CASE OF RACOLTEA AND OTHERS v. ROMANIA

CAUZUL CU ARCOLTEA ȘI ALȚII V. ROMANIA (Documentul nr. 70116/13 și altele 17) HOTĂRÂREA (Reviziunea) STRASBOURG 16 ianuarie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale.

În cazul Racolteei și alții v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström, președinte, Georges Ravarani, Jolien Schukking, judecători și Liv Tigerstedt, secretar adjunct al secțiunii interioare, având deliberat în privat la 12 decembrie 2019, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut în 18 cereri împotriva României depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) cu privire la diferitele date prevăzute în tabelul anexat la hotărârea pronunțată la 8 februarie 2018. Curtea a stat în această hotărâre că s-a încălcat art. 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție inadecvate și a hotărât, de asemenea, să atribuie reclamanților prejudiciu moral în sumele prevăzute în tabelul anexat la această hotărâre.

La 29 august 2019, Guvernul a informat Curtea că au aflat că dl George Dima, reclamantul în cererea nr. 6674/16, a murit la 23 ianuarie 2017. În consecință, au solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul Curții, în ceea ce privește cererea menționată anterior. La 11 octombrie 2018, Curtea a examinat cererea de revizuire și a hotărât să prezinte reprezentantul reclamantului șase săptămâni în care să prezinte observații. La 20 decembrie 2018, reprezentantul reclamantului a trimis observații, informand Curtea că nu a putut găsi niciun moștenitor care a acceptat moștenirea. Prin urmare, ea a considerat că cererea de revizuire a Guvernului este bine fundamentată. Prin scrisoarea din 27 februarie 2019, Guvernul a fost solicitat să prezinte observații în termen de o lună.

Nu au fost primite observații. HOTĂRÂREA DE REVIZIONARE. Guvernul a solicitat revizuire a hotărârii din 8 Februarie 2018, pe care nu le-au putut executa pentru că dl Dima a murit înainte de a fi adoptat hotărârea. Ei au susținut că această circumstanță constituie un nou fapt în sensul articolului 80 § 1 din Regulamentul Curții, care nu putea fi cunoscut în mod rezonabil. Reprezentantul reclamantului a declarat că nu a putut găsi moștenitorii care au acceptat moștenirea. Curtea consideră că hotărârea din 8 februarie 2018 ar trebui revizuită în temeiul articolului 80 din Regulamentul Curții, al căror părți relevante prevăd: „O parte poate, în caz de descoperire a unui fapt care, prin natura sa, ar putea avea o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre…

” Curtea constată că reclamantul a murit înainte de a adopta hotărârea din 8 februarie 2018 și că reprezentantul reclamantului nu a putut găsi moștenitorii care au acceptat moștenirea. Curtea consideră că moartea reclamantului constituie „descoperirea unui fapt ... care, atunci când [] hotărârea a fost pronunțată, nu a fost cunoscută de Curte”.

Acesta constituie, de asemenea, un fapt de „influență decisivă” asupra rezultatului hotărârii în sensul articolului 80 § 1. Curtea este dispusă să accepte că acest fapt decisiv „nu ar fi putut fi în mod rezonabil cunoscut” guvernului, care a devenit conștient de moartea reclamantului la 20 aprilie 2018 (a se vedea Manushaqe Puto și alții c. Albania c. (reviziunea), nr. 604/07 și altele 3, §§ 9-10, 4 noiembrie 2014). Au depus o cerere de revizuire a hotărârii la 29 august 2018, adică, în termenul prevăzut la art. 80. 10. În aceste circumstanțe, Curtea acceptă cererea de revizuire a hotărârii din 8 februarie 2018. 11. Curtea remarcă, de asemenea, că art. 37 § 1 din Convenție, în partea sa relevantă, citește: „1.

În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să ia o cerere din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că ... (c) ... nu mai este justificat să continue examinarea cererii.” 12. În acest sens, Curtea observă că a fost practica sa de a elimina cererile din lista cazurilor în care niciun moștenitor sau rude apropiate nu au exprimat dorința de a le urmări (a se vedea Eremiášová și Pechová c. Republica Cehă (reviziunea), nr. 23944/04, § 10, 20 iunie 2013). În plus, nu se constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care impun să continue examinarea cererii.

13. În consecință, cererea nr. 6674/16, prezentată de dl George Dima, ar trebui să fie eliminată din lista de cazuri a Curții în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenție și hotărârea din 8 februarie 2018 în cazul Racoltea și alții c. România ar trebui revizuită în ceea ce privește cererea în cauză. în vederea revizuirii hotărârii din 8 februarie 2018 în cazul Racoltea și alții c. România în ceea ce privește cererea nr. 6674/16, hotărăște să greveze cererea nr. 6674/16, depusă de dl George Dima, din lista cazurilor sale. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 16 ianuarie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Liv Tigerstedt Stéphanie Mourou-Vikström Președintele

FOURTH SECTION

CASE OF RACOLTEA AND OTHERS v. ROMANIA (Application nos. 70116/13 and 17 others) JUDGMENT (Revision) STRASBOURG 16 January 2020 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Racoltea and Others v. Romania, The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Committee composed of: Stéphanie Mourou-Vikström, President, Georges Ravarani, Jolien Schukking, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 12 December 2019, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

THE REQUEST FOR REVISION

5. The Government requested revision of the judgment of 8 February 2018, which they had been unable to execute because Mr Dima had died before the judgment was adopted. They argued that this circumstance constituted a new fact within the meaning of Rule 80 § 1 of the Rules of Court, which could not reasonably have been known to them.