CASE OF RADU AND OTHERS v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Effective investigation) (Procedural aspect)
CASE OF RADU AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2025)
CAUZA CAUZĂ DE RADU ȘI ALȚII V. ROMANIA (Aplicații nr. 2246/19 și 4 altele – a se vedea lista adăugată) JUDITUL Strasburg 8 iulie 2025 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Radu și alții v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Ana Maria Guerra Martins , Președintele Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judecători și Simeon Petrovski, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere: cererile împotriva României depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat („reclamanții”), la diferitele date indicate în acest articol; hotărârea de a anunța cererile către Guvernul României („Guvernul”) reprezentate de agenții lor, cel mai recent doamna O.F. Ezer, a Ministerului Afacerilor Externe; observațiile părților; după deliberarea privată la 17 iunie 2025, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: Faptele, prezentate de părți, sunt similare cu cele din cadrul Asociației “21 decembrie 1989” și alții c. România (n. 33810/07 și 18817/08, §§ 12-41, 24 mai 2011), Moroșanu și alții c. România (n. 84271/17, alții 4 §§§-11, 16 martie 2021, Lupu și alții c. România (n. 3107/19 și alții 16 §§ 3-7, 17 ianuarie 2023). Reclamanții au fost răniți de focuri de armă în timpul demonstrațiilor din Brașov, București și Slobozia care au avut loc în decembrie 1989 și au dus la căderea regimului comunist. Reclamantul în cererea nr. 2246/19 (Dl. Radu) a suferit leziuni care au necesitat patruzeci și cinci de zile de asistență medicală. Reclamantul în cerere nr. 3173/19 (Dl. Zidaru) a suferit leziuni care au necesitat între 12 și 14 zile de îngrijire medicală. Reclamantul în cererea nr. 3177/19 (Dl. Moarcăs) a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 16 zile de îngrijire medicală. 13940/19 (Ms. Ciubancan) a suferit leziuni care au necesitat între treizeci și treizeci și cinci de zile de îngrijire medicală și reclamantul în cererea nr. 41550/19 (Dl. Țuțiui) a suferit leziuni care au necesitat un an de îngrijire medicală. În 1990, biroul procurorului militar atașat Curții Înalte de Cassie și Justiție a deschis anchete, din propria sa moțiune, în leziunile reclamanților și ale altor participanți la evenimentele din decembrie 1989. Principala anchetă penală a fost înregistrată sub dosarul nr. 97/P/1990 (în prezent nr. 11/P/2014). Toți reclamanții au participat la anchetă ca părți rănite și toate au aderat la reclamații civile în cadrul procedurii. Pasele procedurale relevante luate în cursul anchetei au fost descrise în Asociația “21 decembrie 1989” și alții (citată mai sus, §§ 12-41) și în Moroșanu și alții (citată mai sus, §§ 8-11). La 5 aprilie 2019 biroul procurorului militar a inculpat mai multe persoane (de exemplu un fost președinte român, un fost prim-ministru român și un fost comandant al forței aeriene române) pentru crime împotriva umanității și a întrerupt ancheta cu privire la diferite alte persoane pentru o serie de motive care au împiedicat continuarea procedurilor penale. La 9 octombrie 2020, Camera preliminară a Curții Înalte de Cassare și Justiție a ordonat returnarea dosarului în biroul procurorului militar din cauza neregulilor în acuzarea. La 4 februarie 2021, procurorul militar a reînceput procedurile după corectarea acuzării. La 14 iunie 2024, Camera preliminară a Curții Înalte de Cassare și Justiție a acordat plângerile depuse de unele părți, și anume acuzate și anumite părți civile, împotriva acuzării și a ordonat ca biroul procurorului să remedieze deficiențele care i-au afectat legalitatea. La 20 septembrie 2024 aceeași instanță a stabilit, prin o decizie finală, că deficiențele nu au fost remediate și a ordonat returnarea dosarului la biroul procurorului. Potrivit celor mai recente informații disponibile Curții la 4 octombrie 2024, se pare că cazul este în așteptare înaintea biroului procurorului militar atașat la Curtea Înaltă de Cassare și Justiție. 10. Dispozițiile juridice relevante pentru procedurile penale instituite în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 sunt stabilite în Asociația “21 decembrie 1989” și alții (citate mai sus, §§ 95-100). 11. În baza articolului 2 din Convenție, toate reclamanții s-au plâns de lipsa unei investigații penale eficace de către autoritățile, capabile să conducă la pedeapsa celor responsabile pentru rănile lor suferite în timpul evenimentelor din decembrie 1989 la București, Brașov și Slobozia. În baza articolului 6 § 1 din Convenție, reclamanții în cererile nos. 3173/19, 3177/19 și 41550/19 se plângea și despre durata procedurii penale, deoarece ancheta în care reclamanții au participat a fost deschisă ex officio în 1990 și este încă în curs de desfășurare. Având în vedere subiectul similar al cererilor și aspectele juridice similare susținute, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică (art. 42 § 1 din Regulamentul Curții). Curtea remarcă că aceste plângeri nu sunt, vădit nefondate în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție sau inadmisibile din alte motive. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. 14. Principiile generale privind eficacitatea unei anchete privind decesurile violente au fost rezumate în Asociația “21 decembrie 1989” și altele (citate mai sus, §§ 133-35), Mocanu și alții c. România ([GC], nr. 10865/09 și altele 2, § 322, CEDO 2014 (extracții)) și Lupu și alții (citate mai sus, § 14). 15. În ceea ce privește cererea nr. 3177/19, Guvernul a susținut că, deși a fost adevărat că reclamantul a fost rănit de împușcare, rănile sale nu au fost amenințate de viață. În plus, au susținut că, de la relativ câteva zile de îngrijire medicală pe care le-a cerut, plângerile sale ar trebui analizate în temeiul articolului 3 din Convenție. 16. Curtea a susținut anterior, în ceea ce privește prejudiciul corporal infligerat de agenți ai statului care nu s-au încheiat în moartea victimei, că gradul și tipul de forță utilizat și intenția sau obiectivul în spatele utilizării forței sunt relevante pentru a evalua dacă, într-un caz anume, acțiunea agenților de stat în ceea ce privește infligerea prejudiciului în afara morții sunt astfel încât să aducă faptele în domeniul de aplicare al salvgardamentului acordat de art. 2 din Convenția (a se vedea Makaratzis v. Grecia [GC], nr. 50385/99, §§ 49-55, ECHR 2004-XI). În circumstanțele prezente, agenții de stat au folosit arme de foc pentru a suprima demonstrațiile anticomuniste și reclamanții au fost victime de conduită care, din natura sa, pune viața lor în pericol grav, chiar dacă, în acest caz, au supraviețuit (a se vedea și Șandru și alții v. România , nr. 22465/03, §§ 51-54, 8 decembrie 2009). Prin urmare, art. 2 din Convenție se aplică și se aplică aceleași principii privind eficacitatea anchetei. 17. În acest caz, Curtea constată că, la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989, a fost deschisă o anchetă penală în prejudiciul reclamanților prin foc de armă. 18. Având în vedere jurisdicția sa ratione temporis Curtea constată că ancheta din acest caz a fost deschisă acum treizeci și patru de ani și este încă în curs de desfășurare, peste treizeci de ani după ratificarea Convenției la 20 iunie 1994. 19. Cu conștient de faptul că recent au fost luate măsuri de către autoritățile naționale pentru realizarea anchetei penale privind evenimentele din decembrie 1989 (a se vedea punctele 5-9 de mai sus), Curtea nu poate, totuși, să se depărteze de concluziile sale anterioare privind deficiența identificată în cazurile Asociației “21 decembrie 1989” și altele (citate mai sus, §§ 133 45) și Alecu și alții c. România (numerele 56838/08 și 80 altele, § 39, 27 ianuarie 2015), și concluzionează că ancheta penală în acest caz nu îndeplinește standardele necesare, în special deoarece nu a fost efectuată cu expediția rezonabilă solicitată de Convenția (a se vedea punctele 3-9 de mai sus). Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că reclamanții au fost privați de o investigație eficace în cazul lor. În consecință, s-a constatat o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său de procedură. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 A CONVENȚIEI 22. Reclamanții în cererile nr. 3173/19, 3177/19 și 41550/19 se plângeau că procedura penală privind evenimentele din decembrie 1989 a fost excesiv de lungă și au invocat în acest sens art. 6 § 1 din Convenție. 23. Având în vedere concluzia sa în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea punctul 21 de mai sus), Curtea consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și meritul plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 (a se vedea, printre altele, Asociația “21 decembrie 1989” și altele, citate mai sus, § 181, și Alecu și alții, citate mai sus, § 45). APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DE CONVENȚIE 24. Reclamanții au solicitat sumele prevăzute în apendice în ceea ce privește prejudiciile morale și costurile și cheltuielile pentru taxele avocaților suportate în fața Curții. 25. Guvernul a contestat sumele ca fiind nefondate. 26. Având în vedere documentele în posesia sa, Curtea consideră că încălcarea articolului 2 din Convenție în temeiul membrului său de procedură a cauzat reclamanților daune substanțiale morale, cum ar fi suferința și frustrarea, decizând pe o bază echitabilă, le acordă sumele prevăzute în apendice, plus orice impozit care poate fi imputabil. 27. Curtea consideră, de asemenea, că este rezonabil atribuirea reclamanților care au formulat o cerere de rambursare a costurilor sumelor prevăzute în apendice în ceea ce privește taxele avocaților pentru procedurile dinainte de Curte. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară plângerile referitoare la art. 2 din Convenție admisibile; că a existat o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său de procedură; deține că nu este necesar să examineze admisibilitatea și meritul plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție; deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească fiecare dintre reclamanții, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale și sumele indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți, care să fie convertit în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 8 iulie 2025, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul de judecată. Simeon Petrovski Ana Maria Guerra Martins Președintele adjunct al greffierului APENDIX Lista cazurilor: Cerere nr. Locată pe numele reclamantului, anul de naștere, locul de reședință reprezentat de circumstanțele speciale ale cererii Suma solicitată în temeiul articolului 41 din Convenție Suma care urmează să fie plătită de Statul pârât în temeiul articolului 41 din Convenția 2246/19 21/12/2018 Sorin-Daniel RADU 1970 București Lezit de foc de armă la 24 decembrie 1989 la București. 150.000 EUR pentru prejudiciu moral. 20.000 EUR (20 mii EUR) pentru prejudiciu moral. 3173/19 03/01/2019 Constantin-Sorin ZIDARU 1967 Brașov Sorin-George PAȘALICĂ Rănit de împușcare la 22 decembrie 1989 la Brașov. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR în ceea ce privește taxele avocatului. 20.000 EUR (20.000 de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR (5.500 de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile. 3177/19 03/01/2019 Radu-Nicolae MOARCĂS 1963 Brașov Sorin-George PAȘALICĂ Lesionat de împușcare la 23 decembrie 1989 în Brașov. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR în ceea ce privește taxele avocatului. 20.000 EUR (20.000 euro) în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR (cincă sută euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile. 13940/19 28/02/2019 Cornelia CIUBANCAN 1968 Slobozia Ionuț MATEI Lesionată de împușcare la 24 decembrie 1989 în Slobozia. 30.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. 41550/19 25/07/2019 Silviu ȚUȚUI 1970 Montreal Sorin-George PAȘALICĂ Lesionat de focuri de armă în noaptea 22/23 decembrie 1989 în Brașov. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR în ceea ce privește taxele avocatului. 20.000 EUR (20.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR (cincă sute de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile.