BAȘTUREA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BAȘTUREA v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
Comunicat la 17 noiembrie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 43529/15 Mihai BASTRURE împotriva României depusă la 25 august 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Mihai Basturea, este un național român, născut în 1967 și este în prezent reținut în închisoarea Poarta Albă. El este reprezentat în fața Curții de către dna L. Diaconu, avocat practicant în Constanța. Cu o hotărâre finală din 26 februarie 2015 Curtea de Apel Constanța a condamnat reclamantul pentru refuzul intenționat de a-și plăti taxele și l-a condamnat la un an și patru luni de închisoare. La 3 martie 2015, reclamantul a fost reținut în închisoarea Poarta Albă. La o dată neespecificată, datorită unei boli medicale preexistente, reclamantul a suferit după încarcerarea sa, un accident vascular cerebral ischemic ischemic din Sylvia cu paralizie. Reclamantul a fost spitalizat timp de două zile într-un spital civil. Apoi, chiar dacă el nu mai putea să meargă, să vorbească, să stea, să se îmbrace, să se curețe sau să se ducă la baie, el a fost transferat la spitalul de închisoare Poarta Albă. În spitalul închisorii menționat anterior, reclamantul a trebuit să împărtășească un 4 Celula de metri pătrați cu alți patru deținuți și a fost lăsat să se descurce pe cont propriu sau cu ajutorul colegilor deținuți. El nu a fost prescris sau nu a primit nici un tratament pentru recuperarea abilităților sale de mutare sau de vorbire. El a suferit mai multe alte accidente vasculare și a devenit dependent de un scaun cu rotile și colegii sale de celulă. Potrivit documentelor medicale prezentate de reclamant în fața Curții, el are nevoie de un asistent. Condițiile de detenție ale reclamantului erau îngrozitoare. Sistemul de închisoare nu era dotat cu facilități speciale pentru persoanele cu handicap să se mute sau să primească vizite. Nu existau paturi speciale sau băi dotate cu facilități adecvate pentru o persoană cu handicap. De asemenea, nu au existat rampe sau facilități adecvate pentru a se muta într-un scaun cu rotile, ceea ce a făcut situația reclamantului mai grav, având în vedere că el a avut doar un singur braț utilizabil și a fost aproape incapabil de a muta. De asemenea, el nu a avut acces la nici o instalații adecvate care să-l ajute să petrecă timpul liber, să recupereze sau să integreze în comunitatea închisoarei. Exceptele din dispozițiile juridice relevante privind drepturile deținuților, și anume Legile nr. 254/2013, precum și rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, sunt prezentate în cazul Iacov Stanciu v. România (nr. 35972/05, §§ 116-29, 24 iulie 2012), și Verdeș v. România (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015). COMPLAINTS În baza articolului 3 din Convenție, reclamantul se plânge că a fost supus unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor de detenție în închisoarea Poarta Albă și spitalul de închisoare. În special, el se plânge de suprapopulare, de condiții de igienă slabe, de lipsa accesului la apă curentă și de saltele de pat curate, de prezența paraziților, de absența unor condiții adecvate de mutare, de viață și de recuperare pentru o persoană cu handicap care nu este în măsură să-și administreze propriile necesități neasistate. Reclamantul a fost supus unui tratament inuman și degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza: condițiile materiale de detenție în închisoarea și spitalul de închisoare Poarta Albă; lipsa unui tratament medical adecvat în timpul detenției sale și a compatibilității centrelor de detenție cu handicapul său și cu starea medicală?