the applicants’ names, their personal details and the names of their legal representatives, as well as the information concerning the relevant domestic judgments, are set out in the Appendix.

2.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation to the European Court of Human Rights.

3.

The applicants each alleged that they had been convicted of drug offences following entrapment by the police in violation of Article 6 of the Convention.

4.

On 17 June 2014 the applications were communicated to the Government. On the same date the Court informed the Government that the issues raised by these applications are already the subject of well

‑

established case-law of the Court, that the Court envisaged assigning them to a Committee of three judges and that the observations were not requested but the Government could submit them if they so wished.

5.

On 10 October 2014 the Government submitted observations in the cases of Mr Sheguta, Mr Baranov and Mr Vasilyev (application nos.

28826/07, 34975/07 and 4301/11).

6.

On 6 April 2015 Mr Ismaylov (application no. 75503/10) died. In a letter of 21 April 2015 the applicant’s wife, Ms Shirina, expressed her wish to pursue the application on her late husband’s behalf.

7.

By a letter of 24 June 2015 the Government disagreed, stating that the proceedings before the Court in respect of Mr Ismaylov should be discontinued because of his death, and that his wife did not have a sufficient legitimate interest to justify further examination of the case.

THE FACTS

I.

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

8.

The applicants were each targeted in undercover operations conducted by the police in the form of a test purchase of drugs under sections 7 and 8 of the Operational-Search Activities Act of 12 August 1995 (no. 144-FZ). Those operations led to their criminal conviction for drug dealing.

9.

The applicants disagreed with their conviction and argued that the police had incited them to commit drug-related offences.

II.

RELEVANT DOMESTIC LAW

10.

The relevant domestic law governing the use of undercover operations at the material time is summed up in the Court’s judgments in the cases of

Lagutin and Others v. Russia

(nos. 6228/09, 19123/09, 19678/07, 52340/08 and 7451/09, 24 April 2014);

Veselov and Others v.

Russia

(nos.

23200/10, 24009/07 and 556/10, 2 October 2012);

Bannikova

v.

Russia

(no. 18757/06, 14 October 2010);

Vanyan

v. Russia

(no. 53203/99, 15

December 2005); and

Khudobin

v. Russia

(no. 59696/00, ECHR 2006

‑

XII (extracts)).

THE LAW

I.

LOCUS STANDI

OF MS SHIRINA (application no. 75503/10)

11.

The Court takes note of the death of Mr Ismaylov and of the wish of his widow to pursue the proceedings he had initiated.

12.

The Court reiterates that where an applicant dies during the examination of a case, his or her heirs may in principle pursue the application on his or her behalf (see

Ječius v. Lithuania

, no. 34578/97, § 41, ECHR 2000-IX). It further reiterates that in a number of cases in which applicants have died in the course of the proceedings, it has taken into account the statements of their heirs or close family members expressing their wish to pursue the proceedings before the Court (see

Latif

Fuat

Öztürk

v. Turkey

, no. 54673/00, § 27, 2 February 2006, and

Hanbayat v. Turkey

, no. 18378/02, § 20, 17 July 2007). In the present case, the Court considers that apart from explicitly expressing her wish to do so, the applicant’s widow has a sufficient legitimate interest in pursuing the proceedings on his behalf, given that the complaints brought by Mr

Ismaylov concern the defects identified previously by the Court in Russian law and practice on undercover operations (see

Veselov and Others

, §§ 126-27, cited above) and as such, they transcend the individual interest of the applicants’ cases.

13.

The Court therefore considers that Mr Ismaylov’s widow has standing to continue the present proceedings in the applicant’s stead. Accordingly, it rejects the Government’s objection that the proceedings should be discontinued.

II.

JOINDER OF THE APPLICATIONS

14.

In accordance with Rule 42 § 1 of the Rules of Court, the Court decides to join the applications, given that they concern similar facts and raise identical issues under the Convention.

III.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE CONVENTION

15.

The applicants complained that they had been unfairly convicted of drug offences which they had been incited by the police to commit and that their plea of entrapment had not been properly examined in the domestic proceedings, in violation of Article 6 of the Convention, which reads as follows:

“In the determination of ... any criminal charge against him, everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...”

A.

Admissibility

16.

The Government claimed that Mr Sheguta’s, Mr Baranov’s

and Mr

Vasilyev’s (application nos. 28826/07, 34975/07 and 4301/11)

agent provocateur

complaints are manifestly ill-founded and also that Mr

Vasilyev had not made an entrapment plea before the domestic courts.

17.

The Government’s observations were transmitted to the above applicants for information. They did not submit any comments.

18.

Having considered the Government’s arguments and the documents before it, the Court notes that Mr Sheguta, Mr Baranov and Mr Vasilyev had made out a prima facie

agent provocateur

complaint falling under well

‑

established case-law of the Court concerning drug undercover operations in Russia (see paragraphs 10 above and 21 below) and that Mr

Vasilyev had brought sufficiently clear and specific allegations of police entrapment before the domestic courts. Accordingly, the Court dismisses the Government’s objections as to the admissibility of Mr Sheguta’s, Mr

Baranov’s and Mr Vasilyev’s

agent provocateur

complaints and finds them admissible.

19.

The Court also finds that the complaints concerning entrapment by the police brought by the other six applicants under Article 6 § 1 of the Convention are not manifestly ill

‑

founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention. It further notes that they are not inadmissible on any other grounds. They must therefore be declared admissible.

B.

Merits

20.

The Government submitted no observations on the merits of the cases.

21.

The Court reiterates that the absence in the Russian legal system of a clear and foreseeable procedure for authorising test purchases remains a structural problem which exposes applicants to arbitrary action by the police and prevents the domestic courts from conducting an effective judicial review of their entrapment pleas (see

Lagutin and Others

, § 134, and

Veselov and Others

, §§ 126-27, both cited above). The present cases are identical to other Russian cases on entrapment, in which the Court has consistently found violations on account of the deficiencies in the existing procedure for the authorisation and administration of test purchases of drugs (see

Lebedev and Others v.

Russia

, nos. 2500/07, 43089/07, 48809/07, 52271/07 and 54706/07, §§

12-16, 30

April

2015, and

Yeremtsov and Others v. Russia

, nos.

20696/06, 22504/06, 41167/06, 6193/07 and 18589/07, §§ 17-21, 27

November 2014;

Lagutin and Others

,

Veselov and Others;

Vanyan

and

Khudobin

, all cited above).

22.

The Court finds no reason to depart from its earlier findings on the matter and holds that the criminal proceedings against all nine applicants were incompatible with the notion of a fair trial. Having regard to its well

‑

established case-law on the subject, the Court considers that there has been a violation of Article 6 of the Convention with regard to each of the nine applicants.

IV.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

23.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

A.

Damage

1.

Pecuniary damage

24.

The applicants claimed the following amounts in respect of pecuniary damage:



Mr Akulin – 955,645 Russian roubles ((RUB) about 13,000 euros (EUR));



Mr Sheguta – EUR 54,784;



Mr Baranov – EUR 60,500;



Mr Glazunov – RUB 3,522,372 (about EUR 47,000);



Mr Ismaylov – EUR 11,884;



Mr Kosolapov – RUB 1,629,287 (about EUR 22,000).

25.

Mr Vasilyev did not submit any claim for just satisfaction.

26.

The Government submitted that the applicants had failed to substantiate their claims in respect of pecuniary damage.

27.

The Court does not discern any causal link between the violation found and the pecuniary damage alleged; it therefore rejects these claims.

2.

Non-pecuniary damage

28.

The applicants claimed the following amounts in respect of non

‑

pecuniary damage:



Mr Akulin – EUR 80,000;



Mr Sheguta – EUR 100,000;



Mr Baranov – EUR 50,000;



Mr Pecherskikh – EUR 100,000;



Mr Zheludkov – EUR 5,000;



Mr Glazunov – EUR 2,000,000;



Mr Ismaylov – EUR 50,000;



Mr Kosolapov – 450,000 RUB (about EUR

6,000).

29.

The Government submitted that the applicants’ claims in respect of non-pecuniary damage were unsubstantiated and excessive.

30.

The Court considers that in the present case an award of just satisfaction must take account of the fact that the applicants did not have a fair trial because they were convicted of drug offences incited by the police in violation of Article 6 of the Convention. They undeniably sustained non

‑

pecuniary damage as a result of the violation of their rights. However, the sums claimed by the applicants appear to be excessive. Making its assessment on an equitable basis, the Court awards EUR 3,000 in respect of non

‑

pecuniary damage to each of the applicants, except Mr Vasilyev, plus any tax that may be chargeable on that amount.

B.

Costs and expenses

31.

Mr Akulin claimed RUB 15,035.86 (about EUR 200), Mr Glazunov claimed EUR 9,600, Mr Ismaylov claimed EUR 6,000 and Mr Kosolapov claimed RUB 175,000 (about EUR 2,400) in legal costs and expenses. They submitted legal representation agreements and receipts in support of their claim.

32.

The Government submitted that the applicants had failed to substantiate their claim in respect of costs and expenses.

33

.

According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to reimbursement of costs and expenses only in so far as it has been shown that these have been actually and necessarily incurred and are reasonable as to quantum (see

Khoroshenko v. Russia

[GC],

no. 41418/04, § 159, ECHR

2015).

Glazunov, Mr Ismaylov and Mr Kosolapov in respect of costs and expenses.

2.

Mr Sheguta (application no. 28826/07)

35.

Mr Sheguta claimed EUR 1,405 in legal costs and expenses. However, the receipts he submitted confirmed only EUR 55 of the amount claimed.

36.

The Government submitted that the applicant had failed to substantiate his claim in respect of costs and expenses.

37.

Regard being had to its case-law and the documents in its possession, the Court awards EUR 55 to Mr Sheguta in respect of costs and expenses.

3.

Mr Baranov (application no. 34975/07)

38.

Mr Baranov claimed EUR 15,000 in legal costs and expenses. He submitted no receipts in support of his claim.

39.

The Government submitted that the applicant had failed to substantiate his claim in respect of costs and expenses.

40.

In the present case, regard being had to its case-law and the documents in its possession, the Court will not make any award to Mr

Baranov under this head.

4.

Mr Pecherskikh, Mr Zheludkov and Mr Vasilyev (applications nos.

5638/09, 29575/09 and 4301/11)

41.

Mr Pecherskikh, Mr Zheludkov and Mr Vasilyev did not claim any legal costs and expenses.

C.

Default interest

42.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

1.

Holds

that Ms Shirina has standing to pursue the proceedings in Mr

Ismaylov’s stead;

2.

Decides

to join the applications;

3.

Declares

the complaints under Article 6 § 1 of the Convention concerning the applicants’ conviction for criminal offences that were incited by the police admissible;

4.

Holds

that there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention in respect of all the applicants;

5.

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three months the following amounts,

to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement:

(i)

EUR 3,000 (three thousand euros) to each of the applicants, except Mr Vasilyev, plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage;

(ii)

EUR 200 (two hundred euros) to Mr Akulin, EUR 1,000 (one thousand euros) each to Mr Glazunov, Mr Ismaylov and Mr

Kosolapov and EUR 55 (fifty-five euros) to Mr Sheguta in respect of costs and expenses, plus any tax that may be chargeable to the applicants on those amounts.

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

6.

Dismisses

the remainder of the applicants’ claim for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 22 March 2016, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

Marialena Tsirli

Helena Jäderblom

Deputy Registrar

President

APPENDIX

No.

Application no.

Dates of introduction and communication

Applicant’s name,

date of birth and place of residence

Represented by

Final judgment

14313/07

Akulin v.

Russia

01/03/2007

17/06/2014

Mr Sergey Vitalyevich AKULIN

25/02/1979

Ivanovo

November

2006;

December

2006.

28826/07

Sheguta v.

Russia

18/05/2007

17/06/2014

Mr Sergey Nikolayevich SHEGUTA

29/07/1971

Syktyvkar

Ms Lyubov Nikolayevna SHEGUTA

October

2006;

December 2006.

34975/07

Baranov v.

Russia

06/07/2007

17/06/2014

Mr Valeriy Vladimirovich BARANOV

17/12/1982

Ivanovo

February 2007;

April 2007.

5638/09

Pecherskikh v.

Russia

11/09/2008

17/06/2014

Mr Valeriy Nikolayevich PECHERSKIKH

10/10/1969

Ulyanovsk

January

2008;

March 2008.

29575/09

Zheldukov v.

Russia

08/04/2009

17/06/2014

Mr Sergey Vyacheslavovich ZHELUDKOV

31/10/1978

Kudymkar, Perm Region

1.The Kudimkarskiy Town Court of the Perm Region, 17

November

2008;

December

2008.

66628/09

Glazunov v.

Russia

25/11/2009

17/06/2014

Mr Igor Yuryevich GLAZUNOV

24/12/1984

Ussuriysk,

Primorsk Region

March

2009;

May

2009.

75503/10

Ismaylov v.

Russia

29/11/2010

17/06/2014

Mr Konstantin Fuadovich ISMAYLOV

29/07/1973

The applicant died on 6 April 2015.

Ms Yuliya Vilenovna SHIRINA

May

2010.

July

2010.

4301/11

Vasilyev v.

Russia

30/12/2010

17/06/2014

Mr Valeriy Vyacheslavovich VASILYEV

08/01/1984

Astrakhan

October

2010;

December 2010.

9924/11

Kosolapov v.

Russia

18/01/2011

17/06/2014

Mr Denis Valeryevich KOSOLAPOV

21/05/1979

Astrakhan

October 2010;

December 2010.