CtEDO 03.12.2019 Auto

AFFAIRE MIHĂILESCU c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
03.12.2019
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant) (Volet matériel)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE MIHĂILESCU c. ROUMANIE (CtEDO, 2019)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CERINȚE MIHEESCU c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 32002/15) HOTĂRÂREA STRASBURG 3 decembrie 2019 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Mihailescu c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Faris Vehabović, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni, judecători, și Andrea Tamietti, grefier adjunct al secțiunii După ce a intenționat în camera Consiliului la 12 noiembrie 2019, Tribunalul de Primă Instanță, adoptat la această dată, La originea cauzei, se află o rejudecare (n 32002/15) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, dl Gabi-Ainald Mihailê ( 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 29 martie 2017, litigiul privind dreptul reclamantului la un asistent de viață în închisoarea Vaslui a fost comunicat guvernului și cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus în conformitate cu art. 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Reclamantul s-a născut în 1971 și locuiește în Bacau. În 2012, a fost condamnat la 10 ani închisoare și-a ispășit pedeapsa în diferite locuri de detenție. La 22 iulie 2014, a fost transferat la închisoarea Vaslui și a fost închis acolo până la 12 februarie 2016. La 11 decembrie 2014, comisia medicală care l-a examinat pe reclamant i-a eliberat un certificat care să ateste că acesta prezenta un handicap sever și permanent din cauza unei modificări substanțiale a vederii sale și că acest handicap necesita ajutor din partea unui asistent de viață. La 28 mai 2015, directorul închisorii Vaslui a primit ajutor din partea unui asistent 24 de ore din 20. patru, inclusiv în weekend-uri, pentru a putea realiza gesturile esențiale ale vieții de zi cu zi. Cererea sa a fost respinsă pe motiv că legislația permitea punerea la dispoziție a unui singur asistent de viață, timp de opt ore pe zi și pentru o durată maximă de 40 de ore pe săptămână. 10. Recurentul a contestat respingerea cererii sale în fața judecătorului pentru aplicarea pedepselor din închisoarea Vaslui. Prin hotărârea din 17 iunie 2015, judecătorul a respins recursul, considerând că directorul închisorii nu putea să deroge de la lege și că acesta avea deja un asistent în limitele impuse de această legislație. 11. Prin hotărârea definitivă din 13 august 2015, Tribunalul de Primă Instanță din Vaslui a respins recursul formulat de reclamant împotriva acestei hotărâri. ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIE 12. Reclamantul se plânge că nu a beneficiat de ajutor continuu de la un asistent de viață în închisoarea din Vaslui. Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Argumentele părților 13. Reclamantul a declarat că, în afara orelor de lucru ale asistentului său de viață, a trebuit să plătească co-deținuți pentru a oferi ajutor pentru a se hrăni, a se spăla și a face gesturile vieții zilnice, susținând astfel că a fost supus unui tratament degradant. 14. Guvernul expune că la închisoarea Vaslui la .. .. a beneficiat de ajutor de la un asistent care ar fi fost ales dintre colegii săi de celulă. L , asistent, care, potrivit guvernului, a primit o formare oferită de personalul medical al închisorii, ar fi fost reținut în aceeași celulă cu reclamantul. L-ar fi ajutat pe acesta să-și facă baia zilnică, să-și satisfacă necesitățile fiziologice, să-și schimbe rufele, să se hrănească, să se mute și să-i avertizeze pe gardieni în caz de nevoie. Guvernul consideră că persoana în cauză nu se afla într-o stare de dependență totală și, prin urmare, nu avea nevoie de supraveghere continuă. Acesta arată că, în ciuda handicapului său, reclamantul putea să se deplaseze și să facă singur anumite gesturi. 16. În orice caz, Tribunalul susține că, având în vedere legislația internă, directorul închisorii nu ar fi putut lua măsuri pentru a pune la dispoziția reclamantului un asistent pentru o durată mai mare decât durata legală a muncii prevăzută de Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap.Evaluarea Curții 17. Curtea amintește că, în hotărârea Mihailescu c. România ([Comité] n 11220/14, 14 februarie 2017) a concluzionat încălcarea articolului 3 din Convenție în circumstanțe de fapt similare cu cele ale prezentei cauze, și anume absența unui asistent de viață în închisorile din Iasia și Rahova, unde reclamantul respectiv fusese deținut în perioada 2 aprilie 2013-30 ianuarie 2014. 18. În speță, Curtea constată că, în închisoarea Vaslui, reclamantul a beneficiat de ajutorul unui asistent de viață timp de opt ore pe zi, în fiecare zi, cu excepția week-end-urilor. 19. Guvernul indică faptul că acesta se putea deplasa și efectua singur anumite gesturi (punctul 15 de mai sus). Cu toate acestea, Curtea arată că Ö n Õ a furnizat indicații sau măsuri care ar fi fost luate de autoritățile închisorii pentru a răspunde nevoilor specifice ale reclamantului Õ sau asupra amenajării care ar fi fost aduse celulei sale în scopul de a-i permite să se deplaseze, să se hrănească, să-și satisfacă nevoile fiziologice și să-și facă baie în mod autonom în timpul week-end-urilor. 20. În măsura în care guvernul arată că alți deținuți veneau voluntar pentru a-i acorda ajutor reclamantului în weekend-uri, Curtea amintește că, în repetate rânduri, a considerat că adresa unui deținuți, chiar și în mod voluntar, nu însemna că nevoile speciale ale reclamantului erau îndeplinite și că statul și-a îndeplinit în această privință obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3 din convenție. Aceasta a subliniat că nu poate aproba o situație în care personalul unei închisori era exonerat de obligația sa de securitate și de îngrijire față de cei mai vulnerabili deținuți și în care responsabilitatea de a le acorda asistență zilnică sau, dacă este cazul, de asistență medicală de urgență îi împovăra pe tovarășii de celulă. Comisia a considerat că această situație a dus la chinuri și i-a pus pe cei interesați într-o poziție de inferioritate față de ceilalți deținuți (Mihailescu, citată anterior, § 49, cu referințe ulterioare, și Helhal c. Franța, n 10401/12, § 62, 19 februarie 2015). În cazul de față, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În absența unui asistent de viață și a dependenței sale de ceilalți deținuți, reclamantul a fost expus unor situații umilitoare. 22. După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate de către părți, Curtea nu înțelege niciun fapt sau argument care ar putea să o conducă în speță la o concluzie diferită de cea la care a ajuns în hotărârea Mihailescu, citată anterior. 23. Prin urmare, Curtea consideră că este necesar, în speță, să se declare Õ în temeiul articolului 3 din convenție admisibilă și să se încheie cu o încălcare a acestei dispoziții. PE LIMITAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 24. În conformitate cu art. 41 din convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vizate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 25. Reclamantul nu a prezentat o cerere de satisfacție echitabilă în termenul stabilit de Curte. Prin urmare, Curtea nu este chemată să îi acorde o sumă în acest sens. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA L 3 din Regulamentul de procedură. Andrea Tamietti Faris Vehabović Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-12-03
0,97
AFFAIRE BABIUC c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE BABIUC c. ROUMANIE (Requête n o 55958/15) ARRÊT STRASBOURG 3 décembre 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Babiuc c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (q
CtEDO 2019-06-25
0,96
AFFAIRE BĂDOIU c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE BĂDOIU c. ROUMANIE (Requête n o 5365/16) ARRÊT STRASBOURG 25 juin 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Bădoiu c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (quatr
CtEDO 2016-11-29
0,96
AFFAIRE MIHĂILĂ c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE MIHĂILĂ c. ROUMANIE (Requête n o 27129/14) ARRÊT STRASBOURG 29 novembre 2016 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Mihăilă c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme
CtEDO 2019-05-21
0,96
AFFAIRE NĂSTAC c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE NĂSTAC c. ROUMANIE (Requête n o 74238/14) ARRÊT STRASBOURG 21 mai 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Năstac c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (quatr
CtEDO 2023-01-31
0,96
AFFAIRE CIOROIANU c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CIOROIANU c. ROUMANIE (Requête n o 24621/18) ARRÊT Cette version a été rectifiée le 13 février 2023 conformément à l’article 81 du règlement de la Cour. STRASBOURG 31 janvier 2023 Cet arrêt est définitif. Il peut s
Sursă