BIÇER ET AUTRES c. TURQUIE

Comunicat la 21 iunie 2017 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 48670/07 Reclamanții se plâng că nu se pot bucura în mod pașnic de bunurile lor din cauza restricțiilor care le sunt afectate. În acest sens, aceștia citează în special împrejurarea că bunurile lor se află sub controlul fizic al armatei și că sunt în măsură să le acceseze numai cu insigne și după ce au trecut prin puncte de control militare. Acestea indică, de asemenea, că realizarea oricărei noi construcții și renovarea clădirilor existente este supusă acordului prealabil al autorităților militare; în acest din urmă punct, acestea precizează că cererea lor de a reinstaura un hambar situat pe un teren a fost respinsă de către autoritățile menționate.

Reclamanții se plâng, de asemenea, de faptul că nu au căi de atac pentru a contesta reglementarea pe care se bazează restricțiile asupra bunurilor lor. Ei: la art. 1 din Protocolul nr 1 și la art. 13 din convenție în sprijinul obiecțiunilor lor. Restricțiile care decurg din clasificarea în zonă militară interzisă din a doua categorie a bunurilor care aparțin reclamanților au constituit o încălcare a dreptului persoanelor interesate de respectarea proprietăților lor în sensul art. 1 din Protocolul nr? În . a menținut ea echilibrul corect între cerințele de interes general și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor ? Pe de altă parte, procedurile aplicabile în speță au oferit părților interesate o oportunitate adecvată de a-și prezenta cauza autorităților competente pentru a contesta efectiv măsurile care aduc atingere drepturilor garantate prin dispoziția menționată anterior

Communiquée le 21 juin 2017

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 48670/07 İhsan BİÇER et autres contre la Turquie introduite le 2 novembre 2007

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le classement en zone militaire interdite de seconde catégorie de treize biens appartenant aux requérants et les restrictions des prérogatives du droit de propriété qui en découlent. Les requérants se plaignent de ne pourvoir jouir paisiblement de leurs biens en raison des restrictions dont leur usage est affecté. À cet égard, ils citent notamment la circonstance que leurs biens se trouvent sous l’emprise physique de l’armée et qu’ils ne peuvent y accéder que munis de badges et après être passés par des points de contrôle militaires. Ils indiquent également que la réalisation de toute nouvelle construction et la rénovation des bâtiments existants sont soumises à l’accord préalable des autorités militaires.

Sur ce dernier point, ils précisent que leur demande tendant à l’obtention d’une autorisation de restaurer une grange se trouvant sur l’un des terrains a été rejetée par lesdites autorités. Les requérants se plaignent également de ne pas disposer de voies de recours pour contester la réglementation sur laquelle repose les restrictions dont leurs biens font l’objet. Ils invoquent l’article 1 du Protocole n o 1 et l’article 13 de la Convention à l’appui de leurs griefs.

QUESTION AUX PARTIES

Les restrictions qui découlent du classement en zone militaire interdite de deuxième catégorie des biens appartenant aux requérants ont-elles constituées une atteinte au droit des intéressés au respect de leur biens au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? Dans l’affirmative, cette atteinte a-t-elle maintenu le juste équilibre devant régner entre les exigences de l’intérêt général et la sauvegarde des droits fondamentaux des individus ? Par ailleurs, les procédures applicables en l’espèce ont-elles offert aux intéressés une occasion adéquate d’exposer leur cause aux autorités compétentes afin de contester effectivement les mesures portant atteinte aux droits garantis par la disposition susmentionnée ?