- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 februarie 2019
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Inadmisibil
Vlasenko și Sitdikov împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
HOTĂRÂREA TERZĂ DECIZIE Adresă nr. 65428/11 și 26437/15 Valentin Nikolayevich VLASENKO împotriva Rusiei și Rauf Rafailovich SITDIKOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 12 februarie 2019 în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda, președinte, Pere Pastor Vilanova, Georgios A. Serghides, judecători și Fatoș Aracı, secțiunea adjunctivă Regitrar, Având în vedere cererile depuse la 9 septembrie 2011 și, respectiv, 18 mai 2015, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE ȘI PROCEDIMENTUL CENTRATUL, dl Valentin Nikolayevich Vlasenko, este un național rus, care s-a născut în 1974 și a trăit în Matveev-Kurgan înainte de condamnarea sa.
Reclamantul în al doilea caz, dl Rauf Rafailovich Sitdikov, este un național rus, care s-a născut în 1974 și a trăit în Kazan înainte de condamnarea sa. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl M. Galperin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu art. 6 §§ § 1 și 3 litera (c) din Convenție, reclamațiile reclamanților cu privire la absența unui avocat la ședințe de recurs într-un caz penal au fost comunicate guvernului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Între 2010 și 2014, cele două reclamante au fost condamnate pentru diverse infracțiuni penale. Cazurile lor au fost apoi examinate de către tribunale de recurs în absența avocatului reclamanților.
Condamnarea a fost confirmată. Detalii personale și informații relevante pentru procedurile penale împotriva reclamanților figurează în apendicele de mai jos. Dispozițiile juridice interne relevante care reglementează participarea avocatului la procedurile de recurs într-un caz penal au fost rezumate în hotărârile Curții în cazul Sakhnovskiy c. Rusia [GC], nr. 21272/03, §§ 39, 2 noiembrie 2010; Shumikhin c. Rusia , nr. 7848/06, § 17, 16 iulie 2015; Volkov și Adamskiy c. Rusia , nr. 7614/09 și 30863/10, §§§ 21-26, 26 martie 2015; Eduard Rozhkov c. Rusia , nr. 11469/05, §§ 13, 31 octombrie 2013, și Nefedov c. Rusia , nr. 40962/04 , § 17, 13 martie 2012. DIRECȚIUNEA DECIZII având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie.
II. COMPLAINTE în temeiul articolului 6 §§ 1 și 3 litera (c) din convenție Reclamanții se plângeau că nu au fost reprezentați în recurs în cazurile lor penale, în contradicție cu cerințele articolului 6 §§ § 1 și (c) din Convenție, care, în măsura în care este cazul, citește următoarele: „1. În determinarea unei acuzații penale împotriva lui, fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ... 3. Fiecare acuzat de o infracțiune penală are următoarele drepturi minime: ... (c) să se apere în persoană sau prin asistență juridică a alegerii sale sau, dacă nu are mijloace suficiente de a plăti pentru asistență juridică, să fie acordată liber atunci când interesele justiției o impun; ...” Guvernul a susținut că prima reclamantă, dl Vlasenko (depunerea nr. 65428/11), a solicitat Curtea tardivă.
Ei au subliniat faptul că Registrul Curții a eșuat în determinarea datei de introducere a plângerii cu privire la absența avocatului său de la ședința de recurs. În ceea ce privește cererea nr. 26437/15 a domnului Guvernul Sitdikov a indicat că este evident nefondat deoarece reclamantul a făcut o derogare scrisă explicită care refuză asistența juridică în apel. În ceea ce privește cererea formulată de dl Vlasenko (depunerea nr. 65428/11), Curtea observă următoarele observații.
Curtea reiterează că unele indicații privind baza de fapt a plângerii și natura presupusei încălcări în temeiul Convenției sunt necesare pentru a introduce o plângere și a întrerupe funcționarea termenului de șase luni (a se vedea Allan c. Regatul Unit (dec.), nr. 48539/99, 28 august 2001). În ceea ce privește plângerile care nu sunt incluse în comunicarea inițială a reclamantului cu Curtea, durata termenului de șase luni nu este întreruptă până la data în care plângerea este depusă pentru prima dată Curții.
Prima scrisoare care rezumă plângerile reclamantului a fost depusă la Curte la 9 septembrie 2011. În conformitate cu instrucțiunile din Registru, reclamantul și-a trimis formularul complet de cerere la 15 decembrie 2011. Prin urmare, data de introducere a cererii a fost stabilită corect în 9 septembrie 2011. Cu toate acestea, Curtea remarcă, de asemenea, că dl Vlasenko nu a formulat plângerea în temeiul articolului 6 1 și al articolului 3 litera (c) din Convenția privind absența avocatului său de la audierea de recurs în prima sa scrisoare din 9 septembrie 2011. În aceste circumstanțe, Curtea consideră oportună concluzia că termenul de șase luni pentru plângerea în cauză a fost întrerupt numai la 15 Decembrie 2011. Întrucât decizia finală în procesul de epuizare a căilor de recurs interne în legătură cu această plângere a fost hotărârea Curții Regionale Rostov din 15 martie 2011, această plângere a fost introdusă din timp și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 §§ 1 și 4 din Convenție.
În ceea ce privește cererea nr. 26437/15 depusă de dl Siddikov, Curtea remarcă că reclamantul a depus o derogare scrisă explicită a dreptului său la un avocat înainte de audiere de recurs (a se vedea contrarioul Volkov și Adamskiy) , citat mai sus, § 59). El nu a susținut niciodată că renunțarea nu cunoaște, inteligentă și fără nicio presiune, rezultă că plângerea este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 14 martie 2019. Fatoș Aracı Branko Lubarda Președintele adjunct al grefierului ANNEXA nr. Cerere nr. Locată pe Data solicitării de naștere Data locului de reședință Tribunalului de reședință de primă instanță Data convicției Curții de Apel Data hotărârii de recurs 65428/11 09/09/2011 Valentin Nikolayevich VLASENKO 06/03/1974 Matveev-Kurgan Curtea de district Matveev-Kurgan din regiunea Rostov 24/11/20110 Curtea Regională Rostov 15/03/2011 26437/15 18/05/2015 Rauf Rafailovich SITDIKOV 16/12/1974 Tribunalul Suprem Kazan din Republica Tatarstan 19/02/2014 Curtea Supremă a Federației Ruse 18/11/2014
THIRD SECTION
DECISION Applications nos. 65428/11 and 26437/15 Valentin Nikolayevich VLASENKO against Russia and Rauf Rafailovich SITDIKOV against Russia The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 12 February 2019 as a Committee composed of: Branko Lubarda, President, Pere Pastor Vilanova, Georgios A. Serghides, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Regitrar, Having regard to the above applications lodged on 9 September 2011 and 18 May 2015 respectively, Having deliberated, decides as follows:
THE FACTS AND PROCEDURE
The applicant in the first case, Mr Valentin Nikolayevich Vlasenko, is a Russian national, who was born in 1974 and lived in Matveev-Kurgan before his conviction. The applicant in the second case, Mr Rauf Rafailovich Sitdikov, is a Russian national, who was born in 1974 and lived in Kazan before his conviction. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr M. Galperin, Representative of the Russian Federation to the European Court of Human Rights. The applicants’ complaints under Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention about a lawyer’s absence from appeal hearings in a criminal case were communicated to the Government. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
Between 2010 and 2014 the two applicants were convicted of various criminal offences. Their cases were then examined by appeal courts in the absence of the applicants’ counsel. The convictions were upheld. Personal details and information relevant to the criminal proceedings against the applicants appear in the appendix below.
RELEVANT DOMESTIC LAW
The relevant domestic legal provisions governing lawyer’s participation in appeal proceedings in a criminal case were summarised in the Court’s judgments in the cases of Sakhnovskiy v. Russia [GC], no. 21272/03, §§ 31 ‑ 39, 2 November 2010; Shumikhin v. Russia , no. 7848/06, § 17, 16 July 2015; Volkov and Adamskiy v. Russia , nos. 7614/09 and 30863/10, §§ 21-26, 26 March 2015; Eduard Rozhkov v. Russia , no. 11469/05, §§ 11 ‑ 13, 31 October 2013, and Nefedov v. Russia , no. 40962/04, § 17, 13 March 2012. THE LAW I.
JOINDER OF THE APPLICATIONS
Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. II.
COMPLAINTS UNDER ARTICLE 6 §§
1 AND 3 (c) OF THE CONVENTION The applicants complained that they had not been represented on appeal in their criminal cases contrary to the requirements of Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention, which, insofar as relevant, reads as follows: “1. In the determination of ... any criminal charge against him, everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ... 3. Everyone charged with a criminal offence has the following minimum rights: ... (c) to defend himself in person or through legal assistance of his own choosing or, if he has not sufficient means to pay for legal assistance, to be given it free when the interests of justice so require; ...” The Government submitted that the first applicant, Mr Vlasenko (application no. 65428/11), had applied to the Court belatedly.
They stressed that the Court’s Registry had erred in the determination of the introduction date of the complaint about his lawyer’s absence from the appeal hearing. As to application no. 26437/15 of Mr Sitdikov the Government indicated that it was manifestly ill-founded because the applicant had made an explicit written waiver refusing legal assistance on appeal. With regards to the application made by Mr Vlasenko (application no. 65428/11), the Court observes the following.
The Court reiterates that some indication of the factual basis of the complaint and the nature of the alleged violation under the Convention is required to introduce a complaint and interrupt the running of the six month time-limit (see Allan v. the United Kingdom (dec.), no. 48539/99, 28 August 2001). For complaints not included in the initial communication of the applicant with the Court, the running of the six-month time-limit is not interrupted until the date when the complaint is first submitted to the Court.
The first letter summarising the applicant’s complaints was lodged with the Court on 9 September 2011. In compliance with instructions of the Registry the applicant dispatched his full application form on 15 December 2011. Therefore, the introduction date of the application was correctly determined as 9 September 2011. However, the Court also notes that Mr Vlasenko failed to raise the complaint under Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention about his lawyer’s absence from the appeal hearing in his first letter of 9 September 2011. This complaint was only introduced for the first time in the full application form on 15 December 2011. In these circumstances the Court finds it appropriate to conclude that the six-month time-limit for the complaint at hand was only interrupted on 15 December 2011. As the final decision in the process of exhaustion of domestic remedies in relation to this complaint was the Rostov Regional Court’s judgment of 15 March 2011, this complaint had been introduced out of time and must be rejected pursuant to Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention.
Turning to application no. 26437/15 lodged by Mr Sitdikov, the Court observes that the applicant had made an explicit written waiver of his right to a lawyer before the appeal hearing (see, a contrario , Volkov and Adamskiy , cited above, § 59). He never argued that the waiver was not knowing, intelligent and free of any pressure. It follows that the complaint is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible.
Done in English and notified in writing on 14 March 2019. Fatoș Aracı Branko Lubarda Deputy Registrar President APPENDIX No. Application no. Lodged on Applicant name date of birth place of residence Court of 1st instance Conviction date Court of Appeal Date of appeal judgment 65428/11 09/09/2011 Valentin Nikolayevich VLASENKO 06/03/1974 Matveev-Kurgan Matveev-Kurgan District Court of the Rostov Region 24/11/20110 Rostov Regional Court 15/03/2011 26437/15 18/05/2015 Rauf Rafailovich SITDIKOV 16/12/1974 Kazan Supreme Court of the Tatarstan Republic 19/02/2014 Supreme Court of the Russian Federation 18/11/2014