RADU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
RADU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2012)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (
www.csm1909.ro
) și al Institutului European din România” (
www.ier.ro
). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document
was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (
www.csm1909.ro
) and the European Institute of Romania (
www.ier.ro
). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Secția a treia
DECIZIE
Cererea nr. 35526/09
Ioan RADU împotriva României și 30 alte cereri
(a se vedea lista anexată)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită la 11 septembrie 2012 într-o cameră compusă din
Alvina Gyulumyan,
președinte,
Ineta Ziemele, Kristina Pardalos,
judecători
și Marialena Tsirli,
grefier adjunct de secție
,
având în vedere cererile anexate,
având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți,
În fapt
Reclamanții, ale căror nume sunt menționate în anexă, sunt resortisanți români și sunt toți foști angajați ai Societății Naționale a Petrolului Petrom S.A., o parte din acțiuni revenind statului român (denumită în continuare „societatea”).
A. Circumstanțele cauzelor
Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, se pot rezuma după cum urmează.
Între 2005 și 2007, societatea a concediat câteva mii de angajați în întreaga țară, inclusiv reclamanții, pe fondul unui proces de restructurare .
La 21 aprilie 2005, societatea și reprezentanții salariaților au convenit și adoptat, ca anexă la contractul colectiv de munca, un „plan social” care prevedea, între altele, un plan compensatoriu în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Planul compensatoriu respectiv era mai favorabil decât cel prevăzut în contractul colectiv de muncă.
În urma concedierii, toți reclamanții au primit compensații pentru concediere, astfel cum s-a prevăzut în planul social.
Totuși, aceștia au formulat acțiuni civile împotriva societății solicitând ca, în plus față de plățile compensatorii primite în conformitate cu planul social, să le fie totodată acordate plățile compensatorii stabilite prin contractul colectiv de muncă.
Prin hotărârile definitive pronunțate între 2008 și 2010 de diverse curți de apel, acțiunile reclamanților au fost respinse pe motiv că planul social oferea un plan compensatoriu mai favorabil, care înlocuia, dar nu se adăuga la cel prevăzut de contractul colectiv de muncă.
B. Dreptul și practica interne relevante
Majoritatea instanțelor care soluționau cererile ca plata compensațiilor oferite în temeiul planului social și al contractului colectiv de muncă să fie cumulate au respins aceste cereri. Cu toate aceste, două hotărâri irevocabile pronunțate la 16 martie 2009 de Curtea de Apel Craiova și, respectiv, la 25 noiembrie 2009 de Curtea de Apel Oradea au ajuns la o concluzie diferită, iar cererile solicitând plata cumulată au fost admise.
Capete de cerere
Reclamanții s-au plâns că soluțiile pronunțate în acțiunilor lor au fost rezultatul unei interpretări greșite a dispozițiilor relevante de către instanțele naționale, iar în cauzele similare respective s-a ajuns la o soluție diferită pe baza unei interpretări diferite ale acelorași dispoziții legale. Prin urmare, au fost discriminați în raport cu ceilalți angajați ai societății, ale căror capete de cerere similare au fost admise de alte instanțe din întreaga țară. Reclamanții și-au întemeiat cererile pe art. 6 § 1 și art. 14 din convenție și pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție
În continuare, reclamanții au susținut că au fost pe nedrept privați de la plățile compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă, fiind astfel încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție.
În drept
Reclamanții s-au plâns cu privire la soluțiile instanțelor interne în raport cu capetele lor de cerere și au susținut că acestea au încălcat art. 6 § 1 și art. 14 din convenție, art. 1 din Protocolul nr. 12 la convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, care, în măsura în care sunt relevante, se citesc astfel:
Art.
6 §
1
„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...], de către o instanță [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil [...]”
Art. 14
„Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de [prezenta] convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.”
Articolul 1 din Protocolul nr. 1
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.”
Articolul 1 din Protocolul nr. 12
„1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.
Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate în paragraful 1.”
A. Argumentele părților
Guvernul a susținut că cererile sunt inadmisibile ca vădit nefondate, pe motiv că reclamanții nu au suferit un prejudiciu semnificativ. A mai susținut că unele cereri ar trebui respinse pentru neepuizarea căilor de atac interne.
În special, Guvernul a arătat că hotărârile interne prin care s-a ajuns la o concluzie diferită decât cea din cazul reclamanților au fost hotărâri izolate și nu s-ar putea considera că au creat un conflict profund de interpretare a legii. În plus, au existat numeroase hotărâri ale instanțelor care au respins plata de compensații pentru concedierile efectuate de societate între 2005 și 2007.
Majoritatea instanțelor au avut o abordare constantă și coerentă, și anume că plățile compensatorii prevăzute de planul social și de contractul colectiv de muncă nu se pot efectua cumulat. Hotărârile izolate prin care s-a ajuns la o concluzie diferită de cea a marii majorități a instanțelor judecătorești au fost pronunțate de alte instanțe decât cele care au soluționat cauzele reclamanților. În toată țara au existat doar două hotărâri prin care curțile de apel au ajuns la o concluzie diferită și chiar și aceste hotărâri au fost izolate în cadrul aceleiași curți de apel.
Având în vedere numărul mare de decizii care au tratat aceeași problemă, astfel de concluzii izolate erau inerente procedurii judiciare de interpretare a dispozițiilor legale.
Reclamanții s-au bazat pe observațiile lor făcute la momentul formulării cererilor către Curte. Ei au prezentat patru hotărâri ale instanțelor interne de grad inferior și o hotărâre definitivă a unei curți de apel prin care s-a ajuns la concluzia că angajații aveau dreptul la plată cumulată, în baza ambelor planuri compensatorii.
B. Motivarea Curții
Având în vedere contextul similar de fapt și de drept, Curtea decide că cererile trebuie să fie conexate.
Curtea reiterează de la început că rolul său nu este acela de a se pronunța asupra erorilor de fapt sau de drept prezumtiv comise de o instanță internă decât dacă și în măsura în care acestea ar fi putut încălca drepturi și libertăți protejate prin convenție [a se vedea
García Ruiz împotriva Spaniei
(MC), nr.
30544/96, pct. 28, CEDO 1999-I]. Este în primul rând responsabilitatea autorităților naționale, în special a instanțelor, să soluționeze problemele de interpretare a legislației interne, rolul Curții fiind acela de a verifica dacă efectele unei astfel de interpretări sunt compatibile cu convenția, cu excepția cazurilor de arbitrariu evident, când Curtea poate pune la îndoială interpretarea dreptului intern de către instanțele naționale [a se vedea
Nejdet Șahin și Perihan Șahin împotriva Turciei
(MC), nr.
13279/05, pct. 49–50, 20 octombrie 2011].
Posibilitatea unor hotărâri neunitare ale instanțelor interne reprezintă o caracteristică inerentă a oricărui sistem juridic care se bazează pe o rețea de instanțe de două grade de jurisdicție, cu autoritate asupra razei lor de competență teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Însă, în sine, acest fapt nu poate fi considerat contrar convenției.
Pentru a evalua condițiile în care hotărârile contradictorii ale diferitelor instanțe interne de ultim grad de jurisdicție constituie o încălcare a cerinței unui proces echitabil, consacrată la art. 6 § 1 din convenție, Curtea va examina mai întâi dacă există „diferențe profunde și persistente” în jurisprudența instanțelor interne (a se vedea, de exemplu,
Albu și alții împotriva României
, nr. 34796/01 și 63 alte cereri, pct. 34, 10 mai 2012).
Revenind la prezenta cauză, Curtea remarcă faptul că reclamanții, angajați ai societății, au fost concediați între 2005 și 2007, în circumstanțe similare. Pretinzând că aveau dreptul la compensațiile prevăzute în planul social și în contractul colectiv de muncă, au depus cereri în fața instanțelor interne, care au fost respinse între 2008 și 2010.
Din informațiile prezentate de părți reiese că, în țară, majoritatea instanțelor s-au pronunțat în mod similar, angajații concediați ai societății neputând beneficia concomitent de plățile prevăzute de planul social și de contractul colectiv de muncă. Doar în două hotărâri irevocabile instanțele interne de ultim grad de jurisdicție pronunțate în cereri similare cu cele formulate de reclamanți s-a ajuns la o concluzie diferită (a se vedea supra, pct. 7).
În lumina celor de mai sus, Curtea constată că nu au existat nici diferențe profunde, nici persistente în jurisprudența instanțelor interne cu privire la problema în discuție.
Mai mult, Curtea notează că toți reclamanții din prezentele cauze au beneficiat de proceduri contradictorii, în cadrul cărora au avut posibilitatea de a prezenta probele pe care le considerau necesare, argumentele lor fiind examinate corespunzător de instanțe. Totodată, concluziile instanțelor și interpretarea acestora a legislației relevante nu pot fi considerate în mod vădit arbitrare sau nerezonabile.
În măsura în care reclamanții s-au plâns că instanțele interne i-au privat de plățile compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă, Curtea reamintește că privarea de proprietate menționată în a doua teză a dispoziției invocate de reclamanți se referă în primul rând la exproprierea formală de bunuri în scopuri publice, iar o hotărâre judecătorească privind o creanță asupra căreia una din cele două părți este proprietar, conform normelor de drept privat, nu poate fi văzută ca reprezentând o ingerință nejustificată a statului asupra dreptului de proprietate al părții perdante, întrucât este rolul instanțelor de a analiza astfel de litigii (a se vedea, de exemplu,
Garzičić împotriva Muntenegrului
, nr.
17931/07, pct.
37, 21 septembrie 2010,
H. împotriva Regatului Unit
, nr. 10000/82, decizia Comisiei din 4 iulie 1983, DR 33 p. 247–257, și
Bramelind și Malmström împotriva Suediei
, nr. 8588/79, decizia Comisiei din 12 octombrie 1982, DR 29, p. 64–82).
Aceeași constatare este incidentă în speță, instanțele pronunțându-se asupra drepturilor părților în raportul de drept privat.
În sfârșit, Curtea constată că nu există nicio probă la dosar că ar fi existat vreo discriminare împotriva reclamaților în baza vreunui motiv.
Având în vedere cele menționate anterior, Curtea consideră că plângerile reclamanților sunt în mod vădit nefondate și trebuie respinse, ca inadmisibile, în conformitate cu art.
35 §
3 și 4 din convenție.
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide
să conexeze cererile;
Declară
cererile inadmisibile.
Marialena Tsirli
Alvina Gyulumyan
Grefier adjunct
Președinte
Anexă
Nr.
Cererea
nr.
Introdusă la
Numele reclamantului,
domiciliul,
reprezentat de
Data hotărârii definitive / instanța internă
1.
35526/09
25/06/2009
Ioan RADU
Sebeș
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
2.
37837/09
25/06/2009
Ioan SUNZUIANA
Alba Iulia
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
3.
37846/09
26/06/2009
Nicolae SUTEU
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
4.
37978/09
26/06/2009
Simion ROMOȘAN
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
5.
39975/09
15/06/2009
Ovidiu PUȘCAȘ
Alba Iulia
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
6.
39978/09
26/06/2009
Mihai RASA
Săsciori
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
7.
41335/09
25/06/2009
Victoria Ana COMȘA
Alba Iulia
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
8.
41338/09
26/06/2009
Mihai COTÂRLEA
Șpring
29 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
9.
41341/09
26/06/2009
Mihăilă CIBU
Daia Română
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
10.
41366/09
26/06/2009
Niculae CIBU
Daia Română
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
11.
41487/09
25/06/2009
Daniel Ioan CORCHEȘ
Vladimirescu
26 ianuarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
12.
42323/09
26/06/2009
Adrian TUREAN
Sebeș
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
13.
42485/09
26/06/2009
Crinel Paul POPA
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
14.
42498/09
26/06/2009
IoanTeodorin TURC
Pătrângeni
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
15.
42832/09
26/06/2009
Dorin HALALAIE
Stremț
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
16.
46208/09
26/06/2009
Mircea-Virgil RAPCEA
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
17.
50731/09
28/06/2009
Marcela Petria HĂRĂGUȘ
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
18.
50733/09
26/06/2009
Ana MACARIE,
13/03/1955
Alba Iulia
23 februarie 2009/Curtea de Apel Alba Iulia
19.
53079/09
28/09/2009
Filofteia STĂNCIOI,
05/09/1953
Țicleni
5 martie 2009/Curtea de Apel Craiova (obținută de reclamantă la 5 aprilie 2009)
20.
999/10
04/12/2009
Ileana Mihaela MECHE,
02/03/1959
Târgu Jiu
5 iunie 2009/Curtea de Apel Craiova
21.
1074/10
22/12/2009
Nicolae PLEȘU,
16/08/1958
,
Padeș
Reprezentat de Laurian GRIGORESCU
24 iunie 2009/Curtea de Apel Craiova
22.
12269/10
24/12/2009
Victor MECHE,
03/07/1956
Târgu Jiu
29 iunie 2009/Curtea de Apel Craiova
23.
45869/10
12/07/2010
Ionel TIRSOAGA, Constantin FLOREA,
Pielești,
Mioara VOICULESCU,
Craiova,
Florea TUDOR
, Caracal,
Clava Rodica NEGRILĂ
,
Ion MATEI, Marian ANCUȚA
,
Manuela FOTA
,
Liliana BEZE, Ilie SIMION
,
Ion Cosmin STELEA, Mircea CIOCHINA, Minu BARBU
,
Nicolae ISPAS
,
Jenel DUTU
, Craiova,
Marcel CIUCIULETE
, Băilești,
Gica URSACHI,
Craiova,
Ion BRINDUȘA
, Gherești,
Ioana CIOBANASU,
Craiova,
Constantin MARINESCU,
Băilești,
Petre Cornel Florea GIUBELAN,Constantin Dan DUTA,
Moțăței,
Marin TRANCA,
Craiova,
Ion STOENICA,
Moțăței,
Sever NICOLAE,
Craiova,
Gogu GALICEANU, Georgeta GALICEANU,
Moțăței
, Florea VILCEA,
Băilești,
Olimpian PIRVU
, Pielești,
Gheorghe FISU, Alexandru NEGULETU,Virgil DORINGA
, Cerat,
Ionuț GHIȚĂ
, Bucovăț,
Constantin OLARU,
Cârcea,
Constantin ANDREESCU, Tudor OLTEANU,
Craiova,
Gheorghe VLAD,
Băilești,
Marieta PETCU, Ileana PREDA, Ștefan Viorel SAFTA, Floriana Gabriela BATRINU,
Craiova
Reprezentați de Radu Marinescu
12 ianuarie 2010/Curtea de Apel Craiova
24.
45944/10
12/07/2010
Marian BOANGIU,
Oboga
, Mariana CULCESCU, Marilena Monica DĂNILĂ, Marian TRINCU,
Craiova,
Ion DUMITRU,
Ghercești,
Grigore PANA,
Filiași,
Bomboana CIOCEA, Iordache COJOCARU,
Craiova,
Cornelia ANCA,
Filiași,
Elena Liana OLTEANU
,
Gheorghita ROIBU, Marin MATEI, Mariana Carmen MATEI, Florica PATROI,
Craiova,
Victor BALAGIU,
Filiași,
Florian MIULESCU,
Craiova
Reprezentați de Radu Marinescu
14 ianuarie 2010/Curtea de Apel Craiova
25.
45981/10
12/07/2010
George PETCU, Ilie BORFEA,
Craiova,
Ștefan TUDOR,
Galicea Mare,
Florica GEBLEA, Ionel GLĂVAN,
Craiova,
NeluAlin SADOVEANU, Anghel SADOVEANU,
Ostroveni,
Mihaela TUDOSIE,
Craiova,
Adrian STAN,
Ghercești,
Aurel STAN,
Ghercești,
Elena DRAGHICI
,
Costinel UNGUREANU, Ion IANCU, Elena IANCU, Marius Adinel DRUMEA, Dumitru DUDU
,
VioletaGeorgeta ODINA, Marian IONESCU
,
Marian TANASE, Vergica GHITA, Rodica GOGONETU, Costel DINU, Ion DIACONU, Margareta Valentina STANCIU, Valentin DIACONU, Marinela STANCIU, George RUSU, Ion BOGOSLOV,
Craiova,
Constantin CIUREZU,
Dobrida,
Ilie COJOCARU,
Cârcea
Reprezentați de Radu Marinescu
14 ianuarie 2010/Curtea de Apel Craiova
26.
47148/10
03/08/2010
Mihaela Adriana ION,
13/03/1954, Buzău
Viorel ION,
18/09/1955
,
Buzău
9 februarie 2010/Curtea de Apel Ploiești
27.
50894/10
22/12/2009
Doina CÎRLAN,
05/12/1952
,
Târgu Jiu
Reprezentată de Laurian Grigorescu
24 iunie 2009/Curtea de Apel Craiova
28.
50895/10
22/12/2009
Doina DOBRESCU,
11/09/1958
,
Târgu Jiu
Reprezentată de Laurian Grigorescu
22 iunie 2009/Curtea de Apel Craiova
29.
54085/10
07/09/2010
Toader AMOAȘEI
Botoșani
23 martie 2010/Curtea de Apel Suceava
30.
57377/10
17/09/2010
Marinel BORFEA, Ana SFETCU
,
Elena LACRARU
,
Cristinel Mitică GHIGA
,
Ștefania MUSTAȚĂ
, Craiova,
Mihai CÎRSTOIU, Aurica IORDACHE
, Poiana Mare,
Mihaela ION, Gheorghe CORNEA, Adrian DUDU, Marcel SAIZU, Adriana CATRINOIU, Mirela Florinela CINCA, Georgeta NUTA, Natalia DIACONU,
Craiova
, Ion TUDOR,
Câmpeni,
Marius PLOSCEANU, Adrian Ilie DOBROVOLSCHI, Agripina OPREA
,
Constantin TOMA, Silvia DUMITRESCU, Magdalena POPA, Iuliana GROSU, Alexandru SBENGHEA, Gabriel Silviu POPESCU, Ștefan NITA, Victor BARBU, Constantin Liviu FOTA, Stelian BOANGIU, Jan VASILE, Jana ANTONIE,
Craiova
, Georgeta CIURLEA,
Cârcea,
Florica OPRICA
, Craiova
Reprezentați de Radu Marinescu
19 aprilie 2010/Curtea de Apel Craiova
31.
58385/10
19/08/2010
Paula FILIPOIU,Ion ROTARU
,
Mircea CREȚU, Marian LUNGU, Nicolae SANDU, Mariana Simona MARIN, Maria Doina ODINA, Valeria ANCUȚA, Viorica MAZILU,
Craiova,
Venera BIBIRITA
, Radomirești,
Mariana BIBIRITA, Antonie POPESCU,
Ceu
, Ionica COJOCARU,
Craiova,
Angelica IOSIF
, Calafat,
Victoria ILIE
,
Gheorghe COJOCARU,
Craiova,
Ionel PASMAC
, Ciupercenii Vechi,
Elena POPA,
Craiova,
Paula CONDEI,
Calafat,
Aurica PASMAC,
Craiova,
Ștefan ONCICĂ,
Calafat,
Elena PISICA, Anda LEUCA
,
Tatiana BARBU,
Calafat,
Marin SCHILIGIU,
Ciupercenii Vechi,
Paula OPRICA
, Calafat,
Mircea PISICA,
Maglavit,
Ioana BOSA,
Craiova,
Sorin BREAZU,
Ostroveni,
Ileana GROZA,
Dăbuleni,
DorinaCamelia ALBU,
Călărași,
Lavinia Maria DUDU
,
Stelian ION, Ion BADEA, Gabi Graziela BALACI, Oana Cornelia GRĂDINARU,
Craiova,
Oprița Marioara DELIU,
Ciupercenii Vechi,
Petrișor GULIE
,
Mircea PRECUP
,
Nicoleta PRECUP,
Craiova
, Georgeta BEGEA,
Băilești
Reprezentați de Radu Marinescu
24 februarie 2010/Curtea de Apel Craiova